Interzicerea intonării Imnului Ungariei pe teritoriul Slovaciei
În baza unei noi legi adoptate de parlament, Slovacia a interzis intonarea imnului Ungariei pe teritoriul său. Cei care vor încălca prevederile acestei legi vor risca amenzi de până la 7.000 de euro, începând cu 15 mai.
Intonarea imnului maghiar în Slovacia va fi permisă doar în prezenţa unei delegații oficiale a Ungariei.
Fostul fotbalist Dușan Tittel a afirmat în Parlamentul slovac: „Vă recomand că mergeți la Dunajsiká Streda ca să vedeți un meci de fotbal. Mi-ar plăcea să merg cu voi mai ales când 9.000 de fani ai DAC încep să cânte imnul unguresc. Am putea încerca să mergem, dar nu cred că o ne simțim bine”.
Principalul susținător al legii, parlamentar din partea partidului naționalist S.N.S., a dat exemplu: „« Ultraşii » echipei de fotbal « F.C. DAC 1904 » din Dunajsiká Streda intonează la începutul fiecărui meci imnul Ungariei și alte cântece ungurești”.
Formațiunea este susținută de minoritatea ungurească din Slovacia (cca. 8% din populație)[1].
Patronul echipei acuzate este un afacerist etnic maghiar din Slovacia, considerat drept apropiat al prim ministrului Ungariei, Viktor Orban. El a spus că este gata să plătească amenda, deoarece nu se va opri din intonarea imnului Ungariei. Ungurii din Slovacia speră că noul președinte al țării, progresista Zuzana Caputova nu va ratifica legea. Actualul șef al statului, Andrej Kiska, nu a spus dacă va valida actul normativ, sau își va folosi dreptul de veto.
Noua lege a simbolurilor naționale slovace interzice intonarea imnului oricărei țări străine, dacă o delegație oficială a acelei țări nu este de față.
Foto: Statuia lui Károly Kratochvil de la Târgu Secuiesc. Domnul cu pălărie este Tamás Sándor, un demnitar al statului român, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna.
În criză de eroi din Transilvania, sunt inventaţi eroi de conjunctură, cărora li se dedică statui, expoziţii, conferinţe etc.
Aşa au fost fabricaţi Albert Was, József Nyirő şi, mai nou, Károly Kratochvil.
În 17 ianuarie 2019 s-a depus o coroană de flori la statuia lui Károly Kratochvil din Târgu Secuiesc în prezenţa unui demnitar al statului român, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor.
Statuia era flancată de doi bărbaţi, îmbrăcaţi în uniforme militare maghiare.
Patrioţii de ocazie au vrut să pozeze artistic, însă a ieşit o caricatură: soldăţeii de ornament se pierdeau în uniformele improvizate din mai multe resturi….
Cine a fost Károly Kratochvil, dacă i-au ridicat statuie în Târgu Secuiesc?
Prima condiţie: o biografie revoluţionară a tatălui. Deşi avea doar 16 ani, József Kratochvil, tatăl eroului, a luptat în Revoluţia din 1848-1849.
Probabil că a lustruit cizmele tunarilor maghiari, că de-abia i-au ieşit tuleii la 16 ani!
A doua condiţie: originea nobiliară. În mitologia maghiară, eroii trebuie să aibă origine nobiliară neapărat, altfel nu pot fi eroi.
Aşa că biografii lui Károly Kratochvil subliniază că tatăl acestuia, József Kratochvil, a fost foarte viteaz în războiul din 1866, când a comandat o companie din armata austro-ungară şi a cucerit Monte Santa Croce.
Ca răsplată, a fost înnobilat şi a obţinut particula de nobilitate „szentkereszthegyi”, formată din numele muntelui cucerit.
A treia condiţie: o biografie militară a eroului.
Károly Kratochvil s-a născut în Brno în 1869. A urmat şcoala militară în Hranice na Moravě, apoi la Viena.
La începutul Primului Război Mondial, cu gradul de locotenet-colonel, a fost numit comandatul regimentului 4 de infanterie din Oradea.
La terminarea războiului a revenit cu regimentul său la cazarma din Oradea, care a fost demobilizat.
Autorităţile de la Budapesta l-au numit în Noiembrie 1918 şef al circumscripţiei militare V., Transilvania, cu sediul la Cluj, o funcţie pur şi simplu administrativă, în condiţiile în care guvernul de la Budapesta îşi pierdea autoritatea în Transilvania.
Colonelul Károly Kratochvil nu a avut la dispoziţie nicio armată, pentru că armata Ungariei, conform armistiţiului, era demobilizată.
Fără o armată regulată maghiară la dispoziţie, Károly Kratochvil a organizat o unitate de mercenari, formată din secui demobilizaţi.
La somaţia comandantului trupelor româneşti, Kratochvil şi-a retras trupele de mercenari către Oradea.
Ulterior această unitate s-a numit „Divizia secuiască” şi a ocupat poziţii în faţa liniei de demarcaţie la care s-a oprit armata română.
Istoricii maghiari îi atribuie lui Kratochvil şi mercenarilor săi din aşa-numita „Divizie secuiască”, meritul de fi oprit avansarea armatei române.
În fapt, românii s-au oprit din cauza condiţiilor stabilite de reprezentanţii Antantei, care au impus o nouă linie de demarcaţie în zona Ciucea-Huedin – Zalău – Sighet.
Izvoarele istorice atestă atrocităţile mercenarilor secui de sub conducerea lui Károly Kratochvil: jefuirea şi maltratarea românilor aflaţi în teritoriul de dincolo de linia de demarcaţie, arestarea fruntaşilor români, dezarmarea gărzilor naţionale româneşti şi arestarea comandanţilor lor etc.
În 26 Februarie 1919, în timpul slujbei de înmormântare a patriarhului luptei naţionale a românilor ardeleni, George Pop de Băseşti, secuii au tras cu mitralierele asupra românilor din cimitir!
Tot mercenarii secui conduşi de Károly Kratochvil sunt autorii crimelor din Oradea: asasinarea liderilor românilor Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş în 3 Aprilie 1919!
În aprilie 1919, când s-a dat ordin de atac, aceste trupe de mercenari secui au fost spulberate de armata română, iar Károly Kratochvil a fost luat prizonier şi închis în lagărul de la Braşov.
Cum a ajuns un obscur ofiţer din armata austro-ungară erou al secuilor?
Harta asa numitei „țări a secuilor” (inchipuita pe teritoriul judetelor Mures, Harghita si Covasna din Transilvania).
O organizație fantomă a coalizat în jurul ei sute de tineri secui din Transilvania. În ultimii ani, liderii ei au deturnat mitinguri, s-au încăierat cu jandarmii, au vrut să detoneze o bombă artizanală în mijlocul unei parade militare și să arunce în aer o conductă de gaze care leagă Ardealul de restul țării.
Sunt cunoscuți ca HVIM, adică Mișcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate.
Doi dintre liderii locali sunt judecați acum pentru presupuse acte de terorism, iar liderii din Ungaria sunt declarați indezirabili pe teritoriul României. RISE Project i-a documentat și a aflat că în spatele lor stă un lanț de interese care trece prin Budapesta și se oprește la Moscova.
Înființată în 2001, la Budapesta, HVIM contestă granițele trasate după Primul Război Mondial și militează pentru refacerea Ungariei Mari, ce includea teritorii din statele vecine Slovacia, Serbia, Ucraina și România.
Foto: În mijloc: Beke Istvan Attila, judecat pentru terorism, și Szocs Csongor, noul președintele al HVIM Transilvania
Organizația nu a fost înființată oficial în România, dar fondatorii săi, Zagyva Gyorgy Gyula și Toroczkai Laszlo, o dirijează din exterior. Ambii sunt declarați indezirabili în România, Serbia și Slovacia, iar doi dintre oamenii lor sunt judecați pentru terorism după ce au plănuit niște atentate cu bombă în Transilvania.
SRI a susținut constant că HVIM funcționează după principii paramilitare și că membrii organziației se antrenează în tabere clandestine. Reporterii RISE au mers anul trecut într-o astfel de tabără și au stat de vorbă cu liderii grupării, apoi au studiat sursele de finanțare ale organizației și implicarea lor în alte mișcări separatiste din regiune.
Poza de ansamblu include niște tipi călare care se distrează trăgând cu arcul prin munți, dar și legături cu scandaluri de spionaj în care este implicată Federația Rusă.
DE UNDE VIN BANII
Cel mai activ nucleu HVIM din România se află în Tg. Secuiesc. De-acolo, Beke Istvan Attila și frații Szocs Zoltan și Szocs Csongor, toți trei cetățeni români de etnie maghiară, coordonează activitatea organizației fantomă. Activiștii și simpatizanții HVIM sunt fie mici afaceriști, fie politicieni mărunți la nivel local.
Al doilea om din ierarhie, Lokodi Ferenc Attila, a fost mulți ani consilier local în Oradea și a deținut, în paralel, o platformă naționalistă online, înregistrată oficial în Canada.
Liderul din Odorheiu Secuiesc este și el funcționar public la o agenție a Ministerului Agriculturii. Alți membri ai organizației au încercat la alegerile din ultimii ani să obțină diferite poziții în administrația locală din Tg. Mureș, Miercurea Ciuc și în alte orașe.
Unii lideri locali ai organizației sunt mici afaceriști, au magazine, crescătorii de ciuperci, firme de reparații sau de transport.
Foto: Sediul BIA Electronic, firma lui Beke Istvan Attila, din centrul orașului Tg. Secuiesc
Trei dintre cei mai activi membri ai organizației au fost asociați, împreună cu naționalistul maghiar Csibi Barna, într-o afacere cu materiale de propagandă. Toți patru conduceau o firmă care făcea comerț cu steaguri, hărți ale Ungariei Mari și ale Ținutului Secuiesc, cărți ale unor autori ultranaționaliști maghiari și haine inscripționate cu harta Ungariei Mari. (Detalii, AICI)
DOCUMENT
PAGES
Zoom
Csibi Barna, fost angajat al Fiscului român, s-a retras în 2013 în Ucraina, militând pentru autonomia maghiarilor din această țară. În septembrie 2014, Csibi ne-a spus că Moscova caută aliați în Ținutul Secuiesc: “Rusia susține independența Ținutului Secuiesc. Din interes strategic. Poporul secuiesc dorește autodeterminare exact ca și poporul din Donețk. (..)
Pentru moment, Rusia n-are ce să facă, ea deocamdată se uită și caută alianțe. Caută aliați în Ținutul Secuiesc. (Detalii, AICI)
Organizația fantomă se finanțează, în principal, din contribuțiile membrilor, dar o sursă externă constantă de fonduri este, indirect, chiar statul maghiar.
În Ungaria, partidele parlamentare au câte o fundație proprie care primește anual bani publici în funcție de numărul de aleși. Aceste fundații finanțează, la rândul lor, diferite proiecte.
DOCUMENT
PAGES
Zoom
Printre beneficiarii fondurilor fundației Jobbik, partid ultanaționalist maghiar, s-a numărat și HVIM România, care a primit bani ca să organizeze tabere tematice în Ardeal, adică reuniunile clandestine despre care SRI susține că sunt de fapt baze de antrenament paramilitare.
HVIM funcționează și ca o rampă de lansare în politică. Zagyva Gyorgy Gyula, președintele actual al HVIM, a primit un loc eligibil pe listele parlamentare ale Jobbik în mandatul 2010-2014, iar apoi s-a întors din nou la conducerea organizației.
Toroczkai Laszlo, fondatorul HVIM, este astăzi vicepreședinte Jobbik și primar într-un oraș de provincie din Ungaria. Membrii din România nu fac excepție. Kisgyorgy Levente, membru HVIM în Tg Mureș, a candidat pentru un fotoliu de parlamentar din partea Jobbik la alegerile din 2014.
Mikola Bela, declarat indezirabil pe teritoriul României și simpatizant HVIM, a ajuns consilier județean în Ungaria, susținut tot de Jobbik.
FILIERA RUSEASCĂ
Zagyva Gyorgy Gyula, liderul suprem al organizației, locuiește în Eger, un oraș de provincie din Ungaria, cunoscut pentru vinurile sale. Zagyva ne-a acordat un interviu în parcul central din Eger, în 2014, la câteva luni după ce a fost declarat indezirabil în România. Tocmai îi expirase mandatul de parlamentar.
Zagyva Gyorgy Gyula, președintele HVIM, fost parlamentar Jobbik (Ungaria)
Ne-a spus atunci că nu l-a afectat acțiunea statului român pentru era deja interzis și în alte țări, dar și că Jobbik și HVIM susțin mișcările de autonomie din întreaga lume pentru că acestea pot deveni, la rândul lor, modele pentru un Ținut Secuiesc autonom.
„[Susținem] chiar și autonomia Tibetului”, ne-a asigurat fondatorul HVIM. (Detalii, AICI)
Zagyva a fost observator de vot la alegerile prezidențiale din Abkhazia din 2011.
Ne-a spus că a fost trimis pe postul de observator de vot de un ONG internațional specializat în monitorizarea alegerilor: European Center for Geopolitical Analysis.
L-a angajat atunci Mateusz Piskorski, un politician polonez apropiat de cercurile de putere din Moscova. Polonezul a fost acuzat în acest an la Varșovia de spionaj în favoarea Rusiei. Contactat din nou, după arestarea lui Piskorski, Zagyva și-a schimbat declarația anterioară, susținând că a fost observator în Abkhazia din partea Parlamentului de la Budapesta și că nu a primit bani pentru asta.
SRI l-a interceptat anul trecut pe Szocs Zoltan, șeful local al HVIM, arestat oficial pentru activități de teorism, discutând despre surse externe de finanțare.
Szocs Zoltan: Dar cât e de sigur că ne-ar susţine?
Sebestyen Teleki Istvan: Rușii? Foarte sigur. Doar că aşteptă să existe o organizaţie puternică care să şi arate ceva.
Interlocutorul lui Szocs era Sebestyen Teleki Istvan, un maghiar discret stabilit la Zurich, în Elveția.
El este cel care a scris Manualul Luptătorului pentru Libertate, un document care-i învață pe membrii HVIM ce strategii trebuie să aplice, inclusiv tactici de sabotaj.
DOCUMENT
PAGES
Zoom
PRIETENII LUI ALEXEY
În 2005, într-un apartament din Moscova, un cuplu de ruși a înființat CIS-EMO, o abreviere a Commonwealth of the Independent States – Election Monitoring Organization (în traducere Comunitatea Statelor Independente – Organizație de Monitorizare a Alegerilor). Era încă de atunci un ONG transfrontalier care-și propunea să fie o alternativă a OSCE pentru monitorizarea alegerilor.
Cei doi fondatori ruși erau Alexey Kocetkov și Marina Kocetkova. Absolvent al Institutului de Energie de la Moscova, Alexey a lucrat între 1994 și 2005 ca responsabil cu imaginea și relațiile publice pentru mai multe primării și instituții din Rusia. Kochetkov a fost și jurnalist în republicile separatiste Abkhazia și Osethia, unde a pus bazele unor agenții de presă. Marina Kochetkova, soția lui Alexey, s-a transformat din femeie de afaceri în analist politic.
Cei doi Kochetkov au cooptat și o instituție de cultură la înființarea CIS-EMO, respectiv Centrul Lingvistic NEO, redenumit ulterior European Center for Geopolitical Analysis (Centrul European de Analiză Geopolitică).
Asociații instituției erau aceiași Alexey Kochetkov și Mateusz Piskorski, fostul paralamentar polonez acuzat de spionaj în favoarea Rusiei. Piskorski a confirmat un interviu cu reporterii RISE Project, dar ulterior a fost închis, iar Kochetkov, după ce a fost de acord telefonic să dea un interviu, nu a mai răspuns apelurilor.
DOCUMENT
PAGES
Zoom
Piskorski și soții Kochetkov fac parte dintr-un grup de analiști politici citați frecvent de către instituțiile media apropiate de Kremlin. EI sunt citați ca experți politici în materiale de presă despre regiunile separatiste autoproclamate, precum Abkhazia, Ossethia de Sud, Transnistria, Donetsk și altele. În 2005, după alegerile din Republica Moldova, Kochetkov a fost arestat de Serviciul de Informații și Securitate pentru presupuse implicații în procesul de votare.
Din grupul lor face parte și fostul parlamentar belgian Luc Michel, politician anti-UE, susținător al mișcărilor politice extremiste din Franța și din fostele colonii franceze din nordul Africii.
Acesta deține un lanț de edituri și instituții media care declară deschis că își propun să promoveze politicile expansioniste rusești. Un astfel de exemplu este asociația Centre Multimedia l’ASBL, înregistrată în Bruxelles. În acte, asociația are ca scop promovarea „dezvoltării europene pe o bază eurasiatică.”
DOCUMENT
PAGES
Zoom
Cei patru analiști politici au fost acuzați de mai multe ori în presa occidentală că susțin regimul lui Vladimir Putin și politica sa externă.
Belgianul, polonezul și cei doi ruși coordonează misiuni de observatori de vot cu zeci de membri pentru fiecare scrutin electoral din regiunile separatiste pro-rusești la care participă. Toți patru declară că organismele pe care le controlează sînt alternative legitime la forurile internaționale OSCE și ONU.
Oleg Vernik, avocat stabilit în Kiev, fost șef al reprezentanței CIS-EMO în Ucraina, declară că organizațiile care angajează observatori de vot nu sunt implicate în manipularea rezultatelor: “Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare pentru clienții ruși ai lui Kochetkov, atunci acesta spune în presă că alegerile au fost democratice.”
Anton Shekhovtsov, expert ucrainean în științe politice, care studiază mișcările extremiste din Europa și rețelele de observatori de vot, susține că organizații precum cea a lui Kochetkov sunt utile politicienilor de la Moscova:
„Organizațiile internaționale de observatori de vot au rolul de a valida în fața rușilor de rând acțiunile Rusiei din republicile separatiste, prin renumele unor democrații europene istorice ca Franța sau Anglia, de unde provin partidele de extremă dreapta care trimit observatorii de vot. Adică presa rusă îl prezintă pe politicianul observator de vot ca europarlamentar al unui stat democratic din vest și nu ca membru al Frontului Național, partid pro-rusesc, finanțat cu bani rusești, posibil părtinitor”.
De exemplu, alegerile prezidențiale din Transnistria din 2011 au fost monitorizate de observatorii de vot aduși de organizațiile celor patru analiști politici. EODE, condusă de Luc Michel, ECGA, controlată de Mateusz Piskorski, și CIS-EMO a celor doi Kochetkov au adus observatori de vot pentru alegerile locale. Sursa observatorilor angajați: partidele extremiste din toată Europa.
Cu un an mai devreme, în 2010, EODE publica un raport de țară despre Transnistria cu titlul: Republica Transnistreană Moldovenească: „Construcția unui stat european nou și experimentul unei democrații directe.” Autorii raportului de țară susțin, printre altele, că Transnistria seamănă din multe puncte de vedere cu Statele Unite ale Americii.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova