CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Preşedinţii Consiliilor Judetene din Harghita, Covasna şi Mureş au depus actele pentru obţinerea cetăţeniei maghiare

3 Ianuarie 2011

Ei nu mai vor să fie români: Preşedinţii CJ din Harghita, Covasna şi Mureş au depus actele pentru obţinerea cetăţeniei maghiare

Preşedinţii consiliilor judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş şi-au depus, luni, la Consulatul General al Ungariei de la Miercurea Ciuc, documentele pentru obţinerea cetăţeniei maghiare, potrivit Agerpres.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, însoţit de soţie, omologul său din Covasna, Tamas Sandor, alături de soţie şi cei trei copii, precum şi preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edit-Emőke, au completat timp de aproape o oră toate cererile necesare depunerii dosarului pentru obţinerea cetăţeniei maghiare.

Evenimentul a stârnit un interes mare în rândul jurnaliştilor din presa locală, centrală sau străină, un număr ridicat de ziarişti fiind prezenţi la sediul reprezentanţei diplomatice.

După depunerea documentelor, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că este emoţionat, dar şi onorat că a putut să solicite cetăţenia ungară. ”Este un drept şi o modalitate prin care se declară apartenenţa la naţiunea maghiară, chiar dacă suntem despărţiţi de graniţe”, a susţinut acesta.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a afirmat că nu a cerut cetăţenia maghiară atunci când a locuit la Budapesta, timp de cinci ani, ci a solicitat-o în România. ”Vrem să fim cetăţeni maghiari în Secuime, aici vrem să trăim şi să muncim”, a spus acesta.

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edit-Emőke, a spus că ”cetăţenia maghiară va fi o dovadă a naţionalităţii şi un act de recunoaştere a faptului că există maghiari şi în alte teritorii din afara Ungariei”.

La sediul Consulatului General al Ungariei din Miercurea Ciuc a venit şi primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care este de părere că solicitarea cetăţeniei maghiare este mai mult o chestiune emoţională, şi nu o abordare pragmatică.

”Este un moment pe care îl aşteptăm demult, este mai mult o chestiune emoţională, nu este o abordare pragmatică, din punctul nostru de vedere. Suntem cetăţeni europeni, suntem cetăţeni români şi cred că, ca şi ardeleni, este normal să fim şi cetăţeni maghiari”, a afirmat Antal Arpad.

Câteva mii de etnici maghiari s-au înscris pe listă pentru a-şi depune documentele de obţinere a cetăţeniei maghiare, la consulatul de la Miercurea Ciuc. Ei au fost programaţi, pentru a se evita aglomeraţia, la fiecare ghişeu, urmând să fie primiţi, zilnic, între 15 şi 20 de solicitanţi. Programările sunt făcute deja până în luna martie.

Parlamentul de la Budapesta a aprobat, anul trecut, legea privind acordarea dublei cetăţenii maghiarilor din afara graniţelor. Potrivit legii, etnicii maghiari care vor să obţină dubla cetăţenie trebuie să demonstreze că au origini maghiare şi că pot vorbi limba maghiară. Măsura priveşte în jur de 3,5 milioane de maghiari ce trăiesc în statele vecine Ungariei, ţară care are circa 10 milioane de locuitori, conform http://www.romanialibera.ro.

Această accesare la cetăţenia unui al stat este primul pas către autonomia Ţinutului Secuiesc. Este un prim pas pentru formarea unei enclave etnice a statului maghiar în inima României. Acţiunile extremiste ale CNS şi ale eurodeputatului L. Tokes au fost încurajate şi promovate de preşedintele Traian Băsescu.

Trei demnitari ai statului român plătiţi gras din banii contribuabililor români şi care fac parte din coaliţia de la putere, ce sprijină Guvernul Emil Boc,  pur şi simplu au dat cu piciorul la cetăţenia română solicitând cetăţnia ungară. Aşteptăm reacţia autorităţilor de la Bucureşti pentru demiterea celor trei demnitari din funcţiile statului român şi retragerea cetăţeniei române.

Sursa:Napocanews

03/01/2011 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , | Un comentariu

Marele actor de origine aromana Ion Caramitru, se opune ca aromanii sa fie considerati „o minoritate nationala” in Romania

 

Actorul Ion Caramitru a declarat recent ca  aromânii sunt nimic altceva decat  „români de la sud de Dunăre”.

Din aceasta cauza,marele actor   a formulat o cerere de intervenţie în procesul în care Comunitatea Aromânilor din România, condusă de deputatul  PD-L Costică Canacheu, a solicitat ca Statul Roman ca  aromanii să fie consideraţi minoritate naţională.

Dl.Ion Caramitru,  a făcut o cerere de intervenţie în calitate de preşedinte al Societăţii de Cultură Macedono-Română si a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că se opune acestei actiuni initiate de Costica Canacheu, pentru ca are cel mai probabil un substrat politic.

Pentru dl. director al Teatrului National din Bucuresti,aromanul Ion Caramitru,aromânii nu sunt o minoritate, ei „sunt români de la sud de Dunăre”.

Sursa:Mediafax

06/07/2010 Posted by | AROMANII DIN BALCANI, LUMEA ROMANEASCA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii

Filmul documentar realizat de Channel 4 despre evenimentele din 20 martie 1990 de la Tg.Mures, plătit de Budapesta!

Dezvăluire Adevărul: documentarul despre evenimentele din 20 martie 1990, plătit de Budapesta!

Regizorul documentarului în care „ungurul“ Mihai Cofariu era bătut cu bestialitate, la 20 martie 1990 la Târgu-Mureş, recunoaşte că filmul a fost finanţat de un producător maghiar şi că nu a avut niciun punct de vedere din tabăra românilor.

 Peter Swain dezvăluie că pentru filmul său despre Târgu-Mureş, din martie 1990, a fost plătit de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg. Acelaşi producător a furnizat imagini şi indicaţii.

În urmă cu 20 de ani, imaginile prezentând un bărbat căzut pe trotuar, lovit cu bestialitate de trecători, făceau înconjurul lumii, înnegrind imaginea României cu mult înaintea Mineriadelor.

Punct central, cu valoare de simbol al confruntărilor de stradă din Târgu-Mureş, persoana respectivă a fost mai întâi o victimă anonimă, un simplu „cineva”, primindu-şi numele abia la câteva săptămâni de la brutalităţile îngrozitoare surprinse de camera de filmat. Presa din ţară l-a prezentat ca fiind „românul Mihai Cofariu”, ţăran din localitatea Ibăneşti, judeţul Mureş.

Pe numele său real Mihai Cofar, bărbatul s-a transformat peste noapte, printr-un soi de fotosinteză ciudată ce folosea ca sursă de creştere lumina reflectoarelor, în simbolul perfect al tensiunilor interetnice de la Mureş.

Presa locală şi centrală din România l-au revendicat şi transformat în erou, călcat în picioare de cotropitorii moderni. Şi mai obscenă a fost însă mutaţia sa mediatică realizată în presa internaţională, unde, în chip cu totul eronat, a fost prezentat drept un maghiar bătut de români.

Producţia ce a stabilit acest curs a fost un documentar, finanţat de un producător originar din Ungaria, Paul Neuberg, realizat de „Channel 4″ din Anglia şi prealuat de toate agenţiile mari de presă din Europa, dar şi de alte posturi de televiziune celebre, precum cea germană ZDF. Concluzia, bazată pe o combinaţie de dezinformare, lipsă de interes şi proastă analiză a indiciilor, nu a fost infirmată sau rectificată nici măcar după aflarea adevărului.

„Contacte politice locale maghiare”

Peter Swain, britanicul care a regizat documentarul respectiv, intitulat „Şi zidurile s-au prăbuşit: vecini răi” (And The Walls Came Tumbling Down: Bad Neighbours) se află în prezent în India.

Nu-şi mai aduce aminte de documentarul din 1990. „Am făcut atât de multe de atunci…”, spune Swain, surprins să afle ce valoare enormă a avut producţia sa în contextul prezentării confruntărilor de stradă din martie 1990.

Potrivit lui Peter Swain, documentarul ce a reprezentat pentru presa internaţională etalonul evenimentelor din Târgu-Mureş a fost produs şi finanţat de la Budapesta. Echipa de filmare a ajuns în România după confruntările de stradă din 19-20 martie 1990, însă britanicul nu poate preciza o dată exactă a sosirii. Interviurile de la faţa locului au fost completate cu imagini ale brutalităţilor din stradă, cumpărate sau primite de la „cei alături de care lucram”.

În timpul sejurului din România, echipa de filmare a dialogat numai cu maghiari din zona Ardealului. Filmul „fusese planificat de câteva săptămâni”, iar legătura cu Ardealul a fost făcută prin nişte „foarte bune contacte politice locale maghiare”.

Mai mult, Peter Swain recunoaşte: falsa identitate etnică a lui Mihai Cofariu le-a fost furnizată de cei care le-au dat imaginile: producătorul şi sursele sale. Iar informaţia nu a fost niciodată verificată.

continuarea in Adevarul

20/04/2010 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: