CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Uriaşă manifestaţie la Atena împotriva intenției guvernului Greciei de a face concesii în problema recunoaşterii denumirii de Macedonia pentru vecinul de la nord. VIDEO

Atena: Sute de mii de greci manifestează împotriva unui compromis cu privire la numele Macedonia

 
Un milion de oameni au protestat la Atena faţă de folosirea numelui Macedonia de către fosta republică iugoslavă vecină. Demonstranţii au cerut guvernului grec să nu accepte această denumire în nicio posibilă înţelegere cu statul învecinat. 

Manifestanţi veniţi în Atena din toate colţurile Greciei, având în frunte  preoţi şi primari, au scandat  sloganuri precum “Macedonia este Grecia, Grecia este Macedonia”, „Jos labele de pe Macedonia!” sau „Grecia unită, niciodată învinsă”  şi s-au pronunţat împotriva oricărei soluţii în disputa cu guvernul de la Skopje care să includă termenul de Macedonia, nume care – în opinia protestatarilor – aparţine exclusiv regiunii nordice a Greciei, cu capitala la Salonic.

Tentativele Macedoniei de a fi inclusă în NATO şi în Uniunea Europeană au fost blocate în ultimele două decenii de Grecia, care susţine că numele Macedonia poate duce la revendicarea de către ţara vecină a regiunii din nord a Greciei care poartă acelaşi nume, zonă în care se află Salonic.   Până la soluţionarea disputei, Atena a fost de acord ca ţara vecină să se numească Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM).
 

 Surse ale naţionaliştilor greci au afirmat că elemente din Constituţia Fostei Republici Iugoslave Macedonia (FYROM) presupun revendicări asupra teritoriului grec.

Pe reţelele de socializare, se scrie că numărul manifestanţilor este de peste un milion. La manifestaţie a participat şi popularul compozitor  Mikis Theodorakis, în vârstă de 92 de ani, autorul coloanei sonore a filmului “Zorba Grecul”, care a a afirmat că poporul ar trebui să aibă cuvântul decisiv în această dispută.

“Macedonia a fost şi va fi mereu greacă. Dacă guvernul vrea să semneze în numele ţării noastre, trebuie mai întâi să întrebe poporul grec. Deputaţii au dreptul să ceară organizarea unui referendum cu privire la această problemă naţională.

Am luptat toată viaţa pentru unitatea poporului grec. Trebuie să înfruntăm această problemă uniţi, ca un pumn”, le-a spus Theodorakis manifestanţilor, potrivit AFP.
 La 21 ianuarie, a avut loc o manifestaţie similară la Salonic, cu aproximativ 300.000 de participanţi.  

Ministrul grec de externe al Greciei, Nikos Kotzias, a primit ameninţări cu moartea, după ce a afirmat că se aşteaptă ca disputa să fie rezolvată în câteva luni. 

  În februarie 1992 mai bine de un milion de oameni s-au adunat la Salonic pentru a protesta împotriva unui compromis în chestiunea denumirii Republicii Macedonia.

Drept urmare, la Atena a avut loc o criză de guvern,  premierul conservator din acea vreme, Konstantin Mitsotakis, l-a demis pe ministrul său de Externe, Antonis Samaras, cunoscut ca un adept al liniei dure, dar în cele din urmă, Mitsotakis însuşi s-a văzut nevoit să demisioneze.

Urmaşul său, Andreas Papandreou, nu a acceptat niciun compromis . Şi în ziua de azi Atena insistă că statul vecin trebuie să-şi schimbe denumirea de „Republica Macedonia”, ancorată în constituţie. Grecii revendică denumirea de Macedonia ca parte a propriei moşteniri istorice. În plus, se tem de revendicări teritoriale în dauna provinciei lor care poartă acelaşi nume.

Într-adevăr, nu sunt prea îndepărtate vremurile în care liderul iugoslav Iosip Broz Tito  urmărea să ocupe după ultimul război mondial întreaga Macedonie, inclusiv Salonicul de la Grecia, pentru a obţine ieşire la Marea Egee.

În prezent, autorităţile de la Skopje au nevoie de rezolvarea diferendului cu Grecia pentru că aceasta este una din condiţiile puse de NATO şi Uniunea Europeană pentru începerea negocierilor de aderare. Recent, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Macedonia să-şi reglementeze diferendul cu Grecia care opune cele două ţări de peste 25 de ani şi care nu i-a permis până acum aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.

Fostă republică iugoslavă independentă din 1991, Macedonia este candidată la NATO din 2008, dar nu poate trece de veto-ul Greciei, stat membru al Alianţei, şi întâmpină aceeaşi problemă şi pe drumul său către Uniunea Europeană.

Motivul este că Atena nu este de acord ca micul stat să poarte numele Macedonia, pe care îl consideră ca aparţinând exclusiv uneia dintre provinciile sale nordice, dar, mai mult, se teme ca această denumire să nu ascundă ambiţia manifestată şi în trecut de fosta Iugoslavie, a unor revendicări teritoriale legate de  regiunea sa cu acest nume, unde se află între altele porturile Salonic şi Kavala.

Cele două ţări îşi dispută de asemenea patrimoniul istoric al regiunii, îndeosebi pe Alexandru cel Mare şi tatăl acestuia, Filip al II-lea al Macedoniei.

Acum, după ani de tensiuni, plecarea de la putere a dreptei naţionaliste şi instalarea, la Skopje, a unei coaliţii conduse de social-democraţii lui Zoran Zaev au determinat anul trecut o apropiere a relaţiilor dintre cele două ţări, care şi-au reluat dialogul.  

Protestele din aceste zile au fost provocate de reînceperea discuţiilor dintre cele două ţări pentru găsirea unei soluţii, după ce  conducerea Greciei s-a arătat dispusă să renunţe la poziţia sa rigidă de respingere în această chestiune delicată, acceptând ca statul vecin să aibă o denumire care să conţină adjectivul „macedonean”.

Se pare că soluțiile de compromis ar implica adoptarea unor variante  de denumire  printre care se agreează cele de Macedonia Superioară sau Noua Macedonie.

Noua denumire ar trebui să facă o distincţie între acest fost stat iugoslav şi regiunea Macedonia din nordul Greciei, iar premierul elen de stânga, Alexis Tsipras, îmbrăţişează această poziţie.

Miercuri, emisarul ONU care se ocupă de acest diferend, Matthew Nimetz, s-a declarat „foarte optimist” în legătură cu mersul lucrurilor, după discuţii la New York cu reprezentanţi ai tuturor părţilor.

În urma unei recente runde de negocieri cu mediere ONU, a devenit cunoscut că guvernul de la Atena este dispus să accepte denumirea de compromis „Gorna Makedonija” (Macedonia Superioară).

Numele oficial al statului din Balcani aşa cum este înscris în rândurile Naţiunilor Unite rămâne până la incheierea unui acord cu Grecia, Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM).

 

 

 

 

 

 

Surse:

BBC SERVICIUL MONDIAL – 4 februarie

http://stiri.tvr.ro/sute-de-mii-de-oameni-au-protestat-la-atena-fata-de-folosirea-numelui-de-tara-macedonia

rador.ro/2018/02/04/ministrul-grec-de-externe-a-primit-amenintari-cu-moartea-in-legatura-cu-disputa-legata-de-numele-macedonia/

http://www.dw.com/ro/grecia-pe-baricade-%C3%AEmpotriva-denumirii-republicii-macedonia

06/02/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

The Guardian: Mass-media rusă nu se mai teme de regimul autoritar al lui Vladimir Putin. Sfârşitul este aproape

Putin

Vladimir Putin

 

Mass-media rusă nu se mai teme de regimul autoritar al lui Vladimir Putin. Sfârşitul este aproape, scrie publicaţia britanică The Guardian.

Orice regim autoritar nu se bazează pe legi, justiţie sau ierarhii de guvernare rigide. Singurul factor care-l menţine în viaţă este frica. În momentul în care frica dispare din formulă, legile, instanţele şi ierarhiile acelui regim încetează să mai funcţioneze. Totul începe pur şi simplu să se prăbuşească. 

În prezent, premierul rus Vladimir Putin nu face altceva decât să-şi menţină regimul autoritar, prin numirea  ortacilor săi în funcţii-cheie ale statului. Astfel, vechiul său prieten, general al securităţii, Serghei Ivanov, a ajuns în funcţia de şef al aparatului preşedintelui rus – chiar dacă Putin nu a ajuns încă în fotoliul de preşedinte al Federaţiei Ruse. Rereprezentantul FR la NATO, Serghei Rogozin, unul din cei mai agresivi naţionalişti ruşi, a fost rechemat la Moscova ca să lucreze cot la cot cu Putin.

În zilele ce urmează, sunt aşteptate şi alte remanieri în structurile de guvernare de la Kremlin. Toate aceste măsuri arată că Vladimir Putin încearcă să readucă frica ce l-a ajutat să guverneze timp de 12 ani. 

Însă chiar instituţiile media supuse lui Putin încep să-l părăsească. Unii din susţinătorii săi trimit deja semnale de simpatie către cei care protestează împotriva regimului de guvernare şi alegerilor legislative falsificate. Ei nu se mai tem şi asta înseamnă că întreaga structură politică se va răsturna. 

Timpul.md  după The Guardian

28/12/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , | Lasă un comentariu

IN EGIPT, EX-PREMIERUL NAZIF SI ALTI OFICIALI AU INTERDICTIE SA PARASEASCA TARA

Former Egyptian Prime Minister Ahmed Nazif

Fostul prim-ministru egiptean Ahmed Nazif

Procurorul-şef al  Egiptului  a interzis fostului prim-ministru Ahmed Nazif şi altor înalţi oficiali sa părăseasca ţara in incercarea de a scăpa de acuzaţiile de corupţie,a anuntat sambata  agentia de stiri MENA .

Interdicţii de călătorie au  fost de asemenea  impuse si altor membri ai cabinetului egiptean, inclusiv ministrului de interne al Habib-Adli, ministrului informaţiei el Anas-Fekky şi Ministrului Turismului Garana Zaher, a declarat agenţia.

Autorităţile egiptene au emis o interdicţie de călătorie si pentru  un magnat al oţelului  şi membru al Partidul Naţional Democrat, Ezz Ahmed.

O ancheta privind corupţia a fost deschisa.

Cabinetul egiptean a demisionat la sfârşitul lunii ianuarie la cererea preşedintelui  Hosni Mubarak, în încercarea de a înăbuşi protestele anti-guvernamentale.

Mubarak ,in varsta de  82 de ani , care a condus ţara timp de aproape 30 de ani, a predat vineri conducerea tarii in mainile unui consiliu militar, după 18 de zile de masive manifestatii  populare care ii cereau sa paraseasca puterea .

CAIRO, 12 februarie (RIA Novosti)

13/02/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: