CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ambasada Germaniei a fost in 1916 la Bucureşti la un pas de declanşarea unui razboi biologic

 

 

[page image]

 

 

  Bucuresti, 1916. La un pas de razboi biologic.

 

 

La cateva saptamani de la intrarea Romaniei in razboi, la sediul Legatiei Germaniei din Bucuresti se descopera eprubete care contineau culturi de antrax si rapciuga.

In preajma intrarii Romaniei in razboi, politia a constatat ca in sediul Consulatului german sunt aduse mai multe colete care erau manevrate cu mari precautii.

Cu o zi inainte de declaratia de razboi (14/27 august 1916) mai multe colete au fost transferate de la Consulatul german la Legatia Germaniei.

0010Avea sa se dovedeasca mai tarziu, ca pachetele suspecte fusesera trimise prin curier diplomatic de la Consulatul german din Brasov (pe atunci aflat pe teritoriul Austro-Ungariei).

In data de 22 sept/5 oct 1916, Prefectul Politiei Bucurestiului, Gheorghe Corbescu, impreuna cu W. Andrews, secretarul Legatiei SUA in Bucuresti, a descins la sediul Legatiei Imperiale Germane, de pe Calea Victoriei, 188.

In cladire se mai aflau doar portarul Michael Markus si un servitor, Andrei Maftei, care ramasesera sa aiba grija de imobil. Restul diplomatilor parasisera Romania, conform reglementarilor de la acea vreme.

 

 

 

Colete ingropate in gradina

 

Portarul a recunoscut ca ingropase in gradina legatiei mai multe colete.

El a declarat politistilor ca, o zi inainte de declararea razboiului, primise ordin de la consilierul Legatiei, von Rheinbaben, sa ascunda cutiile in gradina.

Le-a ingropat ajutat de Maftei si de Kruger, cancelarul Legatiei.

In urma sapaturilor facute de politisti s-au descoperit 50 de cutii metalice si 50 de fitile Bickford.

Intr-un alt loc din gradina s-a gasit o cutie invelita in hartie, pe care era amplasat sigiliul Consulatului Imperial German din Brasov.

In cutie, invelite in bumbac, se aflau alte sase cutiute din lemn, in care se aflau cate o eprubeta ce continea un lichid galbui.

Analizele realizate de Laboratorul Pirotehnic Militar Regal au constatat ca cele 50 de cutii contineau cate un kilogram de amestec de azotat de amoniu si TNT, adica erau pline cu dinamita.

Conform raportului, 200 de grame din explozibil erau suficiente sa distruga un vagon de tren. Fitilurile erau lungi de cate doi metri si erau prevazute cu capse detonante cu fulminat de mercur.

Cele sase eprubete au fost trimise la Institutul de Patologie si Bacteorologie din Bucuresti.

Conform raportului semnat de Dr. Victor Babes, lichidul galbui din eprubete continea colonii de bacili. In cadrul unui experiment, doi cobai injectati cu acel lichid au murit in 30 de ore.

Testele de laborator au constatat ca era vorba de o cultura foarte virulenta de antrax.

In alte eprubete s-a descoperit bacilul Glanders – Rapciuga.


Ce se dorea cu bacilii?

 

Conform inscrisurilor de pe hartia cu care era impachetata cutia cu eprubete, pachetul trebuia sa ajunga la Colonelul Semargief, atasatul militar al Ambasadei Bulgariei de la Bucuresti.

Pachetul fusese trimis inca de la mijlocul lui 1915 de catre cpt. Rudolf Nadolny, de la Berlin, si trebuia sa ajunga la agentii bulgari din Romania pentru a infecta animalele – in special cai – vandute catre Rusia.

Germania incepuse sa dezvolte programul biologic in 1915, an in care au fost trimisi agenti in mai multe tari, intre care si Spania, Norvegia, SUA si Argentina cu culturi de microbi pentru a infecta transporturile de animale catre Aliati. Principalul arhitect al acestui program se pare ca a fost Anton Dilger, un american stabilit in Germania.

Ce s-a intamplat dupa?

Mai nimic. Romania a protestat diplomatic fata de introducerea pe teritoriul sau, in perioada de neutralitate, de armament si culturi biologice.

Si s-a mai intamplat ceva:

Dupa aceasta veritabila realizare, Politia a luat cuvenita masura de a anunta populatia sa nu se atinga de pachete având ambalaje de alimente, întrucât ar putea fi puse cu scop criminal.

Dar, ca de atâtea ori, greselile copilaresti au venit tocmai din partea celor care ar fi trebuit sa dovedeasca experienta si stapânire de sine.

Asa se face ca “Epoca” din 28 septembrie anunta descoperirea pe strada a unei gramezi de… fasole, de catre A.Ranetti, seful Biroului Interpretilor din M.I.

 

Surse:

https://www.scribd.com/doc/116463359/Microbe-Culture-at-Bukarest

 

http://www.unstory.com/1916-bucuresti-la-un-pas-de-razboi-biologic

http://politici.weebly.com/bucuresti–cal-victoriei

 

Publicitate

04/08/2016 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

PRESEDINTELE BASESCU CERTAT DE MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE DE LA MOSCOVA.

Foto: chinadaily.com

Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova protestează dur faţă de declaraţiile preşedintelui României Traian Băsescu referitoare la evenimentele din 1941. Preşedintele român a provocat o furtună de indignare în cadrul Ministerului rus de Externe, după ce a declarat că, în 1941, ar fi trimis şi el soldaţi români să lupte împotriva Uniunii Sovietice.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Alexandr Lukashevich, Traian Băsescu a justificat agresiunea armatei germane împotriva Uniunii Sovietice.

„Rusia este revoltată că preşedintele român a declarat că şi el le-ar fi ordonat trupelor sale să treacă râul Prut pentru a ataca URSS în 1941”, se arată într-un mesaj publicat de purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe Aleksandr Lukaşevici, pe contul de Twitter al instituţiei.

Diplomaţii ruşi au clasificat declaraţia liderului român drept o susţinere neruşinată a lui Hitler.

Oficialii ruşi consideră că declaraţiile preşedintelui Băsescu „profanează memoria milioanelor de victime ale fascismului” şi solicită ca afirmaţiile „să primească o evaluare adecvată” din partea Europei civilizate.( Jurnal md.)

 

In replica, preşedintele Traian Băsescu a afirmat  joi, ca urmare a reacţiilor venite dinspre Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, că Parlamentul României a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, că Uniunea Sovietică nu mai există şi că România are în prezent o relaţie cu Federaţia Rusă.

„Se pare că unii devin sensibili dacă discuţi despre istorie. Eu nu sunt istoric, dar cred că răspunsul meu a fost în deplin acord cu poziţia României, care, prin Parlamentul României, a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov.

Mai mult decât atât, Duma de stat a Rusiei  a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, deci nu văd unde este supărarea, iar Uniunea Sovietică nu există, nu mai există.

Noi avem o relaţie acum cu Federaţia Rusă, iar când discutăm despre Uniunea Sovietică, discutăm despre ceva ce a fost, iar despre istoria noastră nu avem cum să nu discutăm.

Aş mai spune un lucru.Am înţeles, chiar înainte să intru în întâlnirea cu doamna preşedintă (preşedintele Elveţiei, Micheline Camy-Rey – n.r.), că sunt deja mari analişti militari şi politici care s-au isterizat deja: Cum atacăm noi Federaţia Rusă?”, a declarat preşedintele, la Palatul Cotroceni, întrebat fiind de jurnalişti cum interpretează recenta reacţie a MAE rus.

Şeful statului a precizat că declaraţia sa făcea referire la „o realitate” din istoria ţării noastre şi a relaţiei cu Uniunea Sovietică, menţionând că nu este „nimic nou sub soare”, mai ales că ţara noastră a fost pe deplin de acord cu condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov.
„Dacă cineva are dureri pe la vreo Antenă 3, cu analişti mereu furioşi că a dispărut Uniunea Sovietică, o avea dureri, dar eu n-am. Dacă vouă vi s-a părut reacţie ţeapănă …” , a conchis Băsescu.

Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova şi-a exprimat indignarea faţă de afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu, potrivit cărora el ar fi putut în 1941 să trimită soldaţi pentru a participa la atacul împotriva Uniunii Sovietice, relatează joi agenţia oficială ITAR-TASS.
„Cuvintele lui Băsescu – despre faptul că, ‘în locul mareşalului Antonescu, în 1941, şi el i-ar fi îndreptat pe ostaşii români peste Prut’ pentru a lua parte la agresiunea Germaniei hitleriste împotriva URSS – sunt revoltătoare”, consideră Ministerul rus al Afacerilor Externe.

Instituţia diplomaţiei ruse a menţionat că o asemenea declaraţie, făcută chiar în ziua comemorării a 70 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în care poporul rus „a pierdut 27 de milioane de vieţi”, nu poate fi explicată „nici prin actualele circumstanţe din politica internă (a României – n.r.), nici făcând trimitere la întrebările provocatoare ale jurnaliştilor”.
„Este absolut evident că o asemenea sfidare obraznică, ce îndreptăţeşte agresiunea fascistă şi profanează memoria a milioane de victime ale fascismului, este inadmisibilă”, concluzionează MAE rus.( Soim press).

La randul sau, Ministerul Afacerilor Externe roman „considera complet nepotrivit limbajul folosit in declaratia oficialului rus pe acest subiect si dezavueaza utilizarea unor comentarii privind evenimente tragice, atat pentru poporul roman, cat si pentru cel rus, de acum 70 de ani, dandu-le o semnificatie in actualitatea politica. Consideram regretabila si lipsita de temei lansarea unei asemenea reactii publice cu o violenta de limbaj inacceptabila, fara o informare completa si o minima interactiune prealabila in plan diplomatic”, se arata intr-un comunicat remis joi.

30/06/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: