Un român în Ţara de Foc
Țara de Foc este un teritoriu insular situat la capătul cel mai sudic al Americii de Sud, despărțit de continentul american prin strâmtoarea Magellan, având o suprafață de 73.746 km².
Puțini știu însă, că multe dintre toponimele din Țara de Foc (Tierra del Fuego) poartă denumiri românești, datorită lui Julius Popper (n.15 decembrie 1857 la București, Țara Românească – d. 5 iunie 1893, Buenos Aires, Argentina), un inginer, cartograf și explorator român de etnie evreiască.
După ce a absolvit Politehnica din Paris și a devenit inginer de mine și metalurgie, Julius Popper a călătorit în Egipt, Turcia, India, China, Japonia, Rusia, America de Nord, în New Orleans, SUA.
In capitala Cubei, Havana, a proiectat planul orasului si al portului. In anii 1884-1885,a lucrat in Ciudad de Mexico ca redactor la publicatia “Diario de los Forasteros”.
La 7 septembrie 1886, s-a îmbarcat pe un vapor englez care venea de la Montevideo, cu destinația orașul Punta Arenas în Argentina.
Scopul lui era să ajungă în Țara de Foc în căutarea aurului, descoperind că plajele atlantice ale Țării de Foc conțineau aur, într-o cantitate mai mare decât în restul Patagoniei.
Descoperirea sa a trezit un interes nesperat de participare la subscripția publică de acțiuni pentru înființarea societății anonime „Compañía Anónima Lavaderos de Oro del Sur”.
Această societate era destinată strângerii fondurilor necesare exploatării aurifere și la fondarea ei au participat personalități din capitala argentinieană.
În Golful San Sebastian a amenajat instalaţii de spălare a aurului şi locuinţe pentru o comunitate numeroasă. El a întemeiat o colonie căreia i-a dat numele El Páramo (Pustiul) – astăzi Río Grande.
Ulterior, şi-a extins activitatea şi în alte colonii din Ţara de Foc: Beta, Cullen şi Carmen Sylva, unde înfiinţează noi exploatări.
Tot el a elaborat legi şi regulamente şi a înfiinţat o poliţie locală, a organizat un serviciu poştal pentru care a tipărit timbre cu iniţiala numelui său, a emis bani. De asemenea, a creat o flotă care făcea curse periodice între El Páramo şi Punta Arenas.
Lui Popper i-au fost acordate de statul argentinian în timpul șederii sale în Țara de Foc, o serie de privilegii: dreptul de a dispune de o armată proprie cu uniforme și armament și dreptul de a bate (în anul 1889) monede proprii din aur de 1 și 5 grame care au purtat denumirea de Popper.
Unele surse susțin că s-au emis 1.000 bucăți din piesa de 5 grame și circa 5.000 bucăți din piesa de 1 gram la monetăria din El Páramo (piese mai grosolan realizate), iar la monetăria din Buenos Aires s-au turnat monede din circa 175 kg aur.
Numismații care studiază această emisiune monetară neobișnuită și foarte rară astăzi n-au reușit să stabilească precis cantitatea de aur transformat în monede la exploatarea El Páramo.
În anul 1891, va emite propriile timbre poștale de 10 centavos, care, purtând inițiala numelui său, fapt care i-a creat probleme cu autoritățile locale și tot în acest an el își brevetează, cu nr. 830, „mașina de separare a aurului” („Cosechadora de Oro”) care, după el, este capabilă să spele 75 de tone de nisip pe zi, extrăgând 99,6% din aurul pe care-l conține nisipul extras.
Julio Popper și-a stabilit de asemenea și propriul serviciu poștal în zona pe care o concesionase mărcile poștale putând fi văzute imaginile la Muzeul de la capătul lumii ).
S-au tipărit două emisiuni , care se disting între ele prin tonul culorilor, dar mai ales prin dantelarea defectuoasă a mărcilor din prima serie.
Ramón Lucio Cortés, administratorul Oficiului Poștal din San Sebastián, a depus o plângere la directorul general al Poștei și Telegrafului din Argentina referitoare la ștampilele utilizate de Popper pe corespondență, despre care a declarat că ” nu mi se pare legal „.
„Toată corespondența domnului Popper, care părăsește departamentul din San Sebastián, a continuat reclamantul, poartă acest tip de expediere și, deoarece există un birou poștal în acest departament, de care sunt responsabil, vă solicit pe dumneavoastră pentru o rezoluţie”.
Influențele lui Popper l-au scos rapid din cauză, dar documentele rămase în urma incidentului ne permit să cunoaștem detalii despre acest capitol al numismaticii și filateliei din Tierra del Fuego.
Dosarul format din plângerea lui Cortés a fost publicat și analizat de Walter L. Bose ( ștampila Tierra del Fuego. Julio Popper și postarea), și recent Carlos Baldassarre a studiat și subiectul într-un articol publicat în al doilea număr (noiembrie 2012), al Revistei Asociației Filateliei și Numismaticii din Río Grande Tierra del Fuego .
Julius Popper nu a fost doar un căutător de aur, ci și un mare cartograf. Multe din denumirile geografice existente astăzi în Țara de Foc sunt denumiri românești.
Printre acestea se numără: râul Ureche, râul Rosetti, munții Lahovary, Manu și Rosetti, Cordiliera Carlos I al Romaniei, Lacul Broșteni.
Munții aflați la vest de golful San Sebastian poartă numele de scriitoare al Reginei Elisabeta I a României, Carmen Sylva. Tot aici există vârful Sinaia, după orașul din România unde a fost construit Castelul Peleș, reședința de vară a familiei Regale.
După şase ani de explorări în Ţara de Foc, Popper a plănuit să organizeze o expediţie la Polul Sud.
Nu a mai apucat, fiind găsit mort la 6 iunie 1893 în locuinţa sa din Buenos Aires, la vârsta de 36 ani, autopsia stabilind că a murit în urma unui stop cardiac.
Călătoriile lui Popper și descoperirile sale au fost comunicate Institutului geografic Argentinean (Instituto Geográfico Argentino) de la Buenos Aires, unde a prezentat la 5 martie 1887 o comunicare, publicată în broșură în limbile spaniolă, franceză și română.
Julius Popper a fost și membru corespondent al Societății Regale de Geografie de la București, în al cărei Buletin a publicat mai multe scrisori despre cercetările sale din Țara de Foc (1889, 1892) și căreia i-a trimis un album cu fotografii.
Într-una din aceste scrisori, Popper își exprimă regretul că n-a mai putut reveni în țară de mulți ani declarând că„M-am născut român, sunt român și voi muri român, deși mă găsesc în mările antarctice.”
Mai multe relatări despre aceste călătorii, despre locurile pustii si inospitaliere și despre frumusețile lor înfricoșătoare au apărut, în românește, în ziarul „Românul”, în 1891, texte care revelau și un scriitor de gen cu mari posibilități .
Timbru românesc emis în 1986, cu portretul lui Julius Popper |
Bulevardul principal și un mare complex comercial din cea mai sudică metropolă americană îi poartă numele.
Astăzi, teritoriul Tierra del Fuego (Țara de Foc) este împărțit între Argentina și Chile, iar exploratorul Julio Popper născut în îndepărtata Românie, a intrat în istoria ambelor țări.