CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Diferențierea dintre români și vlahi este un efect al propagandei ruse

Imagini pentru vlahi romani photos

Vlahii timoceni sunt români autentici

 

 

Acad. Ioan Aurel Pop: „Diferența dintre români și vlahi, efect al propagandei ruse”

 

S-a spus și s-a scris adesea că numele de România a fost „inventat” sau folosit pentru prima oară de către un autor grec, Dimitrie Philippide, pe la 1816, când el publica la Leipzig lucrările Istoria României și Geografia României, referindu-se în linii mari la spațiul vechii Dacii traiane.

Unii au crezut sincer și mai cred că toponimul de România a apărut realmente ex nihilo la începutul secolului al XIX-lea, din rațiuni politice artificiale și în spirit naționalist modern.

În legătură cu această convingere se află și o alta, curentă și acum în anumite zone ale spiritualității europene: valahii au fost o populație difuză, disparată și neprecizată în Evul Mediu, cu mai multe ramuri și componente; dintre anumiți valahi, s-ar fi format în epoca modernă, odată cu națiunile de tip modern, românii. Cu alte cuvinte, valahii și românii ar fi două popoare (etnii) predominant romanice, aflate în succesiune: întâi ar fi fost vlahii și apoi românii.

Impunerea unor asemenea idei tendențioase, cu substrat politic, legate de diferențele dintre vlahi/valahi și volohi sau dintre moldoveni și români, fără nicio bază științifică, s-a făcut, în mare măsură, datorită propagandei rusești și apoi sovietice, însușite și perpetuate până astăzi în anumite cercuri și de anumite state.

Text este extras din articolul „Serbia. Catastrofa lingvistică, numită „limba vlahă”, demontată de academician Alexandrina Cernov: Valea Timocului nu va avea o „limbă vlahă” funcțională” și reprezintă Discursul de recepție la Academia Română al istoricului Ioan Aurel Pop.

romaniabreakingnews.ro

19/03/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

ROMANII UITATI DIN SERBIA .

ROMANII DIN SERBIA

 

 

Romanii din Serbia au fost in mod intentionat impartiti de autoritatile sarbe in doua grupuri:romanii din Voivodina(sau Banatul Sarbesc)-carora le-a fost recunoscuta identitatea de romani-si romanii din Valea Timocului(sau romanii din Serbia rasariteana)care au fost in permanenta desemnati de autoritati sub numele de vlahi.Diversele statistici si aprecieri din cursul secolului al XIX-lea au afirmat existenta in Serbia a unui numar intre 120 000 si 250 000 de romani.

 Romanii din Valea Timocului

 In statisticile oficiale acestia au fost inregistrati ca vlahi-iar in unele statistici se remarca faptul ca numarul vorbitorilor de limba romana si care s-au declarat de etnie sarba este cu mult mai mare decat al celor care s-au declarat vlahi(romani).Astfel in 1921 in Valea Timocului au fost inregistrati 159 549 romani;1931-57 000;la recensamantul din 1948 nu au fost luati in calcul decat romanii din Voivodina;in 1953-198 793 vorbitori de limba romana,fara a fi inregistrata si categoria;1991-71 563 vorbitori de limba romana si doar 16 539 romani;in 2002-59 729 vorbitori de limba romana si 44 110 romani.

Potrivit recensământului din 2002 , numărul vorbitorilor de română (sau vlahă) din Serbia Centrală este de aproximativ 60 000 de persoane,dar această cifră este considerată subapreciată de unele organizaţii. Ethnologue  publică în raportul său despre limba română o estimare a lui Iosif Bena  din 1995 , care cifrează numărul cumulat al românofonilor din Voivodina şi Timoc undeva între 200 000 şi 300 000.

Eugen Simion, preşedintele Academiei Române , declara despre numărul românilor din Timoc că este variabil: „Unii zic ca sunt 500 000, alţii 300 000. Fapt important este că sunt acolo, au o cultură tradiţională, vorbesc româna în dialect oltenesc sau bănăţean”.

Pe harta :Teritoriile locuite de romani in Serbia.

 

Limba română în Voivodina şi Valea Timocului, recensământul din 2002

     1-5%          5-10%        10-15%       15-25%         25-35%         peste 35%

Românii din zonele muntoase vorbesc un grai care se aproprie mai degrabă de dialectul bănăţean (aceştia poartă numele de „ungureni”), în timp ce românii din zonele joase din est vorbesc un grai foarte apropiat de cel oltenesc (aceştia poartă numele de „ţărani”).

Româna timoceană este de cele mai multe ori o limbă colocvială, deoarece are un uz restrâns în şcolile, bisericile şi mass media din Valea Timocului. Neaflându-se în contact permanent cu româna din România, limba română din Timoc are o structură arhaică şi conţine puternice influenţe sârbeşti.

Potrivit unor surse din mass media (între altele BBC, ProTV şi Gardianul), Serbia a recunoscut limba română ca limba maternă a vlahilor din estul Serbiei. Actul prin care s-a realizat aceasta confirmă fondarea Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia în august 2007

 

„Vlahii au fost recunoscuţi în sfârşit ca minoritate naţională iar limba română a fost acceptată ca fiind limba lor maternă”

 

Acest fapt se datorează introducerii în statutul înregistrat al consiliul naţional a termenului de limbă română (sârbă rumunski jezik) ca limba maternă a minorităţii vlahe. Reprezentanţii minorităţii vlahe au pus pe seama acestui fapt tergiversarea înregistrării consiliului.

Până la acest moment, autorităţile sârbe considerau limba românilor/vlahilor din Serbia diferită de limba română   din considerente politice şi istorice. În unele declaraţii anterioare ale guvernului sârb se recunoaştea că „membri ai acestei populaţii, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele româneşti” (limba şi folclorul conducând spre varianta originii lor româneşti) şi, totodată, că „reprezentanţii minorităţii vlahe îşi susţin originea lor română”,dar se continua un proces de segregare majoră între românii din Voivodina şi vlahii din Timoc. Cu toate acestea, ISO nu a atribuit limbii acestei populaţii un cod separat în standardul ISO 639

Termenul de vlah/limbă vlahă este folosit de această comunitate lingvistică în documentele scrise în limba sârbă (vlaski), în timp ce termenul local, folosit de instituţiile reprezentative ale acestei minorităţi este român/limba română.

De exemplu, consiliul reprezentativ al acestei comunităţi se cheamă

  • Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne în română (sau vlahă),

  • Nacionalni Savet Vlaške Nacionalne Manjine în sârbă,

  • şi National Council of Vlach (Roumanian) National Minority în engleză.

De asemenea, „Partidul Democrat al Rumânilor din Serbia” este denumit în sârbă „Vlašca Demokratska Stranka”, şi această procedură se repetă şi în cazul altor instituţii ale minorităţii române din Timoc.

 EDUCATIA IN LIMBA MATERNA

In valea timocului romanii nu beneficiaza de nici o forma de educatie in limba materna sustinuta de stat in ciuda faptului ca in Constitutia Serbiei,la articolulu 32 se precizeaza ca “Membrii altor natiuni si ai minoritatilor nationale au dreptul la educatie in propria limba in conformitate cu prevederile legale”.

Pe de alta parte,romanii din Voievodina beneficiaza de un sistem de educatie in limba materna foarte bine pus la punct.Astfel,in Voivodina exista 37 unitati de invatamant cui predare in limba romana.Mai exista o scoala pedagogica la Varset si o catedra de limba romana la universitatea din Novi Sad.Programele de invatamant se fac in limba romana,de la gradinita pana ala liceu;de asemenea exista un Institut unde se fac manualele in limba romana.

Exista un liceu cu predare completa in limba romana la Varset,Liceul “Borislav Petrov Braca” unde invatau in anul scolar2006\2007 93 de elevi grupati in patru clase.La Alibunar exista o scoala vocationala cu limba de predare romana,scoala de econimie si comert”Dositej Obradovic” unde sunt inscrisi 107 elevi.

Limba romana poate fi studiata la Facultatea de Filozofie din Novi Sad,in cadrul Departamentului de studii romane,Grupul de studiu pentru limba si literatura romana si Facultatea de Filologie din Belgrad,Departamentul pentru limba si literatura romana unde in anul scolar 2006\2007 s-au inscris 23 de studenti.

PRACTICAREA RELIGIEI IN LIMBA MATERNA

Desi Constitutia Sebiei afirma la articolul 13 ca “Toti cetatenii au drepturi si indatoriri egale si beneficiaza de aceeasi protectie a statului indiferent de rasa,sex,locul nasterii,limba,nationalitate,religie,credinte politice sau de alta natura”,totusi cand in luna decembrie 2004 preotul Boian Alexandrovici a ridicat o biserica in care a inceput sa slujeasca in limba romana in satul Malainita autoritatile sarbe au reactionat extrem de dur.

In urma construrii acestei biserici,preotul Boian Alexandrovici a primit mai multe amenintari cu moartea.Pe 20 ianuarie 2005 primarul satului Malainita a emis un ordin de demolare a bisericii.In urma refuzului preotului Boian Alexandrovici de a se supune acestui ordin, acesta a fost judecat si condamnat la doua luni de inchisoare cu suspendare la sfarsitul anului trecut.In 23 aprilie 2005,cand preotul Boian Alexandrovici a incercat sa tina o slujba in limba romana la Negotin-de fata fiind aproximativ 60 de credinciosi-politia sarba a incercat sa il impiedice sustinand ca este vorba de o manifestatie neautorizata.

In prezent in Valea Timocului se mai afla in constrauctie alte doau biserici in care se intentioneaza sa se tina slujbe in limba romana.In 18 august 2006,preotul Boian Alexandrovici a adresat loctiitorului de Pattriarh al bisericii Ortodoxe Romane Daniil o scrisoare in care deplange faptul ca preotii sarbi continua sa dea nume sarbesti copiilor romani la botez,aceasta chiar in ciuda opozitiei parintilor.

 Prin comoparatie,situatia din Voivodina este mult ma buna:aici functioneaza 40 de parohii romanesti istorice in care activeaza 42 de preoti,aflate sub jurisdictia Episcopieiortodoxe romane “Dacia Felix” cu sediul la Varset,condusa de Prea Sfintia Sa,Daniil Partosanul,Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei.Incepand cu anul 2006,religia in limba romana a fost introdusa in scolile de stat din Voivodina.

Mass-media in limba materna

In Valea Timocului mass-media in limba maternal apare rar si cu intermitente,fiind in general lipsita de support financiar.Exista revista ,, Vorba Noastra,, care insa are o aparitie neregulata.De asemena au existat mai multe initiative de infiintare a unor mass-media electronice-posturi de radio sau televiziune-care au esuat din lipsa fondurilor.

 Activitatea publica a romanilor din Serbia

Atat in Voivodina cat si in Valea Timocului exista mai multe organizatii neguvernamentale si partide politice care au ca scop pastrarea identitatii romanilor din aceste regiuni.Numarul lor este ridicat:Comunitatea Romanilor din Serbia din Voivodina,Partidul Democrat al Romanilor din Serbia din Timoc,Alianta Romanilor din Voivodina,Miscarea Democratica a Romanilor din Serbia din Timoc,Asociatia pentru cultura vlahilor-romanilor Ariadnae-Filum,Federatia Romanilor din Serbia,Centrul de Studii Etnice,Asociatia Romanilor Ortodocsi.

Acelasi tratament diferentiat din partea autoritatilor sarbe se regaseste si in ceea ce priveste activitatea organizatiilor romanilor-in Voivodina acestea activeaza incepand din anii 1990,in vreme ce inscrierea unei organizatii a romanilor in Valea Timocului se dovedeste a fi o problema pana in ziua de azi.Astfel,mai multe asociatii ale romanilor din Valea Timocului au incercat incepand din 2006 sa inscribe Consiliul National al Romanilor (Vlahilor) din Serbia (CNRS).

Autoritatile sarbe-mai précis secretarul de stat pentru minoritati Peter Ladievici-au refuzat inscrierea acestui consiliu deoarece in statut se prevedea folosirea limbii materne in Valea Timocului.Federatia Romanilor din Serbia-organizatia umbrella a romanilor din Valea Tmocului-impreuna cu Partidul Democrat al Romanilor din Serbia din Timoc au apelat la justitie pentru inscrierea CNRS,reusind recunoasterea acestui organism la inceputul lunii august 2007.

Atitudinea publica fata de minoritatea romana

Din cand in cand autoritatile publice si mass-media din Serbia au manifestari ostile fata de minoritatea romaneasca.Pe langa presiunile la care a fost supus preotul Boian Alexandrovici din partea autoritatilor,mass-media din Serbia a publicat o serie de articole ostile fata de comunitatea romaneasca.Pe langa presiunile la care a fost supus preotul Boian Alexandrovici din partea autoritatilor,mass-media din Serbia a publicat o serie de articole ostile fata de comunitatea romaneasca.

De exemplu cotidianul Politika a publicat in decembrie 2004 un articol referitor la biserica din Malainita in care afirma:,,Este evident ca la aceste intalniri,consecrate numai pozitiei cultural si religioase a valahilor,nimeni nu a invitat si reprezentantii statului nostrum Serbia si Muntenegru,din care reiese ca unii reprezentanti ai valahilor timoceni uneltesc pe ascuns cu unii din cadrul puterii de stat a Romaniei,,.Tot Politika a mai publicat in aprilie 2007 o serie de articole ostile fata de comunitatea romana din Serbia in perioada in care compania romaneasca CUPROM incerca sa achizitioneze firma RTB Bor.

Cel mai recent incident de aceasta natura dateaza din 20 august 2007 cand adjunctul presedintelui Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane,dr.Predrad Balasevici si directorul Federatiei Romanilor din Serbia,Dusan Prvulovici,care se intorceau din Romania au fost opriti de vamesii sarbi care in urma controlului au incercat sa le interzica introducerea in Serbia a 100 de carti scrise in limba romana.

Vamesii au motivat ca aceste carti pot constitui un ,,material de propaganda,,.In urma protestelor celor doi reprezentanti ai comunitatii romanesti li s-a permis accesul in Serbia cu cartile scrise in limba romana.

Surse: Wikipedia, Valea Timocului blog,Romanian Global News,Youtube

 

13/02/2010 Posted by | POLITICA, ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat asta: