Economia Republicii Moldova a înregistrat o creştere de 6,9% in 2010
În 2010, economia Republicii Moldova a înregistrat o creştere cu 6,9%
|
|
|
|
Biroul Naţional de Statistică informează că, conform datelor operative, în anul 2010, produsul intern brut al Republicii Moldova a fost în creştere, în termeni reali, cu 6,9% faţă de anul 2009. Această majorare a fost determinată de sporirea valorii adăugate brute produse în sectoarele de bunuri şi servicii, de creşterea impozitelor pe produse, precum şi datorită creşterii consumului final.
Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 7,8% în raport cu anul 2009, influenţând pozitiv (cu 1,7%) indicele de volum al produsului intern brut. Sectorul de bunuri a contribuit la formarea produsului intern brut în proporţie de 25,2% faţă de 21,8% în anul 2009.
Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 6,2%, contribuind cu 4,0% la sporirea PIB. Creşterea a fost condiţionată, în special, de majorarea valorii adăugate brute din transporturi şi comunicaţii (cu 11,0%), urmată de creşterea valorii adăugate brute din comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (cu 8,9%), din construcţii (cu 7,3%). Contribuţia sectorului de servicii la formarea PIB s-a diminuat de la 63,9% în anul 2009 la 60,2% în anul 2010.
Volumul impozitelor pe produse colectat la bugetul public naţional a depăşit cu 9,9% nivelul anului precedent, influenţînd cu 1,6% creşterea PIB. Contribuţia volumului impozitelor pe produse la formarea produsului intern brut a constituit, în perioada de referinţă, 17,2% faţă de 16,7% în anul precedent.
Consumul final total s-a majorat cu 7,1% comparativ cu anul precedent, în special, pe seama creşterii cu 9,0% a consumului final al gospodăriilor populaţiei, influenţând cu 8,0% şi 7,9% respectiv creşterea produsului intern brut. Formarea brută de capital fix a crescut cu 17,2% faţă de anul 2009, contribuind cu 3,9% la creşterea produsului intern brut.
În 2010, exporturile şi importurile de bunuri şi servicii s-au majorat respectiv cu 12,8% şi 13,7% faţă de anul anterior. Decalajul export-import (rata de acoperire) s-a ameloriat, consttuind în 2010 de 1 la 0,51 faţă de 1 la 0,50 în anul 2009.
Amintim că, potrivit celor mai recente prognoze, în anul 2011, autorităţile esimează o creştere economică cu 4,5%, inflaţie de 7,5% şi un deficit raportat la PIB de 1,9%.
Sursa: UNIMEDIA
Francezii caută soluţii disperate pentru a scăpa de ţigani
Integrarea rromilor în societăţile naţionale, dar şi în cea europeană a devenit, odată cu aderarea în 2007 la UE a României şi a Bulgariei, o problemă transnaţională care ar trebui rezolvată în cadrul Uniunii Europene, şi nu prin metode disparate şi prin pasarea responsabilităţii de la un membru la altul. Odată cu aderarea de noi membri, UE şi-a deschis porţile şi în direcţia rezolvării unor probleme naţionale care să ofere statelor nou-intrate o traiectorie ascendentă în scopul alinierii acestora la un nivel de trai cât mai apropiat de cel al membrilor săi mai vechi. Totodată, prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului European din 29 aprilie 2004, UE a reglementat şi recunoscut dreptul fundamental la libera circulaţie al tuturor cetăţenilor săi.
După modelul Italiei, care nu înţelegea în 2007-2008 că rromii pe care îi caracteriza drept „imigranţi“ erau atunci cetăţeni europeni, acum Franţa doreşte să se debareseze de ţiganii din România. Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, a pledat, în cadrul vizitei desfăşurăte în zilele de joi şi vineri la Bucureşti, pentru „o mobilizare comună“ franco-română cu scopul de a stăvili sosirile-plecările rromilor din România în Franţa şi de a coopera la nivel european pentru inserţia lor.
În termeni reali, decodaţi de limbajul diplomatic folosit de oficialul francez, acesta a dorit să transmită autorităţilor de la Bucureşti mesajul potrivit căruia ar trebui să îşi ţină acasă ţiganii şi să caute să îşi rezolve singure problema incluziunii lor în societate, e adevărat şi cu sprijin francez. Pierre Lellouche a mai susţinut că situaţia acestei minorităţi etnice este precară, iar în opinia sa, este contrară „valorilor“ europene şi, prin urmare, „inacceptabilă“. La rândul său, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a replicat că România este dispusă să ajute la rezolvarea acestei probleme, dar că lucrul acesta se va face „în spiritul şi litera legilor europene“.
La întoarcerea sa în Franţa, Pierre Lellouche a declarat pentru cotidianul „Le Monde“ că scopul vizitei sale în România a fost mobilizarea autorităţilor din cele două ţări pentru a se pune capăt acestui gen de „turism“. „Principiul liberei circulaţii în Europa nu a fost creat pentru a li se deschide drumul tuturor traficanţilor“, a declarat secretarul de stat francez pentru afaceri europene.
Bani risipiţi
Oficialul francez a spus că numai anul trecut au fost folosite circa 9 milioane de euro pentru repatrierea în România a circa 8.000 de ţigani. Dintr-un calcul simplu, ar rezulta suma de peste 1.100 de euro pentru fiecare rrom, bani care ar fi putut la fel de bine să fie folosiţi pentru programe sociale de incluziune în societate a ţiganilor. Comisia Europeană (CE), potrivit cadrului financiar actual (2007-2013), pune la dispoziţia membrilor săi nu mai puţin de 347 miliarde de euro pentru programele din domeniul politicii de coeziune, concentrând această sumă către statele mai puţin dezvoltate şi, implicit, pentru rezolvarea problemei de integrare socială a rromilor care reprezintă 2% (circa 10 milioane de persoane) din cele aproximativ 500 milioane de cetăţeni ai UE.
Un raport al Centrului European pentru Drepturile Rromilor (ERRC) sublinia, în 2005, că rromii din Franţa (circa 500.000) sunt ţinta unei discriminări ce atinge niveluri dramatice. Raportul nota că drepturile civile, politice, sociale şi economice ale comunităţii sunt încălcate în mod frecvent. Documentul concluziona că autorităţile din „Hexagon“ eşuează în procesul de integrare a minorităţilor.
mai mult la: http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010021539880/Actualitate/Francezii-cauta-solutii-disperate-pentru-a-scapa-de-tigani.html
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 