Următoarea centrală nucleară din România, în atenţia Franţei.
Franţa vrea să se implice în construirea unei centrale nucleare în România. O spune secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche. Pe de altă parte, oficialul francez susţine ideea amplasării scutului anti-rachetă în România, pe motiv că Europa are nevoie nu doar de siguranţă energetică, ci şi de apărare.
La prima vizită oficială a reprezentanţilor Guvernului francez în România, în actuala formulă, s-au dezbătut două teme cu impact major asupra României: investiţiile în energie şi scutul anti-rachetă. Secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, a declarat că Franţa este interesată să investească în proiecte care privesc energia nucleară din ţara noastră.Delagaţia franceză se află pentru două zile în România. Oficialii de la Paris au discutat deja cu prim-ministrul Emil Boc, vicepremierul Marko Bela, cu ministrul Afacerilor Externe din România, Teodor Baconschi, şi cu preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului României, Viorel Hrebenciuc.
„În cazul României, se vor construi alte două centrale nucleare, iar Guvernul român va trebui să decidă, în acest an, când va începe construcţia. Există o cooperare între ţările nostre şi, este de la sine înţeles, că Franţa va participa din plin la aceste proiecte, iar, ca să vă spun sincer, personal, îmi doresc ca viitoarea centrală nucleară din România să fie o centrală franceză”, a declarat Lellouche.
Grupul francez GDF-Suez deţine 9,15% din EnergoNuclear, companie care va construi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Şeful delegaţiei franceze a adăugat că, pe lângă siguranţa energetică, şi siguranţa militară trebuie luată în calcul. El pledează astfel, pentru amplasarea scutului anti-rachetă în România.
„Sistemul de apărare împotriva ameninţărilor externe tot mai mari nu este destinat să ‘dăuneze’ vecinilor noştri ruşi. Dimpotrivă. Cred şi voi continua să cred, că sistemul anti-rachetă, de apărare împotriva acestor riscuri, trebuie conceput împreună cu Rusia”, a spus Lellouche.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 