REGELE MIHAI AR PUTEA FI SUPUS UNUI TEST ADN, PENTRU A SE STABILI DACĂ ARE UN FIU NELEGITIM
Regele Mihai, supus unui test ADN pentru a se dovedi daca are un fiu nelegitim
publicat la: 5 November 2010
Regele Mihai I va fi audiat pe 20 aprilie 2011 de magistratii romani, intr-un proces de paternitate deschis la solicitarea unui om de afaceri german care, la 71 de ani, susține ca este fiul Magestatii Sale.
Conform ziarului Național, o instanță din Germania a cerut aceasta audiere si, in plus, ca Majestatea Sa sa dea o proba de saliva pentru a se stabili daca Dieter Stanzeleit este sau nu fiul sau.
Surse judiciare au dezvaluit pentru jurnalistii de la National ca Regele, ajuns la varsta de 89 de ani, va fi citat pentru data de 20 aprilie 2011 la Judecatoria Sectorului 1.
Dieter Stanzeleit spune ca s-a nascut in 1939 la Sinaia si ca a fost botezat Nicolae Vasile, fiind copilul Regelui Mihai I si al unei englezoaice cu sange albastru, pe nume Nerissa Bowes Lyon. “Au trait cinci ani impreuna, dar, la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, eu si mama am fost deportati in Germania.
Mama a fost ucisa, fiindca o considerau spion, iar pe mine m-a infiat familia Stanzeleit”, a povestit el.
Mai mult, acesta sustine ca nunta lui Mihai I cu Regina Ana n-a fost recunoscuta niciodata de Vatican, pentru ca Mihai era deja casatorit cu Nerissa Bowes Lyon de care n-a divortat oficial.
Stanzeleit a trait in Germania pana in 1997, dupa care s-a mutat in Romania luptandu-se ca sa dovedeasca paternitatea in cazul sau.
Contactat de Realitatea.net, avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu a declarat ca povestea este mai veche, chiar si pentru presa.
“Lucrul asta a mai fost cerut si in Elvetia si nu a obtinut nimic. Aici, in Romania, nu se deruleaza un proces, ci doar o procedura: un judecator german i-a cerut unui judecator roman sa-l audieze pe Rege ca martor.
Nu stiu de ce a facut-o in Romania, pentru ca Majestatea Sa are domiciliul principal in Elvetia, aici are doar o rezidenta. Dar nu vreau sa comentez prea multe pana nu vad dosarul. Regele nu poate fi constrans sa dea o proba ADN”.
Sursa:Napoca news
NEANDERTHALIENII SUPRAVIETUIESC IN NOI
Multi oameni actuali au o “mostenire” neanderthaliana, sub forma unor gene amestecate printre cele de Homo sapiens, arata un studiu revolutionar de genetica umana.
Studiul, care a implicat mai multe universitati din intreaga lume si a fost coordonat de Institutul Max Planck de Antrolopogie Evolutionista din Leipzig, Germania, a produs rezultate care i-au surprins chiar pe membrii comunitatii stiintifice.
Conform acestor cercetari, 1% – 4% din genomul populatiilor actuale din Eurasia provine de la omul de Neanderthal.
In acelasi timp, studiul confirma faptul ca, in marea sa majoritate, genomul actual uman (ansamblul genelor caracteristice speciei Homo sapiens) isi are originea in cel al unei mici populatii africane.
Acest rezultat sprijina asa-numita teorie „Out of Africa”, conform careia Homo sapiens a aparut in Africa, in urma cu cca. 200.000 de ani, iar din populatia africana s-a desprins si a migrat, in urma cu 50.000 – 60.000 de ani, un grup relativ mic de oameni, care au colonizat apoi celelalte continente.
Studiul confirma, de asemenea, faptul ca omul de Neanderthal (H. neanderthalensis) a fost o specie separata, diferita de H. sapiens.
Persistenta unor gene neanderthaliene in genomul uman arata ca, la un moment dat, in cursul convieturii celor doua specii, a existat o hibridizare limitata intre ele.
Rezultatele au fost obtinute prin compararea ADN-ului uman prelevat de la numerosi indivizi, din tari de pe mai multe continente, cu ADN extras din fosilele a trei indivizi de H. neanderthalensis, gasite in pestera Vindija, din Croatia.
Desi s-a dovedit stiintific ca Omul de Neanderthal reprezinta o specie diferita de cea a omului modern, cercetatorii sunt surprinsi de noi si noi dovezi ale asemanarii puternice dintre cele doua specii.
Ultima descoperire a oamenilor de stiinta elvetieni de la Universitatea din Zurich arata ca, la nivel cerebral, creierul omului de Neanderthal crestea in acelasi mod ca si cel al lui Homo Sapiens, anunta LiveScience.
Ideea preconceputa conform careia creierul unui neanderthalian crestea rapid in perioada copilariei pentru ca la maturitate sa stagneze, asa cum se intampla in cazul cimpanzeilor, a fost inlocuita de noua teorie a cercetatorilor elvetieni, cea care arata similaritati puternice intre omul de Neanderthal si Homo Sapiens.
„Multa vreme s-a crezut ca, intr-un mod primitiv, creierul neanderthalian se dezvolta mult mai repede decat cel uman. Concluzia experimentelor noastre este ca nu exista diferente notabile, din punct de vedere al dezvoltarii creierului, intre cele doua specii hominide.
Acest fapt sa datoreaza, mai mult ca sigur, stramosului comun al neanderthalienilor si al oamenilor”, sustine Christoph Zollikofer, unul dintre oamenii de stiinta implicati in proiect.
Studiile au fost posibile datorita descoperirii unei echipe de arheologi japonezi. Acestia au scos la lumina scheletele perfect conservate a doi copii neanderthalieni in varsta de doi ani, respectiv 18 luni, ambele datate la circa 50.000 de ani vechime. Ramasitele celor doi au fost descoperite intr-o grota din Siberia.
Oamenii de Neanderthal nu erau intr-atat de primitivi pe cat se credea pana in prezent. Noile descoperiri atesta faptul ca, inainte de extinctia lor, in urma cu 30 000 de ani, acestia se foloseau de arme destul de avansate pentru a-si pazi teritoriile si isi alegeau locuintele cu grija pentru a fi protejati de eventuale atacuri.
Arheologii au analizat 180 de unelte si arme din cremene, ramasite ale unei descoperiri impresionante, ce s-a petrecut in anul 1900, intr-un sit numit Beedings, in Anglia.
“Instrumentele pe care le-am gasit si le-am analizat sunt, din punct de vedere tehnologic, mai avansate si posibil, mai vechi, decat cele ale stramosilor nostri”, declara Matthew Pope, unul dintre cercetatorii implicati in acest studiu.
“Este cu adevarat interesant faptul ca aceste unelte sunt lasate in urma de catre unii dintre ultimii locuitori neanderthalieni care ocupau nordul Europei. Impresia pe care o lasa aceste artefacte este ca populatia era una care stapanea acest pamant si stia sa se foloseasca de resursele naturale pe care le oferea acest loc.”
Pope declara ca multe dintre instrumentele si armele care formeaza colectia Beedings sunt destul de avansate si de periculoase, gandite pentru a ucide destul de repede orice
adversar.
Colectia Beedings este mai diversa si mai numeroasa decat oricare alta, descoperita in aceasta regiune.
Surse:BBC,Descopera ro, LiveScience, Discovery
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 