CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

DEZVĂLUIRI PRIVIND ÎMPIEDICAREA OFICIALIZĂRII LIMBII ROMÂNE ÎN CONSTITUŢIA R. MOLDOVA. VIDEO

 

 

 

 

„Noi înaintăm: greu, dar totuşi înaintăm pe calea democraţiei, libertăţii, spre marea familie europeană” [VIDEO]

 

Constantin Oboroc s-a născut la 2 noiembrie 1950 în s. Cozeşti, Teleneşti, actualmente raionul Sângerei, într-o familie de ţărani. După şcoala de opt ani din satul natal urmează studiile medii la Teleneşti, fiind medaliat cu argint. În 1973 a absolvit Facultatea Tehnologia Prelucrării Produselor Alimentare, Institutul Politehnic din Chişinău.

Lucrează inginer-tehnolog şi mai apoi director general-adjunct şi director general al asociaţiei de producere a conservelor din raionul Nisporeni. În perioada 1988-90 este preşedinte al Comitetului executiv orăşenesc Nisporeni, secretarul doi al Comitetului raional de partid Nisporeni, preşedinte al Comitetului Executiv raional Nisporeni.

În perioada 1990-92 ocupă postul de prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova, iar următorii cinci ani este consilier prezidenţial. Ulterior revine în sfera afacerilor.

A fost deputat al poporului din URSS (1989-91) în circumscripţia teritorială Ungheni. Cavaler al Ordinului Republicii. Căsătorit, împreună cu soţia Valentina are doi feciori.

 

La 27 aprilie 1990, primul Parlament al R. Moldova, ales pe cale democratică, a adoptat Tricolorul Naţional (albastru-galben-roşu) ca drapel de stat al R. Moldova.

La 27 aprilie 1995, al doilea Parlament al R. Moldova, dominat de agrarieni (Partidul Democrat Agrar) a examinat şi respins iniţiativa Preşedintelui R. Moldova, Mircea Snegur, de modificare a art. 13 al Constituţiei, prin eliminarea sintagmei limba moldovenească şi înlocuirea acesteia cu sintagma limba română în calitate de „Limbă de stat (oficială) a R. Moldova”.

Se ştie că autorul şi motorul acestei iniţiative de oficializare a Limbii Române în Legea Fundamentală a statului moldovenesc a fost consilierul prezidenţial de atunci, Constantin Oboroc, ex-prim-viceprim-ministru în guvernele de la Chişinău Mircea Druc şi Valeriu Muravschi.

În 11 aprilie 2016, la funeraliile renumitului savant Anatol Ciobanu, lingvist, academician, care, alături de scriitorul Ion Ciocanu, a fost consultant în elaborarea acestei iniţiative legislative, dl Constantin Oboroc a făcut nişte dezvăluiri de-a dreptul întristătoare: Preşedintele R. Moldova, Mircea Snegur, care în 1994 îi susţinuse pe agrarieni la adoptarea Constituţiei cu tot cu legitimarea neadevărului ştiinţific – limba moldovenească, a ezitat până în ultimul moment să vină în Parlament cu iniţiativa de corectare a acestei grave erori istorice atât în Lege, cât şi în cariera sa politică.

A se reţine faptul că Preşedintele R. Moldova, Mircea Snegur, şovăia să vină în Parlament chiar dacă avea la îndemână Hotărârea Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 1994 şi Hotărârea Curţii Constituţionale din 1995, care argumentau clar că DENUMIREA CORECTĂ A LIMBII NOATRE ESTE LIMBA ROMÂNĂ.

E un subiect extrem de important din Istoria noastră recentă, pe care trebuie să-l cercetăm cu atenţie, complex, inlusiv prin confruntarea documentelor de mai jos, a afirmaţiilor dlui Constantin Oboroc, a mărturiilor altor personalităţi în viaţă, cu Memoriile primului Preşedinte al R. Moldova.

Numai printr-o asemenea documentare temeinică, Adevărul, la fel ca şi falsificările de documente, vor ieşi la suprafaţă…

 

Flacăra TV

 

 

 

 

09/01/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Generalul Ion Costaș: Despre ce fel de independență vorbim in R.Moldova? VIDEO

 

 

Deputatul din primul Parlament, generalul Ion Costas, ministru de Interne în perioada 1990-1992 și ministru al Apărării în 1992 consideră că ar fi păcat să spunem că sunt motive de sărbătoare la cei 25 de ani de așa-zisă Independență.12_ion_costas

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA și preluate de Romanian Global News.

„Nu avem motive de sărbătoare. Ar fi un păcat să spun că avem motive. Care sărbătoare? Care 25 de ani de independență, de suveranitate, de bunăstare? Care paradă militară, când societatea este pusă pe brânci, la pământ?

Oamenii mor de foame. Satele sunt golite, tineretul a plecat, cei mici care sunt în supravegherea bunicilor nu frecventează școala, multe școli se închid, medicina este la pământ. Despre care bucurie putem vorbi?” s-a întrebat retoric generalul.

Fostul deputat mai spune că începând cu 1992 guvernările s-au gândit doar la propria bunăstare.

„Guvernarea de pe timpul lui Mircea Druc și Valeriu Muravschi a fost mai sănătoasă și se gândea la bunăstarea poporului. Restul după 1992 și pe timpul lui Snegur, și pe timpul lui Lucinschi, și pe timpul lui Voronin, dar și pe timpul copiilor adoptivi ai generației respective, mă refer la pleiada aceasta din 2009, rechinii tineri, situația devine tot mai rea și mai rea”, a mai spus invitatul.

Ion Costaș spune că și parada militară este inutilă, întrucât nu avem ce demonstra.

„Nu avem ce demonstra. Tehnica militară este învechită, de pe timpul sovieticilor. Care paradă poate fi, când armata a 14-a împreună cu separatiștii defilează cu artilerie, tancuri, armament, muniție, unități, trec Nistru, intră forțat pe teritoriul chipurile independent al R. Moldova.

Care suveranitate, integritate sau independență poate fi?

Armata imperială încă mult timp va fi pe teritoriul R. Moldova. Nu are de gând să plece”, a conchis invitatul.

 

 

 

 

27/08/2016 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: