CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Prof. Dan Dungaciu:   Strategia politicienilor noştri este să nu aibă nicio reacţie la provocările, afronturile, abu­zurile sau manipulările pe care le comite Un­garia. VIDEO

 

 

Imagini pentru dan dungaciu photos

Dan Gheorghe Dungaciu (n. 3 octombrie 1968, Târgu Mureș) este un sociolog și geopolitician român, profesor universitar la Catedra de Sociologie a Universitatii din Bucuresti, coordonatorul Masteratului de Studii de Securitate al aceleiasi universitati, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I.C.Bratianu” si președintele Fundației Universitare a Mării Negre din România. A fost Secretar de Stat în MAE de la București și consilier pentru integrare europeana la Presedintia Republicii Moldova. La Chisinau a fost distins cu Premiul de Stat „Ordinul de Onoare”.

 

 

România este o ţară mai mare, cu o popu­laţie mai numeroasă, cu resurse mai importante decât Ungaria, şi o poziţie strategică unică în Eu­ro­pa centrală şi de est. Dar ne-am obişnuit – nu doar să fim comparaţi cu ungurii, ci să fim şi văzuţi în subordinea lor pe anumite dosare europene, ba chiar să primim, fără reacţie, câte un afront din partea Budapestei. 

În opi­nia mea, Ungaria nu este un exemplu de urmat în privinţa politicii externe, cel puţin. Ea joacă cartea unui naţionalism de stil imperial, fără să fi fost vreodată un imperiu. A fost o anexă a imperiului habsburgic, care s-a bucurat de anumite privilegii, dar nu a avut niciodată un conţinut care să-i dea dreptul la această inflamare naţionalistă – care o aseamănă cu o broască ce se tot umflă până în pra­gul imploziei.

 

„Habar nu avem ce să facem cu românii din jurul României şi nici cu cei din diaspora”

 

  Nimeni dintre conducătorii actuali n-are habar ce vrea de la românii din afara graniţelor Ro­mâ­niei. La începutul anilor 1990, premierul maghiar din acel moment a spus-o limpede:

„Sunt prim-ministru a 15 milioane de maghiari”. Nu sunt ungurii 15 milioane nici dacă îi numeri ca pe stea­gu­rile lui Pristanda, dar premierul ungar a dat un mesaj de unitate pentru maghiarii de pretutindeni. Or, până am dat şi noi un semnal către românii din jurul României a durat enorm.
Ungaria finanţează eficient şcolarizarea ma­ghia­rilor din afara Ungariei, familiile maghiare din afara Ungariei, ca să facă mai mulţi copii, şi pro­iecte economice din afara Ungariei, bazate pe im­pu­nerea limbii maghiare – ceea ce reprezintă o în­căl­care a multor legi şi înţelegeri europene, inclusiv a tratatului bilateral cu România. România nu ştie ce vrea.

De ce România nu a dat un Tom Lantos din 1990 până acum?! De ce nu am fost în stare să sus­ţinem un român-american pentru accesul în Con­gresul sau în Senatul SUA? Ăsta ar fi fost un pro­iect inteligent: constituirea unei reţele de români cu poziţii politice importante în diferite state. Statul român ar fi fost mai eficient în relaţiile cu acele ţări, iar interesele comunităţilor de români din statele respective ar fi fost servite mai bine.

„Strategia politicienilor noştri este să nu aibă nicio reacţie la provocările sau manipulările pe care le comite Ungaria”

  Strategia politicienilor noştri este să nu aibă nicio reacţie la provocările, afronturile, abu­zurile sau manipulările pe care le comite Un­garia. În ideea că, dacă nu vom răspunde, Ungaria se va potoli. În opinia mea, este o abordare greşită. În mod normal, când Ungaria îşi întinde mâna spre România, ar trebui să o lovim peste degete, ca să şi le retragă. Dar noi nu facem asta, ci acceptăm ca Ungaria să-şi înfigă, unul câte unul, degetele în România: în economie, în politică, în educaţie, în zona cultural-identitară… Concesiile făcute prin tăcere de statul român se contabilizează, deja, ca realităţi de neschimbat în favoarea maghiarilor.

Altfel spus, va fi foarte greu să le iei înapoi anumite „drepturi” pe care le-au câştigat prin şantaj, prin îndrăzneală nepedepsită, prin slăbiciunea statului nostru. Deja prezenţa Ungariei în Transilvania este pregnantă. Şi dacă vreodată Ungaria va face ceva cu totul inadmisibil, statul român nu se va putea limita la a-i da peste unghii, ci va trebui să-i smulgă mâna înfiptă până la cot în România. Va fi mult mai greu, ba s-ar putea isca şi un conflict major.

Cum s-a întâmplat în urma unei politici împăciuitoriste asemănătoare, făcute de Anglia cu Germania lui Hitler.

Anglia a crezut că dacă îi dă lui Hitler tot ce vrea, acesta se va opri, iar el a vrut tot mai mult. Un­garia controlează în Transilvania bună parte din me­diul de afaceri, din sistemul administrativ-po­litic, din instituţii culturale şi de educaţie, din liderii de opinie, din presă… Ea va putea activa toate acestea pentru a provoca un eveniment major, cum ar fi de exemplu un referendum. Ce va mai putea face atunci România?

Cum va smulge ancorele ma­ghiare de pe teren? Cum va putea combate o even­tuală campanie antiromânească internaţională? As­tăzi, Ungaria nu vrea să rupă Transilvania de Ro­mâ­nia, că ştie că nu poate. Dar va dori un statut special pentru această regiune. La fel ca Rusia, în Transnistria şi în Dombas.

Consecinţa slăbiciunii statului român va duce la decuplarea Transilvaniei de Bucureşti şi la manifestarea ei autonomă, even­tual în siajul Budapestei nu ca supusă, dar sub o influenţă maghiară.

În Transilvania este cultivată de ani de zile o stare de spirit favorabilă unui astfel de scenariu, pe fondul neputinţei clasei noastre po­litice. Putem asista, deci, la o federalizare de facto a României. Nu e nevoie ca Ungaria să ceară mo­di­ficarea frontierelor, pe care nimeni nu o va aproba. (sursa: Dan Dungaciu- fragment dintr-un interviu pentru  Formula As).

 

 

 

 

 

CITITI SI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/12/17/ziua-de-17-decembrie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

 

 

 

 

17/12/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | 3 comentarii

Tensiuni româno-maghiare după declarația premierului Mihai Tudose privitoare la autonomia aşa zisului Ținut Secuiesc. Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria a convocat ambasadorul României la Budapesta

Ambasadorul român la Budapesta, convocat de MAE ungar

 

 

Ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurcă,  a fost convocat de Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria, după declarația făcută de premierul Mihai Tudose cu privire la Ținutul Secuiesc și autonomie.

Într-o rezoluţie semnată luni la Cluj-Napoca, de reprezentanţii celor trei formaţiuni politice maghiare din ţara noastră (KELEMEN Hunor  președinte UDMR, BIRÓ Zsolt președinte PCM, SZILÁGYI Zsolt  președinte PPMT), este revendicată obţinerea autonomiei teritoriale a  aşa zisului Ţinut Secuiesc, care ar trebui să devină în viziunea lor “o regiune autonomă în limitele sale istorice”, cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică.Liderii politici maghiari arătau că “administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti”.

De asemenea, se solicită un statut special administrativ bilingv pentru regiunea Partium (care se referă la teritorii din actualele județe Arad, Bihor, Caraș-Severin, Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Timiș din România).

În acest sens, liderii celor trei formaţiuni politice maghiare au declarat:

„Credem că administrația Ținutului Secuiesc poate fi eficientă și va servi interesele cetățenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuiești, ținându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituțiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale și a regulilor democratice.
Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun.”

 Miercuri seara, la Realitatea TV, premierul Mihai Tudose a vorbit despre rezoluţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc semnată la Cluj-Napoca de cele trei formaţiuni politice maghiare, apreciind că ”dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag” şi că  ”nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”.

Aceasta este declarația care a făcut ca MAE ungar să-l convoace pe ambasadorul român în semn de protest, ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, considerând inacceptabilă această formulare a oficialului român.

Ministerul de Externe din Ungaria a calificat drept inacceptabile declaraţiile premierului Mihai Tudose şi aşteaptă scuze de la acesta.

 

 

 

Image may contain: 1 person, standing and suit

Foto: Primul ministru român Mihai Tudose

 

 

 

Imediat, Porcsalmi Bálint, preşedintele executiv al UDMR, a postat joi un mesaj pe Facebook, în care aprecia că declaraţiile premieruluii Mihai Tudose referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc sunt ”profund iresponsabile, nedemne pentru poziţia sa”.

”Prin mesajul său primitiv, caracteristic Evului Mediu, primul ministru a jignit profund şi a ameninţat nevoalat comunitatea maghiară din Secuime. Domnia sa poate să fie sau să nu fie de acord cu o declaraţie politică sau cu un proiect politic, însă nu-i poate trimite la spânzurătoare pe cei cu care nu este de aceeaşi părere.

Premierul ori nu este informat ori nu a înţeles nimic din propunerea Uniunii de a avea un dialog sincer cu românii pe tema autonomiei. Îi cerem premierului să-şi retragă imediat declaraţia şi să îşi ceară scuze public”, se arată în mesaj.

Tot joi, premierul Mihai Tudose a scris pe Facebook, referindu-se la rezoluţia partidelor maghiare privind autononia Ţinutului Secuiesc, că „refuză orice dialog legat de autonomia unei părţi a României şi că discuţiile pe această temă sunt în afara legii”.

„Premierul Mihai Tudose trebuie să îşi retragă declaraţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc”, a declarat, la RFI, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că este  şocat şi că aşteaptă scuze de la primul-ministru. Liderul UDMR mai spune că aceste afirmaţii nu pot rămâne fără consecinţe, fiind „absolut inacceptabile”.

„Nu mă aşteptam de la Mihai Tudose, pentru că nu are antecedente, el nu avea declaraţii de acest tip niciodată de când eu îl cunosc, de aceea m-a şocat această declaraţie. În UE nu poţi să propui fără consecinţe politice reintroducerea pedepsei capitale şi după aceea să spui pentru o comunitate mai mică sau mai mare că nu eşti de acord cu ideile comunităţii respective şi se vor flutura, că vor fi spânzuraţi, că vor fi omorâţi. Deci, din acest punct de vedere, eu cred că nici această declaraţie nu poate să rămână fără consecinţe. În primul rând, eu aştept scuze de la premierul Tudose şi retragerea acestor cuvinte”, a declarat Kelemen.

El a mai spus că nu crede că premierul poate să rămână în funcţie pe termen lung, în UE, pentru că „nu poate să fie credibil un om politic care face astfel de afirmaţii şi care spune că se vor flutura lângă steag unii sau alţii”.

În cursul discuțiilor de vineri dimineață, ambasadorul român la Budapesta a încercat să dea explicații lingvistice referitoare la această declarație, însă acestea nu au fost acceptate de autoritățile maghiare, relatează Balazs Barabas, jurnalist la Digi24.

Întrebat de jurnalistul Digi24 dacă Guvernul Ungariei susține autonomia clamată de minoritatea maghiară din România, ministrul de externe ungur Peter Szijjarto a răspuns că trebuie discutat despre această chestiune, dar discuțiile nu fac posibile formulări de genul spânzurărilor și a altor amenințări.

Ce a mai declarat Mihai Tudose

„În calitate de român şi de prim-ministru, refuz orice dialog legat de autonomia unei părţi a României. Este o încălcare a Constituţiei acestei ţări, care garantează, încă de la primul alineat, unitatea şi indivizibilitatea statului român”, a mai spus premierul Mihai Tudose, joi seară.

El apreciază că „discuţiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc sunt în afara legii şi nu merită luate în seamă”.

În opinia sa, aceste discuţii reprezintă „doar o încercare de destabilizare a unităţii României în anul Centenarului”.

La rândul lor, partidele parlamentare româneşti au avut şi ele o reacţie negativă faţă de demersul partidelor maghiare întrunite la Cluj.

Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis vineri că a luat notă de mesajele transmise de autorităţile de la Budapesta, care l-au convocat pe ambasadorul român, susţinând că „declaraţiile făcute de prim-ministrul României atrag atenţia asupra responsabilităţii pe care o au autorităţile centrale şi locale din ţara noastră pentru asigurarea respectării legii, fără a avea valenţe etnice, anti-maghiare şi punctează, în primul rând, necesitatea respectării ordinii constituţionale şi de drept din România, stat unitar, suveran şi indivizibil”, potrivit News.ro.

MAE mai spune că demersuri precum cel privind Rezoluţia pentru autonomia Ţinutului Secuiesc „sunt cu atât mai regretabile cu cât ignoră, în mod deliberat, măsurile substanţiale adoptate de-a lungul timpului de autorităţile române în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România, corespunzând celor mai înalte standarde de protecţie în materie”.

Comunicatul MAE al României :

Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de mesajele transmise de autorităţile de la Budapesta în contextul convocării ambasadorului român la Budapesta, la data de 12 ianuarie a.c. şi face următoarele precizări:

Declaraţiile făcute de Prim-ministrul României atrag atenţia asupra responsabilităţii pe care o au autorităţile centrale şi locale din ţara noastră pentru asigurarea respectării legii, fără a avea valenţe etnice, anti-maghiare şi punctează, în primul rând, necesitatea respectării ordinii constituţionale şi de drept din România, stat unitar, suveran şi indivizibil.

Semnalăm, totodată, faptul că dezbaterea în spaţiul public pe acest subiect survine în contextul în care iniţiativele privind diverse forme de autonomie teritorială pe criteriul etnic, s-au multiplicat în ultima perioadă, culminând cu semnarea, la 8 ianuarie, a Rezoluţiei comune a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie.

Aceste demersuri, pe o temă care ţine strict de ordinea constituţională a României şi asupra căreia s-au pronunţat anterior atât factorii politici cât şi instanţa constituţională din România, nu contribuie la menţinerea unui spirit de convieţuire interetnică armonioasă şi nici la progresul în relaţia bilaterală.

Astfel de gesturi sunt cu atât mai regretabile cu cât ignoră, în mod deliberat, măsurile substanţiale adoptate de-a lungul timpului de autorităţile române în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România, corespunzând celor mai înalte standarde de protecţie în materie, angajament pe care România şi-l menţine şi pe care îl va urmări în mod constant în toate politicile sale.

MAE dezavuează orice provocări de această natură, mai ales în anul în care România îşi propune să sărbătorească Centenarul Marii Uniri într-un spirit de unitate, toleranţă şi respect reciproc între toţi cetăţenii săi, indiferent de etnia acestora.

MAE îşi exprimă încrederea că relaţiile româno-ungare vor avea în continuare ca reper pilonii politico-juridici reprezentaţi de Tratatul politic de bază şi Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic pentru Europa în secolul XXI şi se vor dezvolta în spiritul valorilor europene.

 

 

Video:

https://www.digi24.ro/embed/stiri/actualitate/politica/ambasadorul-roman-la-budapesta-convocat-de-mae-ungar-858940?video=0&width=570&height=320

 

Surse:

 

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ambasadorul-roman-la-budapesta-convocat-de-mae-ungar-858940

https://www.stiripesurse.ro/ultima-ora-ambasadorul-romaniei-la-budapesta-convocat-de-ministerul-de-externe-din-ungaria-dupa-declaratiile-lui-tudose

http://www.rfi.ro/politica-100484-kelemen-hunor-scuze-premier-tudose-autonomie

12/01/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Cum s-a ajuns la acordul lui Stalin de susţinere a drepturilor României asupraTransilvaniei

 În data de 30 august 1940, în contextul ascensiunii Germaniei naziste şi al izolării României ca urmare a prăbuşirii sistemului său de alianţe (capitularea Franţei şi izolarea Marii Britanii), s-au semnat, la Viena, documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, din  care  românii reprezentau 50,2% iar  maghiarii 37,1%), era smulsă României şi predată Ungariei horthyste.

 

 

 

După răsturnarea guvernului Antonescu la 23 august 1944 şi întoarcerea armelor contra Germaniei naziste, armata română a participat imediat şi fără nici o condiţie, cu un efectiv de 16 divizii, un număr superior celui stabilit prin Convenţia de armistiţiu.

Spre deosebire de România, Ungaria a semnat  armistiţiul cu Aliaţii abia pe 20 ianuarie 1945, când cea mai mare parte a teritoriului ei fusese eliberat.

Participarea  română la efortul de război pe frontul de vest a contribuit la decizia sovietică de a sprijini anularea Acordului de la Viena şi restituirea Transilvaniei de Nord  României, care a fost comunicată de Stalin unei  delegaţii române încă de la începutul anului 1945.

Din această delegaţie a făcut parte şi fruntaşul comunist Gheorghe Apostol.

 Întâmpinarea Armatei Roşii (Colentina). Chivu Stoica, Gh. Apostol - sursa – „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 22/1944

Foto: Întâmpinarea Armatei Roşii (Colentina). Chivu Stoica, Gh. Apostol   

„La sfârşitul lunii decembrie 1944 şi începutul lunii  ianuarie 1945, o delegaţie a Partidului Comunist Român a fost invitată la  Moscova. La Moscova ne-am dus cu o singurã problemã: problema Transilvaniei.

Din delegaţie au fãcut parte Dej, Ana Pauker şi eu. Ne-a primit Stalin foarte bine. Pentru prima datã l-am vãzut pe Stalin. Era cam de statura mea. Chiar mai mic decât mine. L-a îmbrãţişat pe Dej: “Am aflat despre tine….” 

Pe Ana Pauker o cunoştea. A îmbrãţişat-o. Mie mi-a strâns mâna doar. S-a aşezat la masã, avea un birou lung în sala de şedinţe a Biroului Politic al lor, a guvernului.

“Ce probleme vã preocupã?” 

Dej era pregãtit în legãturã cu Transilvania.  Dej  nu vorbea aşa bine ruseşte, a învãţat ruseşte în închisoare,  a spus despre ce este vorba. 

Şi-a început Dej sã-i dea drumul despre istoria Transilvaniei, cã este pãmânt românesc, cã este leagãnul poporului român, cum a fost rãpit Ardealul de Nord de cãtre Horthy, cu sprijinul lui Hitler şi al lui Mussolini.

Când a ajuns la jumãtatea expunerii,  l-a oprit Stalin: 

“Dej, eu nu cunosc aşa bine istoria poporului român şi istoria acestei provincii, Transilvania.

Probabil v-a supãrat foarte mult faptul cã nu o datã a fost la mine  Rakosi care a ridicat problema Transilvaniei. Ultima datã a fost acum zece zile. Şi i-am spus:

<<Rakosi, dacã mai vii încã o datã cu problema Transilvaniei, n-ai sã mai poţi veni niciodatã sã mã vezi! Voi, ungurii, n-aţi fãcut ceea ce au fãcut românii>> ”

Şi ne spune nouã: “Voi, prin actul de la 23 august, aţi redus perioada rãzboiului cu cel puţin şase luni de zile! Şi au fost salvaţi douã milioane de oameni”. 

Asta i-a spus-o lui Rakosi: “Voi ce-aţi fãcut?”  Când ne-am dus la Stalin, noi eram cu armata aproape de Budapesta. Cu sovieticii, bineînţeles. Dar porţiunea românilor era distinctã. Conducerea armatei era asiguratã. 

Stalin i-a spus lui Rakosi:

“Noi trebuie sã luptãm pas cu pas. Casã cu casã ca sã vã eliberãm. Voi ce-aţi fãcut?”

Şi spune: “Dej, Transilvania pe vecie e a României! O sã vinã tratatul de pace care se va discuta la sfârşitul războiului. Noi vom susţine teza românã privind Transilvania.”

Asta a fost discuţia importantã care s-a purtat pe problema Transilvaniei. 

Şi-am venit acasã. Am discutat în Biroul Politic – era un Birou Politic neales de nimeni, aşa, o conducere ad-hoc superioarã de partid.  

S-a hotãrît sã luãm mãsuri sã înlocuim administraţia sovieticã cu administraţia româneascã. Nu a fost aşa de uşor. Noi aveam în rândurile maghiarilor un numãr însemnat de membri de partid care au reuşit sã acapareze conducerea localitãţilor.

Pânã când s-a terminat rãzboiul.

[Arhiva de istorie orală – Radio România. Înregistrare realizată de profesor  Ioan Scurtu şi Virginia Cãlin, 1994]

http://www.rador.ro/2017/07/04/stalin- 

10/07/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: