STIATI CINE A IMPUS “LIMBA MOLDOVENEASCA” IN CONSTITUTIA R.MOLDOVA? VIDEO

La finele lunii august 1989, s-a petrecut  unul dintre cele mai importante evenimente ale Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia – publicarea scrisorii deschise semnate de 66 de personalități, care au cerut tranșant stoparea experimentului „limba moldovenească“ și declararea limbii române drept limbă de stat.

De la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov şi pînă cînd, în Basarabia, oamenii de cultură au îndrăznit să pună problema identităţii dintre limba română şi cea „moldovenească” şi să ceară revenirea la alfabetul latin şi decretarea limbii materne ca limbă de stat a republicii a trebuit să treacă cîţiva ani.

Un prim apel colectiv în acest sens a fost publicat în gazeta „Învăţămîntul Public”, gazetă a învăţătorilor moldoveni, în 17 septembrie 1988.

După „Învăţămîntul Public”, „Literatura şi Arta”, săptămînal al Uniunii Scriitorilor din RSSM (Republica Socialistă Sovietică Moldovenească) este revista care va prelua aceste idei şi va milita pentru ele.

Iata ce se spunea in  al doilea document în ordine cronologică, in care se atestă lupta intelectualităţii moldoveneşti pentru ideile naţionale în epoca gorbaciovistă, anume

„Adresarea către toţi oamenii de bună credinţă din republică”, publicată în „Literatura şi Arta” din 27 octombrie 1988.

 

Adresarea respectivă a fost  publicată pe prima pagină a săptămînalului Uniunii Scriitorilor, sub mobilizatoarea chemare a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS):

„Maeştrii ai literaturii şi artei! Îmbogăţiţi lumea spirituală, formaţi poziţia civică activă a omului, reflectaţi veridic şi pregnant mersul restructurării!”

Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei

Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti
Consiliului de Miniştri al RSSM

Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSSM, ecsprimînd voinţa oamenilor de litere manifestată la adunările generale din 14 septembrie şi 25 octombrie 1988, propune consfiinţirea în Constituţia RSSM a limbii materne a moldovenilor ca limbă de stat pe teritoriul republicii.
O asemenea acţiune va traduce în mod concret în viaţă principiile politicii naţionale leniniste şi ale democraţiei socialiste, după cum s-a procedat în alte republici unionale: Armenia, Gruzia, Azerbaigean, Lituania, Letonia, Estonia.
Concomitent se cere urgent rezolvată problema revenirii limbii noastre, care este de origine romanică, la grafia latină.

Considerăm, de asemenea, necesare confirmarea rolului limbii ruse ca limbă de comunicare între popoarele URSS şi asigurarea dezvoltării libere şi funcţionării limbilor tuturor popoarelor conlocuitoare din Moldova Sovietică.

Semnau membrii conducerii Uniunii Scriitorilor din RSSM: V[ladimir] Beşleagă [transnistrean], A. Brodschii, Ia[cob] Burghiu, I[on] Vatamanu, G[rigore] Vieru, G[heorghe] Vodă, V[asile] Vasilache, Iu[rii] Grecov [rus], N[icolae] Dabija [redactor şef al săptămînalului „Literatura şi Arta”], N[icolae] Esinencu, L[idia] Istrati, An[atol] Codru [transnistrean], I. Creţu, P[etru] Cărare, L[eonida] Lari [emigrată apoi în România, a fost şi membră a parlamentului român], G[heorghe] Malarciuc, Al[exei] Marinat [transnistrean], V. Prohin, V[asile] Romanciuc, D[umitru] Matcovschi, S[erafim] Saca, D[ionisie] Tanasoglu [găgăuz], I[on] Hadîrcă, M. I. Cibotaru, I[on] Ciocanu, M[ihai] Cimpoi, I[on] C[onstantin] Ciobanu.

După acest apel al conducerii Uniunii Scriitorilor, vine „Adresarea” propriu-zisă care a fost votată la adunarea generală a scriitorilor Republicii Sovietice Moldoveneşti din 25 octombrie 1988:

 

Acest  document istoric spunea printre altele:

„Acum cîteva luni a fost constituită Comisia interdepartamentală pentru problemele limbii, alcătuită din lingvişti, istorici, scriitori şi activişti ideologici.

Din păcate, în componenţa ei au fost incluşi şi unii membrii, care pe parcursul mai multor decenii au susţinut prin activitatea lor „ştiinţifică” minciuna şi falsitatea în domeniul limbii şi istoriei noastre.

Ce ştie opinia publică despre această comisie? Că pînă la ora actuală s-a adunat doar de două ori? Se afirmă că ea are de gînd să corecteze nişte denumiri de localităţi, să perfecţioneze unele norme ortografice şi să aibă grijă de transcrierea corectă a firmelor. Apoi să declare că limba trebue să se dezvolte mai departe, să fie folosită în instituţii de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, precum şi în departamentele de stat.

Parcă n-am şti noi cîte hotărîri şi instrucţiuni au fost adoptate de conducerea republicii şi – ce folos din ele?!”

„Sperăm că prin activitatea Comisiei se va pune capăt unui capitol rușinos al lingvisticii conjuncturiste din republică – teoria celor «două limbi» romanice din nordul Dunării. Ne-am convins cu toții că această poziție compromisă s-a soldat cu un singur efect sinistru – degradarea pe toate căile a limbii materne vorbite de băștinașii din Moldova Sovietică, mutilarea conștiinței lingvistice și gândirii lor. (…) Limba noastră trebuie să se afle în aceleași condiții de funcționare ca și spaniola în țările Americii Latine sau germana în Austria. Cu alte cuvinte, abia după ce mai multe generații de moldoveni își vor întrebuința limba maternă în toate domeniile vieții lor, abia atunci vom fi în drept să întrebăm: limba română sau variantă a limbii române?“ 

…scriau cei 66 de semnatari ai apelului din „Învățământul public“, la 17 septembrie 1988.

Toate au culminat cu Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, unde sute de mii de oameni au cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSS Moldovenesti, precum și trecerea la grafia latină, lucru care s-a și întâmplat peste trei zile.

Un an mai târziu, după ce în “Marea Adunare Națională” de la Chișinău din 27 august 1989,  sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină, în 31 august Sovietul Suprem al republicii (parlamentul) a votat legile care reglementau problema limbii de stat.

Discuțiile din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată.

Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone, împotriva decretării limbii “moldovenești” ca limbă de stat, cerîndu-se acordarea aceluiași statut și limbii ruse.

Conform informării făcute de  Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi, cu un efectiv de 80.000 de muncitori, intraseră în grevă (“Tinerimea Moldovei” din 1 septembrie 1989).

Această  grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a românilor moldovenilor, care au venit în număr mare la “Marea Adunare Națională”.

 

In R.Moldova comunitățile etnice minoritare  reprezinta, potrivit recensamantului din 2004, 30,4% din totalul populației.

 

Proiectul de Constitutie a fost elaborat timp de vreo 4 ani de catre o comisie cu autoritate, din care facuse parte si subsemnatul.

In timpul discuaiilor, nici unul dintre membrii comisiei nu s-a indoit pentru nici o clipa ca limba vorbita de locuitorii republicii este romana, iar poporul nostru este parte a poporului roman.

Declaratia de Independenta, adoptata la 27 august 1991, servea drept preambul al Constitutiei tarii.

Deputatii care au venit in Parlament in 1994 n-au elaborat o alta Constitutie, ci doar au schimbat-o pe ici-colo, in partile ei esentiale. In viziunea acestora, Republica Moldova nu mai era stat national, unitar, locuit de o populatie romaneasca ce vorbeste romaneste, cum se afirma in varianta definitiva, ci – unul polietnic, impartit in autonomii si cu “limba moldoveneasca” de stat.

Sfidandu-se adevarul stiintific, s-a revenit la valorile sovietice, care au fost “consfintite”, paganeste, in Constitutie.

Iata cine a impus in Constitutie limba “moldoveneasca”

Atat V. Voronin cu consilierii sai, cat si ministrii A. Stratan, V. Tvircun s. a., dar si presa loiala guvernarii, inclusiv protagonistii (aceiasi) emisiunii “Mai ai ceva de spus” de la postul antimoldovenesc de televiziune NIT al magnatului B. Birstein, au afirmat cu diverse ocazii, ca sa-i apere pe comunisti, ca nu comunistii au fost cei care au fixat termenul de “limba moldoveneasca” in Constitutie, acestia lasand sa se inteleaga ca chiar democratii l-au pus acolo, ca acum tot dansii sa se revolte.

Dar asa sa fie oare?! Cine sunt cei care ne-au condamnat la acest razboi civil de uzura? Cine sunt blestematii care ne-au creat probleme inca pentru o suta de ani inainte, cum se laudau chiar dansii in 1994?!

In Parlamentul care a votat Constitutia, din cele 103 mandate – 84 apartineau comunistilor, impartiti in membri ai Partidului Democrat Agrar si ai Aliantei Partidului Socialist – Interfront, si doar 19 mandate fusesera atribuite Aliantei Taranilor si Intelectualilor si celor din Alianta Frontului Popular din Moldova.

Iata numele celora care au decis numele limbii oficiale a  R.Moldova:

P. Sornikov (de nationalitate rus, interfrontist);

V. Nosov (presedintele Interfrontului, rus);

V. Solonari (vicepresedinte al Interfrontului, rus);

V. Kralov (lider al Interfrontului, rus);

V. Goncear (interfrontist, de nationalitate rus);

V. Morev (de nationalitate rus);

A. Gorodnitki (militar, rus);

E. Mazur (interfrontist, rus);

S. Beznoscenko (militar, rus);

I. Trombitki (interfrontist, rus);

M. Sidorov (rus, inainte de a fi deputat in Parlamentul Republicii Moldova, a fost ministru al Justitiei in guvernul de la Tiraspol, ministerul sau condamnandu-l pe I. Ilascu, si nu doar pe el, la moarte, iar pe alti colegi de-ai acestuia la ani grei de detentie);

A. Zakrevski (rus);

C. Spiridonov (rus);

A. Nemtev (rus);

T. Angheli (gagauz, antiroman inveterat);

V. Peremienko (rus);

N. Oleinik (ucrainean, nu vorbeste limba de stat);

D. Todoroglo (gagauz, din 1998 – deputat comunist);

V. Cecan (din 1998 – deputat comunist);

V. Zlacevschi (din 1998 – deputat comunist);

S. Dragan (bulgar, din 1998 – deputat comunist);

I. Zabunov (bulgar);

A. Muravski (ucrainean, nu vorbeste limba de stat);

M. Russu (din 1998 – deputat comunist);

V. Stepaniuc (din 1998 – deputat comunist);

D. Prijmireanu (din 1998 – deputat comunist);

A. Lazarev (Artiom Lazarev, cunoscut istoric antiroman, autor al unor monografii monumentale de falsuri);

V. Stati (“celebrul” adept al moldovenismului primitiv si agresiv, autorul cunoscutului dictionar tampit moldo-roman, dupa 1998 – deputat comunist);

V. Senic (lider al partidului socialistilor, dupa ce i-a expirat mandatul de deputat, a predat “l. moldoveneasca” la Universitatea din Tiraspol);

A. Cepoi (unul dintre cei mai isterici antiromani, ajuns in Parlament pe lista socialistilor comunisti);

L. Iachim (o mulgatoare vorbareata din Truseni, care era plina de cunostinte lingvistice ca broasca de par);

L. Tabara (un individ fara scrupule, care nu are in viata nimic sfant, decat cariera);

D. Motpan (presedinte al Partidului Democrat Agrar si presedinte al Parlamentului, cel care se revolta ca in librarii nu se vinde “globul Moldovei”);

A. Diaconu (vicepresedintele lui D. Motpan, om cu foarte multe ambitii si cu foarte putina carte);

S. Gradinar (interfrontist, rus);

D. Uzun (interfrontist, rus);

I. Micu (presedinte de colhoz din Iechimauti, dupa ce-a depus mandatul de deputat, a fost arestat pentru talharii in proportii deosebit de mari);

A. Versteac (presedinte de colhoz din Taraclia, cand lua cuvantul – rosea microfonul, pentru ca spunea numai prostii);

A.Popusoi (recent, ca director al Departamentului “Moldsilva”, a interzis ca in padurile Moldovei sa se vorbeasca limba romana, e fli presedinte al defunctului Partid Democrat Agrar);

T. Olaru (presedinte de colhoz, numit in fruntea Radioteleviziunii);

D. Diacov (deputat agrarian, azi presedinte al Partidului Democrat);

N. Andronic (deputat agrarian, azi presedinte al Partidului Popular Republican);

D. Zidu (gagauz, fost ministru sovietic al invatamantului, propagator al valorilor sovietice);

M. Levitki (fosta “maica Tereza”, pe ale carei maini se aflasera timp de 4 ani toate ajutoarele umanitare ce venisera in republica);

A. Russu (presedinte de colhoz);

Gh. Lungu (presedinte de colhoz);

L. Paladi (presedinte de colhoz);

M. Curchi (presedinte de colhoz)…

Care dintre ei e democrat ! Care dintre cei enumerati mai sus nu e comunist !

Deputatul  P. Lucinschi (a propus, drept compromis, sa se indice in paranteze si “limba romana”, fiind sustinut de Caraus, Gaibu, Puica, Besleaga, Nedranco, Jeleapov, P. Cojocaru, I.Turcan, C.Platon, M. Stratulat, M.Stefanet, V. Rusu, G.Mihaila, M. Ceban, Turcan, G. Bratunov, V. Vartic, Fimuc, E. Rusu, I. Ungureanu, N. Tcaciuc, Roman, A. Cibotaru, Gh. Marin, E. Grabovschi, I. Popov si inca vreo cativa “herostrati”, ale caror nume pentru moment imi scapa, dar pe care istoria, sunt convins, nu va pregeta sa-i sanctioneze dupa merit.

Ei au decis destinul limbii noastre. Ei au certat societatea pentru mai multe decenii inainte.

Cei mai multi dintre “lingvistii” de mai sus, care si-au expus categoric parerea despre limba pe care au vorbit-o, E. Coseriu si B. Petriceicu-Hasdeu, n-au nimic in comun cu poporul nostru, nu cunosc barem nici “limba moldoveneasca”, pe care au promovat-o, sfidand adevarul stiintific si bunul-simt.

Comunistul V. Voronin, fost general al militiei sovietice, afirma ca limba noastra e “moldoveneasca”, pentru ca asa e mentionat in Constitutia R. Moldova, iar tot ce e scris in Constitutie e adevarat.

Ca si cum aceasta ar fi fost scrisa de insusi Dumnezeu !…

 

Prin decizia sa din 9 septembrie 1994, la cateva luni de la Hotararea Parlamentului din 28 iulie 1994, de a fixa in articolul 13 al Constitutiei Republicii Moldova ca “limba de stat e limba moldoveneasca”, Prezidiul Academiei de Stiinte a Republicii Moldova conchidea:

“Articolul 13 din Constitutie trebuie sa fie revazut in conformitate cu adevarul stiintific, urmand a fi formulat in felul urmator:

“Limba de stat (oficiala) a Republicii Moldova este limba romana”.

Dar ti-ai gasit!

Parlamentul interfrontist – agrarian (comunist) a insistat in eroare, concluzionand: “Noi stim mai ghini si limbi vorghim!”

Dansii doreau sa ne faca pe toti, de la mic la mare ca ei, adica sa nu vorbim limba romana, ci s-o behaim, s-o mugim, s-o latram, s-o nechezam, s-o covitaim…

Asa ne doreste si agramatul Voronin. Reusi-va oare?!

Autor: Nicolae Dabija

Sursa: Literatura si Arta: Nr.16, Chisinau

 

Publicitate

IMPERIALISTII RUSI AR TREBUI SA UITE CA AU FOST STAPANI LA CHISINAU

 

Ruşii trebuie să uite că au fost stăpâni imperialişti la Chişinău.

 

A fost ceva supărare pe teritoriul dintre Prut şi Nistru săptămânile trecute, cu privire la statutul limbii ruse. Ce poziţie ar trebui să ocupe limba rusă în societatea Republicii Moldova? Se vorbeşte prea mult limba rusă? Sunt vorbitorii de limba rusă agresivi şi nu vor să înveţe limba majorităţii?

Pe de-o parte, ruşii din Chişinău îşi reclamă dreptul de a vorbi în limba maternă. Au de partea lor legislaţia internaţională şi protecţia drepturilor minorităţilor naţionale. Nimeni nici nu spune că limba rusă trebuie interzisă la Chişinău şi scoasă din societate. Pe de altă parte, ar trebui respectate anumite limite.

Conform recensământului din anul 2004, persoanele care au drept limbă maternă rusa reprezintă 5% din populaţia Republicii Moldova. Mie unuia mi se pare o exagerare ca, pentru 5% din populaţie, limba rusă să fie limbă oficială la Chişinău. Cum ar fi ca la Moscova limba tătară să fie limbă oficială pentru cei 3,8% tătari care trăiesc în Federaţia Rusă?

De fapt, Republica Moldova se îndreaptă din ce în ce mai repede spre derusificare. Cei aproape 200 de ani de dominaţie rusească (întrerupţi de 25 de ani de unire cu România şi 20 de ani de independenţă) sunt pe cale să se evaporeze. Pentru că cei 25 de ani de unire cu România aproape că au şters mai mult de un secol de stăpânire ţaristă.

Iar 20 de ani de independenţă au dizolvat jumătate de secol de stăpânire sovietică. Şi nu trebuie să uităm că stăpânirea sovietică a aplicat politici de forţă şi politici de convingere pentru a obţine deznaţionalizarea românilor dintre Prut şi Nistru. Sunt cunoscute tehnicile aplicate: uciderea şi deportarea intelectualilor, şantajul cunoaşterii limbii ruse pentru a se obţine un loc de muncă mai bun, favorizarea celor căsătoriţi cu etnici ruşi etc.

Apoi, întregul aparat propagandistic desfăşurat vreme de 50 de ani, blocarea contactelor cu România, inventarea unei noi limbi. În ciuda acestei desfăşurări de forţă, în 20 de ani limba rusă a început să se îndrepte către adevăratul ei loc la Chişinău: acela de limbă minoritară.

Republica Moldova anului 2011 este de 1000 de ori mai românească decât Republica Moldova anului 1991. Literatura, televiziunile, ziarele, posturile de radio şi, mai presus de toate, internetul fac aproape imposibilă revenirea rusei la poziţia de limbă minoritară cu statut imperial. De aici şi violenţa reacţiilor venite din partea vorbitorilor de limba rusă. Ei ştiu că – din ce în ce mai mult – limba rusă şi-a pierdut statutul de limbă stăpânitoare. Ştiu că simpla cunoaştere a limbii ruse nu mai reprezintă o garanţie pentru ocuparea unui post de conducere. După ce, zeci de ani, vorbitorii de rusă i-au umilit pe vorbitorii de română cu dispreţuitorul „vorbeşte omeneşte”, acum ei sunt siliţi de presiunea socială să înveţe româna.

Nu sunt de acord cu violenţele la adresa vorbitorilor de rusă – e dreptul lor să poată vorbi în limba maternă. Dar nu au dreptul să împiedice cu rea-voinţă revenirea limbii române pe locul de unde a fost exclusă pe nedrept în societate. Dacă vorbitorii de limba rusă ar încerca să uite de faptul că au fost stăpâni imperialişti acum 20 de ani, poate că adaptarea la reînvierea limbii române le-ar fi mai uşoară.

George Damian

Timpul md.

Rusia trimite emisari pentru a face presiuni asupra lui Lupu,dupa constituirea Aliantei PLDM-PD-PL.

Alianţa PLDM-PD-PL s-a constituit! Rusia trimite emisari pentru a face presiuni asupra lui Lupu

joi, 30 decembrie 2010

„Alianţa Filat-Lupu-Ghimpu practic există, s-a constituit, urmează doar procedura formală de semnare a documentelor de constituire” – aceasta este declaraţia făcută de un reprezentat al PCRM care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Declaraţia a fost făcută in dimineata zilei de 30 decembrie înainte de ora 08 când reprezentanții PD și PCRM urmau să se întâlnească Nobil Club pentru negocieri, scrie timpul.md, preluat de Romanian Global News. Potrivit acestei surse grupurile de experţi ale PLDM, PDM şi PL au lucrat astă-noapte până la ora 3 într-un hotel de elită din centrul Chişinăului, posibil acelaşi Nobil Club unde ieri toată ziua PDM a negociat cu PCRM. Au fost puse la punct toate detaliile şi au fost pregătite pentru semnare documentele de constituire a AIE 2 formată din PLDM-PDM-PL. Decizia PDM de a participa la respectiva coaliţie va fi luată azi de către Consiliul naţional al acestui partid. Există ferma convingere că această decizie va fi votată unanim. Emisari de la Kremlin Potrivit sursei citate, aseară a venit la Chişinău pe calea aerului un grup de experţi din partea Administraţiei prezidenţiale de la Kremlin care s-a întâlnit cu conducerea PD pentru a exercita presiuni în vederea constituirii unei alianţe cu comuniştii. Sursele noastre de la Aeroportul Chişinău ne-au confirmat faptul că aseară într-adevăr s-a înregistrat o rută charter Moscova-Chişinău. Conducerea PCRM e în derută şi, deocamdată, nu doreşte să comunice cu presa. „Nici nu mai are sens, odată ce decizia PD de a participa la constituirea unei alianţe de centru-dreapta este un fapt săvârşit”, a mai precizat sursa Sursa: Romanian Global News,Chisinau