CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

V-ați născut înainte de anii ’80? VIDEO

 

 

 

 

 

Născuţi înainte de 1980, nu avem amintiri despre primii paşi pe Lună, nici despre războaie sângeroase, dar avem cultură generală, pentru că asta însemna ceva o dată.

Suntem ultima generaţie care a jucat “Ascunselea” , “Castel”, “Raţele şi vânătorii”, “Ţară, ţară! Vrem ostaşi”, “Prinsea”,”Sticluţa cu otravă”, “Pac Pac”, “Hoţii şi vardiştii”, ultimii care au strigat “Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fişe, dar primii care am facut petreceri video (închiriam un video şi stateam să ne uităm la filme 2 zile închişi în casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renunţat la casetele audio şi le-am înlocuit cu CD-uri.

Noi am purtat JJ, pantaloni evazaţi, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gaşcă. Noi am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.

La grădiniţă am învăţat poezii în româneşte, nu în engleză. Şi am cântat “MULŢI ANI TRĂIASCĂ” nu “HAPPY BIRTHDAY” la aniversări. Am sorbit din ochi “Pasiuni” mai ales “Sunset” , chiar si “Dallas” … şi cine zice că nu s-a uitat ori minte ori nu avea încă televizor.

Reclamele de pe posturile străine ne înnebuneau, şi abia aşteptam să vină şi la noi guma Turbo, sau puştile alea absolut superbe cu apă.

Între timp, ne consolam cu Tango cu vanilie şi ciocolată şi clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate în cap ne provocau pneumonii.

Şi uite un motiv bun să nu mergem la şcoală.

Noi am ascultat şi Metallica, şi Ace of Base, şi DJ Bobo, şi Michael Jackson, şi Backstreet Boys şi Take That, şi încă nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu ştia paşii, dar toţi dansam!

Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atât de Led Zeppelin, Jimi Hendrix, Abba şi de Queen, cât şi de noile nume gen: 50 Cent şi Britney Spears. Am citit “Licurici”, “Pif”, “Cireşarii”, şi am băut “Cico” şi “Zmeurată” si ni s-a părut ceva extraordinar când au aparut primele sucuri “de la TEC ” fără să ne fie teamă că “au prea multe E-uri”, iar la şcoală beam toată clasa dintr-o sticlă de suc fără teamă de viruşi. Noi am baut prima Coca-Cola la sticlă şi am descoperit internetul.

Noi nu ne dădeam beep-uri, ne fluieram să ieşim afară, noi nu aveam dolby surround system, tăceam toţi ca să auzim acţiunea filmului, nu aveam Nintendo sau PlayStation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o lună după ce le cumparam şi le uitam pe dulap, pline de praf.

Abia aşteptam la chefuri sa jucăm “Fântâniţa”, sau “Flori, fete sau băieţi”, sau “Adevăr sau Provocare”, sau orice ne dadeă un pretext să “pupăm pe gură” pe cine “iubeam”.

Noi suntem cei care încă au mai “cerut prietenia”, care încă roşeam la cuvântul “sex”, care dădeam cu banul care să intre în farmacie să cumpere prezervative, pe care apoi să le umplem cu apă şi să le aruncăm în capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperând ca persoana iubită va citi acolo unde scrie “De cine îţi place?” că ne place de el/ea.

Este uimitor că încă mai suntem în viaţă, pentru că noi am mers cu bicicleta fără cască, genunchiere şi cotiere, nu am avut scaune speciale în maşini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cădeau din greşeala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfăcute de copii, nu ne-am spălat pe mâini după ce ne-am jucat cu toţi câinii şi toate pisicile din cartier, nu am ţinut cont de câte lipide şi glucide mâncam, părinţii noştri nu au “child proof the house”, ne-au trimis să cumpărăm bere şi vin de la alimentară, şi câte un pachet de ţigări de la tutungerie.

Noi am fost martorii a trei schimbări de bancnote şi monede, noi am râs la bancuri cu Bulă, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV , noi suntem cei care mai ţinem minte emisiunea “Feriţi-vă de măgăruş”.

 

Dacă citeşti şi ai căzut măcar un pic pe gânduri, eşti de-al nostru !

 

 

 

Imagini pentru foto pionieri

 

 

 

https://acasainro.com/v-ati-nascut-inainte-de-anii-80-veti-ramane-fara-cuvinte-de-ceea-ce-veti-citi/

03/07/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Gândul zilei. La ieşirea Marii Britanii din UE, care ar fi asemănarea dintre UK şi România

 

 

CONSECINȚE PRACTICE ale BREXIT-ului pentru britanici (AFP)

 

 

 

 

 

 

 

 

Fie că locuiesc în Marea Britanie sau într-o altă ţară a Uniunii Europene, viaţa de zi cu zi a cetăţenilor britanici va suferi în curând consecinţele concrete ale ieşirii ţării din Uniunea Europeană, notavineri AFP.

Pentru britanicii care trăiesc în Regatul Unit, efectul imediat şi cel mai vizibil al unui Brexit va fi resimţit asupra libertăţii de circulaţie a cetăţenilor britanici în celelalte ţări ale Uniunii Europene.

Dacă un singur document de identitate era suficient până în prezent pentru a se deplasa în spaţiul Schengen, cu toate că Regatul Unit nu este membru al acestuia, ieşirea ţării din blocul comunitar ar trebui să fie de acum însoţită de necesitatea ca cetăţenii britanici să solicite o viză atunci când călătoresc în Europa continentală. În prezent, doar 44 ţări din 219 impun vize cetăţenilor britanici.

 

Familiile britanice ar trebui să se pregătească de asemenea să plătească mai mult decât înainte pentru a-şi petrece vacanţele pe Bătrânul Continent.

Nu numai pentru că prăbuşirea lirei în faţa euro va reduce în mod inevitabil puterea lor de cumpărare, ci de asemenea în virtutea acordurilor comunitare care permit oricărei companii aeriene europene să opereze fără limită de frecvenţă, capacitate sau preţ în spaţiul aerian european.

„Piaţa unică a permis Ryanair să promoveze revoluţia călătoriilor ieftine în Europa”, a reamintit la mijlocul lunii mai, Michael O’Leary, directorul general al companiei aeriene low-cost.

Piaţa locurilor de muncă: Chiar dacă susţinătorii Brexitului au făcut din păstrarea locurilor de muncă pentru britanici unul dintre vârfurile de lance ale campaniei lor, este totuşi probabil ca ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană să fie însoţită de relocarea a numeroase posturi, în special în cadrul marilor bănci din City of London.

Un eventual Brexit se anunţă şi mai „primejdios” pentru cei 1,3 milioane de britanici care trăiesc în alte ţări europene, în special în Spania (319.000), în Irlanda (249.000) , în Franţa (171.000) şi în Germania (100.000).

Aceştia ar putea vedea cum veniturile lor din pensii se reduc vertigions din cauza deprecierii puternice a lirei, ceea ce ar putea pune în pericol în special investiţiile lor imobiliare în ţara în care trăiesc.

O altă problemă apare în ceea ce priveşte asigurarea de sănătate a britanicilor care trăiesc în afara ţării, de exemplu în Franţa, unde aceştia beneficiază de sistemul medical naţional, însă plătit de sistemul de sănătate public din Regatul Unit în baza unui acord bilateral.

Soarta profesională a mii de funcţionari publici britanici care lucrează pentru instituţiile europene, în special la Bruxelles, pare de asemenea mai incertă ca niciodată. Unii dintre ei s-au gândit deja să obţină o a doua cetăţenie europeană, în special belgiană.

În cele din urmă, cea mai neaşteptată consecinţă, ieşirea Regatului Unit din UE ar putea face relaţiile cu unii dintre vecinii săi problematice.

În special, Spania ar putea fi tentată să închidă graniţa cu Gibraltarul, unde trăiesc 33.000 de britanici.

În nordul Europei, Brexitul ar putea crea, de asemenea, o graniţă între Irlanda şi Irlanda de Nord, încetinind circulaţia a mii de persoane în fiecare zi. AGERPRES

  Scoţia ar putea bloca, prin veto, ieșirea Marii Britanii din UE

 Premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a declarat duminică, într-un interviu, că Parlamentul scoţian ar putea bloca, prin veto, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, relatează The Independent.

În baza aranjamentelor complexe din Marea Britanie menite să descentralizeze puterea şi să le acorde prerogative Scoţiei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord, legile adoptate la Londra pentru a pune în aplicare votul de ieşire din UE au nevoie de aprobarea legislativelor din cele trei teritorii.

Întrebată, într-un interviu acordat BBC, dacă ia în calcul posibilitatea de a cere Parlamentului scoţian să nu acorde această aprobare, Sturgeon a răspuns: “Bineînţeles”, scrie news.ro.

Spre deosebire de englezi, majoritatea scoţienilor au votat joi, la referendum, pentru rămânerea în Uniunea Europeană.

Autorităţile de la Edinburgh au avertizat, la scurt timp după anunţarea rezultatelor referendumului, că teritoriul şi-ar putea cere din nou independenţa de Londra şi că vor face totul pentru a “proteja locul Scoţiei în UE”.

România va fi extrem de afectată dupa iesirea Marii Britanii  din Uniunea Europeană.

  România va fi  afectata direct prin canalele investiţiilor şi comerţului bilateral. Efectele indirecte îngrijorează deja.

Am văzut că leul a slăbit din cauza turbulenţelor create Brexit. De asemenea se estimeaza ca vor veni mai puţini bani în ţară de la românii care lucrează in Marea Britanie.

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea costa România de la câteva sute de milioane euro până la câteva miliarde.

Dupa ce  restricţiile din piaţa britanică a forţei de muncă pentru români au fost eliminate de la 1 ianuarie 2014, peste 180.000 şi-au găsit, fie şi temporar, de lucru acolo.

Soarta locurilor de muncă a românilor care lucrează în Marea Britanie depinde de probabilitatea ca guvernul britanic să introducă restricții suplimentare pentru forța de muncă imigrantă.

În plus, dupa  Brexit, migrarea forței de muncă romanesti spre Anglia va deveni mult mai dificilă.

Potrivit estimărilor, românii care lucrează în Marea Britanie au trimis acasă anul trecut jumătate de miliard de euro. Dacă aceste transferuri de valută scad, se va accentua deficitul contului curent şi, în final, va spori presiunea asupra leului.

Anglia este al zecelea mare investitor în România. Investițiile britanice au creat la noi numeroase locuri de muncă şi au susţinut exporturile.

Iesirea Marii Britanii din UE va ridica o barieră a taxelor vamale, cu evidente consecinţe negative asupra exporturilor.

 

 

Surse: jurnalul.ro; stiripesurse.ro

 

 

   VEDETI SI:

 

 

http://www.gandul.info/stiri/tetelejurnal-15507901

27/06/2016 Posted by | DIVERSE, PRESA ROMANEASCA | , , , | Un comentariu

VIDEO: O comparatie interesanta – imnurile nationale ale Albaniei si Molossiei sunt melodii romanesti !

Ciprian Porumbescu; (n. 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Bucovina – d. 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava).

Stiati ca imnul national al Albaniei este  imnul  românesc ”Pe-al nostru steag”, compus de marele  compozitor român bucovinean Ciprian Porumbescu?

Mai nou si cel mai mic stat in lume, Molossia, a adoptat acelasi imn românesc…(pentru informare, cititi va rog:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2012/11/04/video-si-foto-cel-mai-mic-stat-din-lume-molossia-2/).

Hai sa comparam muzica acestor imnuri… Ce parere aveti ?

 

“Pe-al nostru steag”, de Ciprian Porumbescu:

Imnul Albaniei

Text: Asdreni (Aleksander Stavre Drenova)

Muzica: Ciprian Porumbescu

si…IMNUL MOLOSSIEI

„Pe-al nostru steag e scris Unire”, este un cântec patriotic dedicat unirii Principatelor Române, Moldova și Țara, de la 1859.

Muzica îi aparține lui Ciprian Porumbescu, iar versurile lui Andrei Bârseanu.

Melodia este în prezent, asa cum am arătat, imnul național al Albaniei.
 

Versuri: 

Pe-al nostru steag e scris unire,
Unire-n cuget și simțiri
Și sub măreața lui umbrire
Vom înfrunta orice loviri.

Acel ce-n luptă grea se teme
Ce singur e rătăcitor,
Iar noi uniți în orice vreme
Vom fi, vom fi învingători.

Am înarmat a noastră mînă
Ca să păzim un scump pămînt,
Dreptatea e a lui stăpînă,
Iar domn e adevărul sfînt.

Și-n cartea veșniciei scrie
Că țări și neamuri vor pieri,
Dar mîndra noastră Românie
Etern, etern va înflori.

Învingători cu verde laur
Noi fruntea nu ne-o-mpodobim
Nici scumpele grămezi de aur
Drept răsplătire nu dorim.

Știind că-n viața trecătoare
Eterne fapte-am împlinit
Și chinul morții-ngrozitoare
Bogat, bogat e răsplătit.

„Hymni i Flamurit” sau Imnul Steagului, este imnul național al Albaniei.

Versurile sunt scrise de către Aleksander Stavri Drenova (pseudonim: ASDRENI), care era se pare, de origine aromână.

Imnul a fost mai întâi publicat ca o poezie în Liri e Shqipërisë (Libertatea Albaniei), un ziar albanez din Sofia, Bulgaria în 1912.

Mai târziu a fost tipărit într-un volum de poezii de Drenova numit Ëndra e lotë (Vise și lacrimi), care a fost publicat la București.

Muzica este „Pe-al nostru steag e scris unire” de Ciprian Porumbescu. Există o asemănare evidentă (vedeți mai jos) cu versurile scrise pentru melodia lui Porumbescu, de Andrei Bârseanu.

Traducerea din albaneză în română:

Uniți în jurul steagului
Cu o singură dorință și un singur țel,
Ne punem zălog onoarea și
Facem un legământ pentru salvare.

De luptă se ferește doar cel care
S-a născut trădător,
Dar cel care este bărbat nu e înfricoșat,
Dar cade, cade ca un martir al cauzei!

Vom ține armele în mâinile noastre,
Apărând fiecare colț al patriei,
Nu vom ceda drepturile noastre,
dușmanii noștri nu au ce căuta aici!

Pentru că însuși Dumnezeu a spus
Că națiunile vor pieri de pe Pământ,
Dar Albania noastă va dăinui,
Pentru ea, pentru ea noi vom lupta.

CINE A FOST Ciprian Porumbescu…

Ciprian Porumbescu; (n. 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Bucovina – d. 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava), a fost fiul preotului ortodox Iraclie Golembiovski (Golemb, Galamb=porumbei) si a Emiliei.

Iraclie a schimbat  numele de familie în Porumbescu, în 1881.

Băiatul a început studiul muzicii la Suceava şi s-a mutat apoi la Cernăuţi.

Tanarul Ciprian a început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, apoi a continuat laKonservatorium für Musik und darstellende Kunstîn Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn.

În această perioadă, îl frecventează la Viena pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii.

Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a condus corul Societăţii Culturale „Arboroasa”

A devenit  unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa, printre cele mai populare lucrări ale sale numarandu-se:Balada pentru vioară si orchestră op. 29 si opereta „Crai nou”, pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

Implicat în viaţa politică a vremii, a participat în anul 1871 la sărbătorirea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna (alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară).

În 1877, Ciprian Porumbescu a fost arestat de autoritatile austriece pentru activitatea sa politică. Motivul? Împreună cu câţiva colegi din „Arboroasa”, a trimis o telegramă de condoleanţe Primăriei din Iaşi, care comemora 100 de ani de la decesul domnitorului Grigore Ghica. Acesta se împotrivise cedării Bucovinei către Austria si murise asasinat de turci.

Nemulţumite, autorităţile austriece care controlau Bucovina au desfiinţat „Arboroasa”, ai cărei membri au fost închişi. În urma procesului care a avut loc în 1878, Ciprian a fost eliberat.

Tatăl său l-a trimis la Viena („Konservatorium fur Musik”), pe cheltuială proprie.

În capitala austriacă a scos, în anul 1880, colecţia de douăzeci de piese corale şi cântece la unison, reunite în „Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români” (cuprinzând „Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului” şi „Imnul Unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen realizată de un român.

A revenit în ţară şi a devenit profesor la Braşov în 1881.

După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou”, piesă în două acte scrisă pe un text al poetului Vasile Alecsandri.

Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.

Pentru că în perioada arestării s-a ales cu tuberculoză, s-a mutat în Italia, sperând să încetinească evoluţia bolii.

Conştient că eforturile sale sunt zadarnice, s-a întors la Stupca, unde a murit la 6 iunie 1883.

Printre lucrările sale se evidentiaza si  „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostașilor români” și altele.

Ciprian Porumbescu se stinge din viață în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara pe data de 6 iunie 1883, la 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză.

Mormântul lui Ciprian Porumbescu se află în cimitirul satului Stupca, în apropiere de altarul Bisericii Sfântul Dumitru.

El a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul SV-IV-m-B-05697. (Wikipedia.ro).

21/02/2013 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

%d blogeri au apreciat: