Reuters: Locuitorii din Deveselu și-au reales primarul decedat în urmă cu două săptămâni

 

 

 

 

Sătenii din Deveselu au ales primarul decedat în urmă cu două săptămâni.

 

 

Ion Aliman, primarul decedat al comunei Deveselu din jud.Olt, a câștigat detașat cu 64% din voturi, al treilea mandat de primar al acestei localități cu aproximativ 3.000 de locuitori, situată lângă Caracal, au arătat luni datele biroului electoral.

Oamenii  și-au reales primarul, chiar dacă acesta murise în urmă cu două săptămâni, spunând că a făcut o treabă bună și merită această victorie postumă, scrie https://www.reuters.com/ article/idUKKBN26J29G.

Un videoclip difuzat pe rețelele de socializare arată zeci de săteni din Deveselu  care vizitează mormântul primarului  social-democrat decedat Ion Aliman , să aprindă lumânări după ce votul se încheiase la alegerile locale de duminică.

„Este victoria ta”, putea fi auzit spunând un bărbat . „ Odihnească-se în pace !”

„El a fost un adevărat primar pentru noi”, a declarat o femeie la postul de televiziune privat ProTV din Deveselu.  „A luat partea satului, a respectat toate legile. Nu cred că vom mai vedea un primar ca el. ”

Aliman, un  fost ofițer de marină care ar fi împlinit luni 57 de ani, a murit pe 17 septembrie într-un spital din București în urma unei îmbolnăviri cu Covid 19.

Numele său era deja pe buletinele de vot tipărite și nu putea fi înlăturat, au spus oficialii, adăugând că se vor organiza noi alegeri.

 

 

 

Publicitate

Adunarea Generală a ONU va examina problema retragerii forţelor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova

 

 

 

 

 

„Retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova” va fi examinată de Adunarea Generală a ONU.

 

 

Autoritățile moldovene au solicitat oficial ONU includerea chestiunii privind retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului pe agenda sesiunii de toamnă a Adunării Generale a forului (12 septembrie).

Reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Națiunile Unite, Victor Moraru, a expediat o scrisoare oficială Secretarului General al ONU în care menționa că prezența militarilor ruși în stânga Nistrului „reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității internaționale”.

El a cerut ONU să sprijine eforturile Republicii Moldova în vederea finalizării procesului de „retragere necondiționată, ordonată și completă a forțelor armate străine de pe teritoriul național”.

Reprezentantul permanent al Moldovei la ONU, a făcut referire la Declarația summit-ului OSCE de la Istanbul, din 1999, prin care Federația Rusă se angajase să finalizeze evacuarea munițiilor și militarilor săi din Moldova până la sfârșitul anului 2002, lucru care nu s-a întâmplat. Chișinăul cere ONU ca subiectul să fie examinat separat.

Asta după ce, la începutul lunii mai curent, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că „dislocarea pe teritoriul țării a oricăror trupe sau baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională”.

În aceeași hotărâre a Curții, militarii ruși, dislocați în stânga Nistrului, sunt etichetați ca „trupe de ocupație” care controlează 11% din teritoriul Republicii Moldova.

La data de 21 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația privind retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul ţării, care solicită, între altele, Guvernului şi Preşedintelui Republicii Moldova să promoveze adoptarea unei rezoluţii de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind retragerea trupelor militare ruse aflate ilegal pe teritoriul ţării.

Adunarea Generală a ONU va examina la începutul sesiunii anuale din luna septembrie cererea Republicii Moldova privind includerea în agenda Adunării Generale a ONU a unui punct întitulat „Retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova”.

Ministerul Afacerilor externe precizează că este vorba de staționarea ilegală a Grupului operativ al Forțelor Armate a Federației Ruse pe teritoriul R.Moldova în ultimii 25 de ani, fapt care contravine prevederilor constituționale, neutralității permanente, suveranității și principilor imperative ale dreptului internațional.

Inițiativa Republicii Moldova nu pune în discuție și nu urmărește retragerea militarilor ruși care fac parte din forța trilaterală de menținere a păcii care operează în zona de securitate din regiunea transnistreană.

Toate informațiile în acest sens vehiculate recent în mass-media, în particular din Federația Rusă, distorsionează atât esența inițiativei Republicii Moldova la ONU, cât și a stipulărilor textuale ale documentelor transmise Secretarului General al ONU, se spune într-un comunicat al MAEIE.

Rusia amenință voalat cu dezghețarea conflictului

 

Rusia a reacționat aproape imediat la demersul Chișinăului. Reprezentantul Moscovei la ONU, Vasili Nebeznea, a apreciat gestul Chișinăului ca fiind „neprietenesc și destul de neașteptat” și a spus că „acest lucru nu va contribui la soluționarea pașnică a conflictului transnistrean”.

Potrivit lui, Adunarea Generală a ONU nu este „platforma potrivită” pentru astfel de discuții. Totuși, surse diplomatice de la Chișinău au comunicat pentru DW că chestiunea privind retragerea trupelor ruse din Moldova va fi examinată de ONU, momentan elaborându-se un proiect de rezoluție în acest sens.

Diplomația moldoveană a venit, însă, cu unele precizări – cererea adresată ONU de a examina retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova se referă la militarii Grupului Operativ de Trupe Ruse, nu și la pacificatorii ruși dislocați în autoproclamata republică separatistă.

Această precizare pe care Ministerul de Externe de la Chișinău a ținut să o facă neapărat a trezit suspiciuni la Chișinău. Unii politicieni au atenționat că a cere retragerea armatei ruse din stânga Nistrului fără a solicita înlocuirea actualei misiuni rusești de pacificare este ca și cum ai pune lupii paznici la oi.

 Ambasadorul Moldovei la Moscova, Andrei Negruţă, a fost convocat la Ministerul de Externe al Rusiei 

Ambasadorul Moldovei la Moscova, Andrei Negruţă, a fost convocat vineri la Ministerul afacerilor externe al Rusiei în legătură cu scrisoarea trimisă de autorităţile de la Chişinău către ONU privind retragerea militarilor ruşi care staţionează ilegal în regiunea transnistreană, scrie ria.ru.

La rândul său, şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că dacă Chișinăul va insista ca subiectul privind retragerea trupelor rusești din Transnistria să fie discutat la ONU, Rusia va cere forului să pună în discuție problema recunoaşterii Transnistriei.

„Rusia este garantul soluționării conflictului și, prin urmare, poate reprezenta interesele Transnistriei la ONU”, a încercat să explice Krasnoselski.

Ca și reprezentantul Moscovei la ONU, Vasili Nebeznea, liderul transnistrean a amenințat voalat cu dezghețarea conflictului: „Sunt profund convins că cei care doresc retragerea pacificatorilor ruși din zona de Securitate, doresc, de fapt, escaladarea conflictului în regiune”.

Krasnoselski a invocat „pacificatorii ruși” în pofida precizării MAE moldovean în care a accentuat că demersul Chișinăului, adresat ONU, se referă la trupele GOTR, nu la pacificatori.

Pe de altă parte,şi presa din Rusia nu a ratat şansa de a manipula şi a distorsiona  iniţiativa Republicii Moldova, scriind că Chişinăul ar cere retragerea trupelor de menţinere a păcii din regiunea transnistreană.

Anterior, şi reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzea, a interpretat eronat scrisoarea Chişinăului.

Diplomatul a declarat că autorităţile Moldovei cer retragerea militarilor din contingentul de menţinere a păcii, în timp ce reprezentantul R.Moldova la ONU solicitase de fapt scoaterea ultimului efectiv militar al Armatei a 14-a rămas pentru paza depozitului de muniţii din Cobasna.

 

 

Foto: manevre militare ruseşti în Transnistria

 

Iar viceministrului rus de externe, Serghei Reabkov, declara că „iniţiativa Chişinăului de a cere ONU să includă pe agenda următoarei sesiuni a Adunării Generale a subiectului privind retragerea trupelor ruse din Moldova este una provocatoare”.

Ucraina, susține demersul Chișinăului

Ucraina a anunțat că va sprijini inițiativa Republicii Moldova de retragere a trupelor ruse din Transnistria. Consilierul președintelui ucrainean, Irina Friz, a menționat că „trebuie folosite toate instrumentele internaționale pentru a ne asigura că trupele de ocupație ale Federației Ruse sunt complet retrase din Republica Moldova”.

Nu este prima dată când autoritățile moldovene cer ONU să se implice în problema retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană. Un demers similar a fost lansat de către ex-ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicolae Ţîu, încă în 1993, la un an de la semnarea Acordului de încetare a focului la Nistru.

În septembrie 2014, un alt ex-ministru de Externe al Moldovei, Natalia Gherman, a cerut Rusiei, de la tribuna ONU, să-și retragă trupele din Republica Moldova, numai că Natalia Gherman a cerut atunci inclusiv retragerea „forței de menținere a păcii din Transnistria” și înlocuirea acesteia cu o misiune civilă internațională.

În opinia fostului ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țăranu, o eventuală rezoluţie a ONU în problema retragerii armatei ruse din Moldova ar avea mai mult „o valoare politică”, deoarece, spune el, „rezoluţiile Adunării Generale a ONU nu au statut obligatoriu”.

 

 

 

 Radio Chișinău, http://www.dw.com/ro şi PUBLIKA.MD 

Rusia a fost acuzată de oficiali polonezi că ar fi autoarea unui atentat criminal care a cauzat catastrofa aviatică de la Smolensk. VIDEO

 

 

Foto: Resturile avionului prezidenţial polonez după catastrofă

Oficiali polonezi au acuzat Rusia de asasinarea preşedintelui Kaczynski şi a celorlalţi pasageri ai avionului.

 

 O comisie oficială poloneză a susţinut ca certă, detonarea unei bombe termobarice în avionul cu care zbura spre Rusia, conducerea Poloniei.

În data de 10 aprilie 2010, presa din întreaga lume informa că o aeronavă oficială poloneză de tip Tupolev 154 s-a prăbuşit pe teritoriul Rusiei, în apropierea aeroportului din Smolensk, în catastrofă pierind toţi cei 88 de pasageri şi 8 membri ai echipajului.

În acel avion se afla întreaga conducere supremă a Poloniei: preşedintele statului Lech Kaczynsky, membri ai guvernului şi ai ramurii legislative, comandanţi ai Forţelor Armate, precum şi alţi demnitari polonezi.

Aceştia urmau să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacrarea a zeci de mii de ofiţeri şi civili luaţi prizonieri de către sovietici în pădurea Katyn, după invadarea Poloniei, de trupele Uniunii Sovietice şi cele ale Germaniei naziste, care la acea vreme erau aliate în baza Pactului criminal secret Ribbentrop – Molotov.

Raportul Comisiei guvernamentale poloneze pentru investigarea catastrofei aviatice de la Smolensk, făcut public în data de 10 aprilie. la Varşovia, menţionează că în 2010, la bordul aeronavei prezidenţiale poloneze s-ar fi produs, înaintea prăbuşirii o explozie a unei bombe termobarice  bombe termobarice, fapt care poate explica  dezintegrarea avionului în aer în fragmente mici şi daunele constatate asupra corpurilor pasagerilor aflaţi la bord.

Un film prezentat la Varşovia pentru a demonstra versiunea producerii unei explozii la bordul aeronavei poloneze, arată că au fost efectuate de experţi o serie de experimente în care au fost utilizate diverse materiale explozive, în urma cărora s-a putut afirma că cea mai plauzibilă versiune conduce spre ideea că la bordul aeronavei respective avut loc deflagraţia unei bombe termobarice, care a cauzat după explozie o undă de şoc care a distrus toate obstacolele în cale sa, inclusiv corpul avionului şi a aruncat trupurile pasagerilor în afară.

La locul tragediei au fost găsite cel puţin patru cadavre care fuseseră expuse unor temperaturi extrem de mari, care nu pot fi explicate decât prin producerea unei explozii la bordul avionului şi nu printr-un incendiu la sol.

Agenţia France Presse relatează şi că Parchetul polonez a dat un comunicat în care anunţă decizia sa de a-i inculpa pe controlorii traficului aerian ruşi, pentru faptul că au „provocat în mod voluntar” tragedia aeriană de la Smolensk.

Procurorul general polonez, Marek Pasionek, a arătat că, o nouă analiză a probelor, care include înregistrări de conversaţii între echipajul avionului prezidenţial polonez şi turnul de control de la Smolensk, „le-a permis procurorilor să formuleze capete de inculpare împotriva a doi controlori ruşi de trafic aerian, cetăţeni ai Federaţiei Ruse, dar şi asupra unei a treia persoane care se afla atunci în turnul de control al aeroportului”.

Tot Marek Pasionek, i-a informat pe reporteri că în 12 din cele 24 de sicrie care au fost cercetate anul trecut,  erau amestecate părţi ale mai multor  cadavre.

Astfel, în sicriul generalului Bronislaw Kwiatkowski existau 14 resturi ale altor şapte victime, iar sicriul arhiepiscopului Miron Chodakowski, conţinea jumătatea posterioară a cadavrului său, în timp ce cealaltă jumătate aparţinea generalului Tadeusz Plocki…

Polonia a cerut fără succes Rusiei ani la rând, să îi restituie rămăşiţele epavei avionului prăbuşit la Smolensk, însă Moscova a refuzat, pretinzând că restituirea va fi posibilă numai atunci când justiţia rusă îşi va încheia propria anchetă.

S-a constatat că multe din probe nu au fost prezervate de ruşi, ba mai mult, multe au fost distruse după ce a fost admis accesul unor persoane străine la locul dezastrului, iar victimele au fost jefuite de telefoanele mobile, obiectele de valoare sau cărţile de credit, descoperindu-se ulterior că acestea au fost valorificate de hoţi  pe teritoriul acestei ţări.

Suspiciuni au stârnit şi faptul că ruşii s-au grăbit să evacueze, până la venirea polonezilor, rămăşiţele umane, că au tăiat imediat în bucăţi epava avionului, după care au lăsat-o să se degradeze luni de zile sub cerul liber, iar la final au acoperit zona dezastrului cu un strat de pământ.

Comisia a mai arătat că este aproape sigură detonarea la bordul navei a unei  bombe termobarice,  afirmaţiie ce echivalează în fapt cu o declaraţie de război.

 

CITIŢI ARTICOLUL INTEGRAL ACCESÂND :

 

http://ro.blastingnews.com/international/2017/06/rusia-a-fost-acuzata-de-atentat-criminal-in-catastrofa-aviatica-de-la-smolensk-001753153.html