CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Trianon 100 – Premierul Ungariei, Viktor Orban continuă discursurile provocatoare la adresa României. În toată Transilvania au sunat clopotele bisericilor maghiare

 

Delegația ungară părăsind Palatul Trianon, Versailles, după semnarea tratatului, 4 iunie 1920

Foto: Delegația ungară părăsind Palatul Trianon, Versailles, după semnarea tratatului, 4 iunie 1920.

 

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria, ca stat învins și succesor al Imperiului Austro-Ungar, la finalul Primului Război Mondial.

România a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ca urmare a intrării Regatului României în Marele Război, cu scopul de a eliberara Transilvania, din postura de stat învingător, țara noastră a semnat cu Ungaria Tratatul de la Trianon prin care se consfințea integrarea Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României.

 

 

 

 

TODAY – 95th anniversary of the Treaty of Trianon – Daily News Hungary

 

Nostalgia resuscitării Ungariei Mari

 

 

Cluj-Napoca, joi, 4 iunie 2020 (MTI) – În toată Transilvania au sunat clopotele bisericilor maghiare joi după masă, la ora 17:30, ora la care a fost semnat Tratatul de la Trianon, cu o sută de ani în urmă.

O masă mai mare de oameni, câteva sute de persoane s-au adunat în piaţa Libertăţii din Sfântu Gheorghe, unde a fost organizată o rugăciune comună a Bisericilor reformată, romano-catolică, unitariană şi evanghelică.

În acest oraş, comemorarea Tratatului de la Trianon a devenit deja o tradiţie începând din anul 1996.

Hunor Kelemen, preşedintele UDMR a depus o coroană şi a ţinut un discurs la monumentul Diviziei Secuieşti de la Şumuleu-Ciuc. El a apreciat că, dincolo de durerea nemărginită cauzată de Tratatul
de la Trianon şi “nedreptatea enormă” săvârşită, se întrevede totuşi ceva speranţă. El a numit un miracol faptul că comunitatea maghiară a rămas pe pământul natal şi după 100 de ani după tragedia
suferită, ea trăieşte şi are planuri de viitor, construieşte şi îşi reface casa.

“Acest lucru s-a putut întâmpla numai şi numai pentru că această comunitate şi-a păstrat credinţa, speranţa şi voinţa necesară pentru a rămâne în viaţă” – a adăugat politicianul.

În opinia sa, Trianonul i-a învăţat pe maghiarii din Transilvania să se descurce chiar dacă au rămas singuri, să se ridice în picioare şi dacă nu se puteau bizui decât pe ei înşişi.
El consideră că speranţa este menţinută şi datorită solidarităţii naţionale care în 2020 a devenit deja un lucru real, şi “cu toate că cetăţenia ungară acordată maghiarilor de peste hotare nu a anulat Tratatul de la Trianon, dar l-a depăşit pe acesta, (…) astfel încât graniţele de stat apar doar ca nişte limite fizice”.

Potrivit spuselor lui Hunor Kelemen ar fi timpul ca numeroasele instituţii ale statului român să abandoneze ideea de a-i considera în permanenţă pe maghiarii din Transilvania ca un risc pentru
securitatea naţională. El a mai spus că statul român ar fi putut folosi pentru scopuri mai bune energia depusă în ultimii o sută de ani pentru a construi un stat naţional omogen, lipsit de maghiari,
precum şi energia eforturilor depuse de maghiari pentru a-şi apăra identitatea.

Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) şi Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) au depus coroane în peste o sută de localităţi, la monumente care
comemorează Primul Război Mondial sau statul maghiar milenar.
Comemorările au avut loc în general în cerc restrâns, fără discursuri. În multe locuri însă s-a cântat imnul maghiar şi cel secuiesc.

În locurile în care manifestarea a fost anunţată în prealabil, au fost prezente şi forţele Poliţiei şi Jandarmeriei Române, în general publicul a fost filmat de reprezentanţii autorităţilor.

La Sfântu Gheorghe, în primele ore ale după-amiezii, a avut loc şi o sărbătoare românească. La apelul asociaţiei naţionaliste Calea Neamului au sosit în oraş aproape o sută de persoane – în majoritate din alte localităţi -, care au cântat cântece patriotice şi au celebrat Tratatul de la Trianon în faţa statuii ecvestre a lui Mihai Viteazu, a relat  https://hirado.hu/ 

Agenţiile de presă române nu au raportat nicio perturbare a ordinii publice în localităţile unde au avut loc manifestările.

 

 

Premierul Ungariei Viktor Orban, sursă foto: Orban Viktor Facebook

Viktor Orban: ”Vom fi prezenți la înmormântarea celor care au vrut să ne bage în mormânt.”

 

 

La doar două zile de la centenarul Tratatului de la Trianon, care a consfințit Unirea Transilvaniei cu Regatul României, premierul Viktor Orban s-a lansat într-un nou derapaj. 

Cunoscut pentru derapajele sale ultranaționaliste și anti-europene, cu accente ce uneori amintesc de revizionismul perioadei interbelice, Viktor Orban a fost „cuminte” pe 4 iunie, când s-au împlinit 100 de ani de la Tratatul de la Trianon prin care a fost consfințită și politic Unirea Transilvaniei cu Regatul României ca urmare a victoriei țării noastre în Primul Război Mondial și mai ales a dorinței poporului român.

Orban și-a luat însă revanșa două zile mai târziu, când pe 6 iunie, în timpul unui discurs în nordul Ungariei, ce a avut ca temă Trianonul, premierul maghiar a ținut un discurs amenințător împotriva Vestului vorbind chiar de o „bătălie finală”.

Premierul maghiar a evocat, potrivit agenției maghiare MTI, trecutul Ungariei și a acuzat comploturi ale Vestului împotriva țării sale, comploturi care au „dat țara pe mâna dușmanilor”, „pe mâna bolșevicilor” iar „Vestul a violat granițele milenare ale Europei Centrale” și „înghesuit” Ungaria „între frontiere care nu pot fi apărate”. Orban și-a continuat asaltul anti-european precizând că „Vestul a redesenat Europa Centrală fără scrupule, ceea ce nu vom uita niciodată”.

„Am crezut că nu puteam păți mai rău de atât, însă după al Doilea Război Mondial ne-au lăsat pradă comuniștilor fără nicio remușcare”.

El spune că această lecție ar trebui să fie o învățătură pentru toate statele din regiune.

Liderul de la Budapesta a mai precizat că țara sa construiește cu „bucurie viitorul comun împreună cu Slovacia, Serbia, Croaţia şi Slovenia, ţări mândre de caracterul lor naţional”, dar nu a făcut nicio referire la România sau Ucraina, state care sunt și ele vecine cu Ungaria.

Notă Defense România: Premierul Ungariei a omis în discursul său să menționeze că Armata română a salvat Ungaria de bolșevism după ce comuniștii au reușit să proclame Republica Sovietică Ungară. Ceea ce nu își mai „amintește” Orban este că intervenția Armate noastre a dus la îndepărtarea lui Bela Kun de la putere.

Orban a mai precizat că „deceniul următor (…) va fi al construcției țării.

Generația noastră are posibilitatea de a schimba soarta Ungariei, de a-și îndeplini menirea pentru a duce țara spre victorie, însă bătălia finală va trebui dusă de generația ce ne va urma”.

Budapesta lasă senzația că istoria poate fi refăcută, că întoarcerea în timp e posibilă, comentează https://moldova.europalibera.org/ 

Discursurile ținute în Parlamentul de pe malul Dunării au fost gândite în această paradigmă, a revenirii și a nostalgiei după imperiul Austro-Ungar, dispărut după Primul Război Mondial.

 

 

 

 

Vice prim-ministrul Zsolt Semjén

 

                             

                                 Foto: Vice prim-ministrul Zsolt Semjén

 

„Graniţele maghiarimii şi cele ale Ungariei nu coincid”, de aceea misiunea Budapestei este „să depăşească Trianonul prin clădirea ţării şi a naţiunii, a declarat  viceprim-ministrul Zsolt Semjén.

Din punctul lui de vedere este „nerealist” ca Ungaria să aștepte o soluție reparatoare din partea Uniunii Europene și a sugerat că doar liderii maghiari pot să reconstruiască unitatea națională a țării.

Șeful cancelariei premierului Viktor Orban, Gergely Gulyás a subliniat că acum 100 de ani, Ungariei i s-a „impus ”semnarea dictatului de pace de la Trianon, în urma căruia un maghiar din trei s-a trezit dincolo de graniţă, „fără să se fi mutat de acasă”.

Șeful cancelariei primului ministru ungar a mai amintit că de 10 ani încoace maghiarii din bazinul carpatic au putut primi cetățenie și că în prezent 1.100.000 de maghiari din afara Ungariei au pașapoarte ungurești.

 

 

 

 

Președintele Ungariei, Janos Ader, vorbind în cadrul evenimentului care a marcat, la Parlamentul Ungariei, încheierea tratatului de la Trianon, 4 iunie 2020



Președintele Ungariei, Janos Ader, vorbind în cadrul evenimentului care a marcat, la Parlamentul Ungariei, încheierea tratatului de la Trianon, 4 iunie 2020.

 

Budapesta lasă senzația că istoria poate fi refăcută, că întoarcerea în timp e posibilă.

 

Astfel, preşedintele Ungariei, János Áder a spus la ședința solemnă a Parlamentului de la Budapesta că nimeni nu le poate contesta maghiarilor dreptul de a munci pentru păstrarea nemodificată a graniţelor spirituale ale naţiunii, chiar dacă graniţele geografice ale acesteia s-au modificat.

Prin investiții economice serioase, Budapesta reușește să-și creeze un spațiu de influență, care se extinde pe aproape întreg teritoriul pe care îl administra înainte de 1918. Acesta e planul de viitor al Ungariei. 

România la rândul ei sărbătorește Tratatul de la Trianon.

Ignorând realitatea faptului că granițele trasate acum 100 de ani au fost refăcute sau confirmate după caz prin Tratatul de Pace de la Paris din 1946, care a pus punct celui De-al Doilea Război Mondial, discursurile ținute în Parlamentul de la Budapesta au fost gândite în paradigma  revenirii și a nostalgiei după imperiul Austro-Ungar, dispărut după Primul Război Mondial.

 

 

 

 

08/06/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: