MARTIRII POLIŢIEI ROMÂNE. VIDEO
„Comunismul e o utopie…! E cel mai greu blestem ce a căzut pe neamul românesc! Viitorul o va dovedi. Pe noi o să ne terminați, dar veți fi blestemați, din neam în neam, de copiii și nepoții voștri, cărora le-ați închis ochii de dragul unei idei sortită eșecului! Noi cei de aici vă iertăm, dar istoria nu iartă!”
– Prinţul Alexandru Ghica – (8 februarie 1903 – 10 ianuarie 1982) – Ultimul cuvânt adresat judecătorilor după a doua condamnare
DEZVALUIRE: Unul dintre poliţiştii care au torturat oameni în stradă pe 8 aprilie 2009 a fost deconspirat
Cititorii ZdG au identificat unul dintre poliţiştii care au torturat oameni în stradă pe 8 aprilie 2009, după-amiază.
«Primul poliţist din fotografie este Sergiu Gore, a.n. 1978 (născut în s. Gura Bâcului, Anenii Noi). A absolvit Academia de Poliţie în 2000 şi activează în calitate de poliţist.» (Sursa: Zdg.md)L-am găsit la telefon, la Comisariatul General de Poliţie Chişinău (CGP).
— Poza dvs. a apărut în ZdG din 18 februarie…
— Nu citesc gazete, dar am auzit.
— Cine v-a ordonat să loviţi oamenii care erau în stradă la 8 aprilie?
— Eu nu răspund la telefon.
— Pot veni la CGP?
— Sunt ocupat.
— Dar cine v-a ordonat?
— Nu vorbesc la telefon.
— Procuratura şi MAI urma să desfăşoare o anchetă pe marginea fotografiilor publicate în ZdG. Aţi fost căutat, interogat?
— Nu.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 