Gândul zilei
„O ţară mare care-şi merită numele, nu are prieteni”.
– Charles de Gaulle –
Charles de Gaulle (Charles André Joseph Marie de Gaulle, n.22 noiembrie 1890 – d. 9 noiembrie 1970), a fost un general și un om politic francez, fost sef in 1940 al guvernului francez din exil de la Londra, iar din 1945 prim-ministru ales de către Parlamentul francez, după eliberarea tării de sub ocupatia nazistă.
A condus lupta francezilor impotriva Germaniei lui Hitler, dupa capitularea dureroasa a Frantei din 1940.
În 1956 a fost ales presedinte al Frantei, post pe care l-a păstrat și după alegerile din 1965. Pe 28 aprilie 1969 de Gaulle a demisionat din funcția de președinte al statului francez si s-a retras din viata politica.
Gândul zilei
” Niciun om de stat european nu va uni Europa. Europa va fi unită de către chinezi.”
– Charles de Gaulle –
Charles de Gaulle (Charles André Joseph Marie de Gaulle, n.22 noiembrie 1890 – d. 9 noiembrie 1970), a fost un general și un om politic francez, fost sef al guvernului francez din exil de la Londra din 1940, iar din 1945 prim-ministru ales de către Parlamentul francez, după eliberarea tării de sub ocupatia nazistă.
A condus lupta francezilor impotriva Germaniei lui Hitler, dupa capitularea dureroasa a Frantei din 1940.
În 1956 a fost ales presedinte al Frantei, post pe care l-a păstrat și după alegerile din 1965. Pe 28 aprilie 1969 de Gaulle a demisionat din funcția de președinte al statului francez si s-a retras din viata politica.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 