Autoritățile române au interzis intrarea în România unui așa zis cercetător rus, care venise să ne ”lumineze” despre descendența slavă a dacilor

 

 

 

 

Foto: A.I.Umnov-Denisov (Captură Youtube)

Un cercetător rus care pretinde că dacii se trag din slavi a primit interdicție de intrare în România. El urma să promoveze teza că limba română nu are nici o legătură cu limba latină, relatează https://www.g4media.ro 

Autoritățile române i-au interzis intrarea în România cercetătorului rus A.I.Umnov-Denisov, care venise să țină o conferință despre descendența slavă a dacilor.

Acesta a fost trimis înapoi în Rusia de pe Aeroportul Otopeni, potrivit unei postări a ambasadei. El venise în România pentru a-și prezenta tezele pan-slaviste, care susțin că limba română nu are nici o legătură cu limba latină.

Aceste teze sunt utilizate în mod constant de propaganda oficială rusă pentru a slăbi legătura dintre România și Occident.

Umnov – Denisov urma să țină o prelegere pe tema „Triburile dacilor: cine și de unde sunt” la Centrul Rus de Știință și Cultură, centru deschis în urma unui acord semnat în 2013 de fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, în timpul guvernului Ponta.

Mai mult, cercetătorul rus urma să țină prelegeri și la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București și Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța, potrivit postării ambasadei Rusiei la București.

Tezele lui Umnov – Denisov sunt deja preluate în România de diferite site-uri care promovează propaganda rusă anti-occidentală.

 

 

Ambasada Rusiei a anunțat într-o postare pe Facebook că cercetătorul a fost reținut luni, după ce a aterizat pe aeroportul „Henri Coandă” și a primit interdicție de a intra în țară. Ca urmare, acesta s-a întors în Rusia cu zborul următor, la 3 martie.

Umnov-Denisov mai avea programate și alte două prelegeri, la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București și Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța, care au fost și ele anulate.

 

Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa a găzduit pe 28 februarie, la solicitarea Ambasadei Federaţiei Ruse în România, un dialog cu ambasadorul Valeri Kuzmin, pe tema „Relaţiile dintre U.E., România şi Rusia: istorie şi perspective”.

La o zi de la acest eveniment era programată și prelegerea lui Alexei Umnov-Denisov, la care cercetătorul nu a mai ajuns, din motivele pe care ambasada le-a făcut publice, scrie  https://romania.europalibera.org/a/ambasada-rusiei-protestează 

La evenimentul de vineri, la care a participat ambasadorul, spiritele s-au încins, ambasadorul fiind întrerupt și întrebat de ce nu vorbește despre Crimeea, relatează focuspress.ro.

Tair Ali, președintele Uniunii Minorităților Turco-Tătare Musulmane, l-a apostrofat pe diplomat. ”Sunteți criminali! Ați ocupat abuziv Crimeea și frații noștri suferă! Șase ani de ocupație rusească, ajunge! Rușine! Rușine!”, i-a strigat reprezentantul minorității tătare.

 

 

 

Publicitate

Gândul zilei. Academician Dinu C. Giurescu : „Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor?”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„În zilele noastre a-ţi iubi ţara este aproape un delict! Cu cât uiţi mai repede şi mai ireversibil trecutul care-ţi aparţine, cu atât mai uşor îţi pierzi identitatea. Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor? Stupida trufie de-a şterge din memoria oamenilor trecutul va duce mai devreme sau mai târziu la dispariţia noastră ca neam.

Asta vrem?”.

 

 

 

 

 

 

       – Academician Dinu C. Giurescu –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dinu C. Giurescu (n. 15 februarie 1927, București) este un cunoscut istoric și politician român, fiul  istoricului academician si profesor universitar Constantin C. Giurescu (n. 1901 Focșani – d. 1977) și nepotul istoricului  și conferențiarului de istoria modernă a românilor  la Universitatea din București, Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, Buzău – d. 1918).

Profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987).

Este președinte al părții române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 și din 1991, în continuare).

A fost profesor universitar Universitatea București, Facultatea de Istorie (1990-1997).  Este membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române. 

A fost ales deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Partidului Conservator. Este licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea din București, din 1950.

În anul 1968 a obținut titlul științific de doctor în istorie. 

In 1990 a devenit Membru corespondent al  Academiei Române si in 2001 Membru titular al Academiei Române, Secţia Istorie şi Arheologie.

Pe 24 aprilie 2014 a devenit vicepreședinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani.

Recent, a tras un semnal de alarma in legatura cu viitorul tarii noastre, spunand ca :

„Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre.

Iniţiativa de a desfiinţa judeţele se înscrie într-un şir de acţiuni care sunt menite, pe de-o parte, să destrame unitatea teritorială a ţării şi, pe de altă parte, să şteargă identitatea noastră naţională.

Se anulează, cu o trăsătură de pix, toată această întocmire care are o vechime între 600 şi 700 de ani, intrată în conştiinţa noastră, a mea.”

 

Gândul zilei

„Totuşi, unde ar trebui să-i plasăm pe daco-români? Ungurii, sârbii, bulgarii şi grecii sunt de acord că ei nu au ce căuta, cu nici un preţ, nici în Transilvania, nici în Serbia, nici în Bulgaria, nici în Macedonia sau în Pind. Ei nu au căzut totuşi din cer şi nu au venit nici din fundul iadului.

Această unanimitate împotriva românilor incită, prin urmare, la adoptarea tezei cu privire la dăinuirea daco-romanilor la nordul Dunării. ”

          – Ferdinand Lot –

Ferdinand Lot, născut la 20.09.1866  și a murit  pe  18 iulie 1952, a fost un renumit  istoric francez medievalist.

A  avut o concepție foarte elevata despre stiinta  istoriei în care a văzut memoria umanității si a  condamnat materialismului istoric și utilizarea termenului „evoluție” în istorie.

 El nu a  ezitat să scrie:

„Este o lege a naturii faptul că orice regim isi sapă propria mormânt. „

Dacă istoria este schimbare, istoricul trebuie să ia în considerare toate acestea, în mod permanent.

 Ferdinand Lot, etnolog pasionat în tinerețe, a acordat o mare importanță pentru problemele legate  de rasă.

A publicat în 1927 o sintetiza de mare anvergura istorica destinata publicului larg, despre sfârșitul lumii antice și Evul Mediu timpuriu.

Dupa ce sa retras de la universitate în 1937,  s-a dedicat scrierii unor  lucrări pentru publicul educat, despre invaziile germanice în 1935, si  invaziile barbare in anul 1937.

In același timp, a fost preocupat de noi domenii ale studiului istoriei,de istoria militară și istoria urbană.