CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Un derbedeu jurnalist rus e de părere că în Republica Moldova „românii s-au înmulţit ca iepurii” şi că „a venit timpul ca statul rus să le găsească alt loc de conviețuire acestor neoameni”

 

 

 

 

MOTTO :

 

“Cel care ţi-a făcut mult rău, te va urî şi mai mult pentru răul pe care ţi l-a făcut.”

 

 

 

Imagini pentru Газета „Эксперт новостей” din Chişinau 1993 photos

 

Gazeta „Эксперт новостей” din Chişinau scria că:

În Republica Moldova „românii s-au înmulţit ca iepurii” şi „a venit timpul ca statul rus să le găsească alt loc de conviețuire acestor neoameni”…

Șovini de profesie

Şovinii ruşi  nu ne vor ierta niciodată pentru că ne-au rupt ţara-n două în 1812, pentru că ne-au cotropit în înţelegere cu Hitler în 1940, pentru că, în anii de după război, ne-au deportat părinţii şi bunicii în Siberii, pentru că i-au pus la zid fără cea mai mică vină, pentru că ne-au smuls limba din gură, pentru că ne-au furat alfabetul, istoria, pentru că ne-au prefăcut bisericile în grajduri şi locuri de petrecere pentru ei şi urmaşii acestora.

Iar urmaşii acestora continuă politica taţilor lor.

Ei declară că, spre deosebire de părinţii lor, care ne-au urât înaintașii, ne-ar fi iubit numaidecât dacă nu ne-am fi născut.

Aşa cel puţin ne dă de înţeles de pe paginile ziarului reacţionar, imperialist  şi xenofob Эксперт новостей (Expertul noutăților) de la 18 decembrie 2009, care apare la Chişinău, un autor rus, Roman Konoplev, corespondent al Agenţiei de Presă Новость, care în articolul „Năluca Moldova” („Призрак Молдовы”) anunţă că în Republica Moldova „românii s-au înmulţit ca iepurii” şi a venit timpul ca statul rus să le găsească alt loc de conviețuire acestor „neoameni”.

Roman Konoplev e supărat rău de tot pe moldovenii, numiţi de el „неорумынские радикалы” („extremişti neoromâni”), şi drept  pedeapsă pentru faptul că:

 a) nu doresc ca limba rusă să fie de stat în locul limbii lor, pe care o vorbesc mai prost ca pe cea a Federației Ruse;

b) au de gând să-şi studieze istoria neamului lor, în care se uită de rolul eliberator al Rusiei;

 c) trag pe sfoară o ţară atât de mare ca Rusia, declarând că o iubesc la Moscova şi că n-o iubesc la Bruxelles;

d) pun la cale un nou război cu Transnistria, pentru ca s-o curețe («зачистка Преднестровия») de cei „240 000 de ruşi” «240 тысяч нелегально находящихся иностранцев – вот и вся ваша Преднестровская ресспублика!» („240 de mii de cetăţeni străini care se află ilegal în Transnistria – iată toată republica voastră!”), citează autorul, chipurile, pe un oficial moldovean, care evident că nu există decât în imaginaţia sa;

 e) expulzează metodic şi insistent, obraznic şi batjocoritor Rusia din Republica Moldova („Россию выдавливают из Молдовы, как зубную пасту из тюбика, постепенно и настойчиво, дерзко и с издёвкой”) ş.a.m.d.,

crede că ei trebuie strămutaţi cu toţii din teritoriul dintre Prut şi Nistru…

Şi ca zona („регион”) să nu rămână pustie, autorul înaintează un „proiect” genial (prin tâmpenia lui).
Iată ce scrie acest șovin de profesie despre noi şi pământul nostru strămoșesc: „Dacă Basarabia nu va reveni Moscovei, de ce acest teritoriu al nimănui, care a trecut mereu de la unii la alţii, ar trebui să aparţină din nou românilor?

 De ce n-ar aparține altei naţiuni, care a fost jertfă a genocidului în perioada celui de-al Doilea Război Mondial?

E vorba de ţigani (rromi). Istoria plină de suferinţe a acestui popor îi dă dreptul ca el să aibă un stat propriu, un centru de atracţie pentru toţi ţiganii.

Şi el trebuie să devină Basarabia.” („Однако, коли Бессарабия не достанется Москве, с какой стати, это спорная, переходившая неоднократно из одних рук в другие територия, должна вновь достоваться румынам? Почему, к примеру, не другой нации, оказавшейся жертвой геноцида в годы Второй Мировой? Речь идёт о циганах (ромах)”.

Многострадальная история этого народа впольне даёт ему право на собственую родину, на свой центр притяжения. И этим местом вполне годится стать Бессарабия).

Autorul propune ca cele 3,5 milioane de români moldoveni să fie expulzaţi de pe teritoriul Basarabiei în România.

Iar întrucât cele 10 000 de ţigani, câţi au fost atestaţi la ultimul recensământ, nu vor putea să populeze un teritoriu atât de vast, în locul moldovenilor dânsul sugerează să fie aduşi toţi ţiganii trăitori în Federaţia Rusă, Ucraina, Serbia, România ş.a., ca între Nistru şi Prut să poată fi creat noul stat: Basarabia – ţara rromilor.

„Rromii au dreptul să-şi aibă ţara lor”, argumentează autorul, menţionând că Federaţia Rusă ar putea realiza acest proiect cu banii Uniunii Europene.

Cum de ţigani e plină lumea, ţările unde locuiesc aceştia, ar putea răsufla uşurat şi acorda bani Noului stat Ţigănesc, numai ca să scape de ei.
Ţiganii ar putea să se mute în noua lor patrie, în casele românilor expulzaţi, ale căror proprietăţi ar trece în mâinile ţiganilor, sugerează Konoplev.

Autorul explică de ce crede că Basarabia e un teritoriu al nimănui: „ea a trecut de la ruşi (ca şi cum a aparţinut dintotdeauna Rusiei, „istoricul” uită de anul 1812 – n.n.) la români (1918 – n.n.), apoi la sovietici (28 iunie 1940 – n.n.), şi iar la români”(în 1991, anul independenţei R. Moldova, românii fiind M. Snegur, P. Lucinschi, V. Voronin, M. Ghimpu şi noi cele 3,5 milioane de români moldoveni, care nu merităm să avem ţară, locul nostru fiind sau dincolo de Prut, sau dincolo de Cercul Polar).

El propune ca viitorul stat ţigănesc să facă schimb de populaţie cu Federaţia Rusă: moldovenii care nu vor dori să se stabilească în România să fie mutaţi în casele (?) ţiganilor din regiunea Breansk şi din alte regiuni iar în casele lor să fie aduşi rromii din Breansk, unde aceştia „nu respectă legile”:

„В России, на Брянской земле и в других местах…. значительная часть ромов по прежнему бедствует, вынуждена нарушать законы…”, dar mutându-se în Republica Moldova şi având un stat al lor, ei nu vor mai fi infractori, ci se vor integra cu alţi țigani şi „vor ţine cont de legi”.

Autorul e un pic milostiv doar cu moldovenii care vor dori să rămână moldoveni, aceştia vor fi mutaţi în Transnistria, unde se recunoaşte existenţa „naţiunii moldoveneşti”, unde, ca pe timpul puterii sovietice, vor învăţa să scrie cu alfabet rusesc, unde visul lor cel mare li se va înfăptui: ei vor vorbi numai ruseşte şi vor avea ca vecini fraţi de-ai lor pravoslavnici – ruşi şi ucraineni.

(„Если им захочется жить в своей культуре, они смогут поехать в Приднестровье, и будут уверены, что здесь у них будет так, как было когда-то в единой Молдавии — кириллическая азбука, пеленица, а в соседних домах — их православные братья — русские и украинцы.”)

Evident şovinul a găsit o soluţie şi pentru Chişinău: el va trebui populat în următorii zece-douăzeci de ani cu populaţie evreiască, adusă din Federația Rusă (autorul în subtext se referă la o epurare etnică a Rusiei care ar fi curăţată astfel de elemente alogene, acestea fiind strămutate în Basarabia), iar capitala Basarabiei va deveni oraşul Soroca, locuit majoritar de ţigani.

Autorul spune despre România că a fost creată din nimic „în sec. XIX de către Franţa, pentru ca să oprească expansiunea influenţei ruse în Balcani”, îi scuipă pe români, care, ca şi ţiganii, nu au istorie, ei „inventând basmul că se trag din daco-romani, care n-au existat niciodată în istorie”, vorbeşte cu dispreţ despre „Armata Română care a ocupat Odesa, apoi tot ea a eliberat-o de nemţi”, de România, care „pentru participarea la războiul contra URSS n-a plătit cu nimic decât cu Basarabia”, menţionând că românii din România i-au maltratat permanent pe ţigani şi, de răul lor, trei milioane de ţigani au fost nevoiţi să se împrăştie după 1989 în toată Europa, dar care sunt gata − dacă li se va crea ţară în Basarabia – să se mute cu toţii aici.
Autorul articolului e revoltat că moldovenii nu vorbesc înde ei ruseşte, că la Chişinău sunt puţine pancarte scrise în ruseşte, că moldovenii pregătesc un nou război contra Federației Ruse şi Armatei a 14-a („Пахнет новым витком военного конфликта”). Pentru asta trebuie să li se ia Basarabia.

Cine va realiza acest proiect? Evident, Federaţia Rusă…

Autorul crede că: „Россия могла бы выступить в качестве одного из инициаторов проекта этого новейшего государства, как в своё время поддержала идею государства Израиль. Уж лучше быть донором для друзей, чем не понятно для кого.” („Rusia ar putea interveni în calitate de iniţiator al proiectului de creare a acestui stat nou, aşa cum la timpul său a susţinut ideea creării statului Israel.

Mai bine să facă acest dar pentru nişte prieteni, decât nu se ştie pentru cine”.)
Rusia a făcut în istorie mai multe „daruri”, care nu i-au aparținut (un exemplu ar fi pământurile noastre dăruite Ucrainei ş.a.), ea fiind, în viziunea acestui individ, gata să mai doneze unor „prieteni” un teritoriu care nu-i al ei, luându-l de la proprietarii lui de drept.

Mai amintim şovinului că Israelul n-a fost creat de Rusia, şi că ea n-a susţinut niciodată strămutarea evreilor de la Birobidjean la Tel Aviv.

Ţiganii, afirmă “savantul”, vor fi astfel veşnic recunoscători Rusiei şi nu vor cere să studieze în şcoli istorii care vor viza negativ Rusia, nu vor iniţia „marşuri legionare” ş.a.
Acest autor şovin şi rasist, Roman (care crede că numele lui nu are nimic comun cu „romanii”, ci doar cu „romii”) Konoplev, care-şi zice corespondent al Agenţiei de Presă Novosti, face propunerile de mai sus la modul foarte serios, argumentându-şi tezele cu ură şi încrâncenare.

Cred că ar trebui de urgenţă să i se retragă acreditarea şi să fie el cel expulzat de pe teritoriul Republicii Moldova, mai înainte ca „expertul” să le poată expulza cele 3,5 milioane de români basarabeni de pe pământul plin şi greu de mormintele moşilor şi strămoşilor lor.

Recent preşedintele rus Dmitri Medvedev şi-a propus ca până în anul 2017 să refacă URSS. Atunci Rusia va putea şi realiza, bănuim, acest proiect îndrăzneţ al acestui individ obraznic.
Dar noi am preconizat să revenim la trupul Ţării.
Să ne grăbim şi, sper, să reuşim.

Şi-atunci ei, fără de noi, facă ce vor.Le pot croi ţiganilor ţară oriunde, chiar şi la Moscova.

Sursa: Altermedia Moldova

 

 

Roman Konoplev tirasruuploadsposts201305136930112613089287
 

Foto. Roman Evgenyevich Konoplev, n.4 septembrie 1973  la Pocep,  în oblastia Briansk Oblast, Rusia. În anul 1977 s-a mutat împreună cu familia sa în RSS Moldovenească.

A fost  membru al Comitetul Central al Partidului Naţional-Bolşevic în Rusiei(1998-2003), lider al partidului în regiunea Briansk. În anul 2002 s-a mutat în Transnistria.

În perioada 2006-2009 Conopliov a fost activ şi secretar de presă în al Partidului Popular Democrat  din Transnistria separatistă şi a coordonat săptămânalul ” Russki Prorâv” (2007-2008) în Tiraspol.

Roman Conopliov , a lucrat ca redactor la agenţiei de ştiri „Lenta PMR”(2004-2008) şi „DNIESTER”(2009-2017)[1]. Conopliov a expert în consiliere de afaceri şi comunicare politică. Specializarea sa principală se axează pe problemele politice şi conflictele etnice din fostele republici sovietice şi CSI.

 

Începând din 2013, Roman Conopliov s-a stabilit la Lisabona, în Portugalia.

Reclame

08/07/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

rusa, ucraineana și bielorusa sunt la fel de diferite pe cât sunt spaniola, portugheza și catalana: ieșite dintr-un trunchi comun, au luat căi diferite

BE8BE159-CF21-466D-B350-4160024F82E8_w640_r1_s_cx29_cy16_cw55

Cine-i rus? Cine-i ucrainean?… despre identitate și „ucrainizarea” trecută a Rusiei

 

„Rusia nu poate să piardă Ucraina”, a spus  în mod deschis ministrul de externe Serghei Lavrov, într-un interviu cu canalul rus de televiziune NTV . „Avem aceleași rădăcini, aceeași viziune asupra lumii și aceeași literatură.”

Asta este și poziția adoptată chiar și de mulți care nu au simpatii particulare pentru Rusia, dar care sunt iritați de naționalismul ucrainean, pe care îl consideră fals, exagerat și motivat politic.

Un fel de naționalism oportunist, gândesc ei, căci „până la urmă și ucrainenii sunt tot un fel de ruși”.

Am întâlnit oameni care, fără să cunoască relitatea lingvistică, încercau să mă convingă că ucraineana e de fapt doar un dialect rusesc.

Sigur, Rusia țaristă numea Ucraina: Rusia Mică, Малороссия, după cum partea care azi e aproximativ Bielorusia era numită Rusia Albă (Белая Русь), în vreme ce Rusia moscovită se considera Rusia Mare: Великороссия.

Cele trei limbi însă, rusa, ucraineana și bielorusa sunt la fel de diferite pe cât sunt spaniola, portugheza și catalana: ieșite dintr-un trunchi comun, dar care au luat căi diferite.

Apoi, limba nici nu ar fi așa importantă, dacă ne gândim că sârbii, croații și bosniecii musulmani (precum și muntenegrinii), sunt la rândul lor slavi cu toții, ba chiar vorbesc aceeași limbă, dar asta nu i-a împiedicat să se măcelărească cu frenezie.

În realitate, raportul între ruși și ucraineni este istoric inversat, pentru că într-adevăr cultura kieveană stă la baza culturii și civilizației rusești.

Cel mai bine a rezumat-o unul din părinții doctrinei „eurasiatice”, adoptată actualmente de Kremlin: prințul exilat și mare lingvist Nikolai Trubetzkoy. Acesta, într-o scrisoare către celălalt mare lingvist rus exilat, Roman Jakobson, scria:

„Literatura rusă de după Petru cel Mare este de fapt o continuare a literaturii occidentalizante a Kievului, iar nu o continuare a literaturii veliko-ruse (велико-русская) moscovite.

Același fenomen poate fi remarcat în istoria picturii, a muzicii, a arhitecturii religioase și, în sfârșit, în istoria ritualului religios.

In realitate, putem vorbi de o „ucrainizare” a întregii culturi spirituale a Rusiei Mari moscovite la cumpăna veacurilor XVII-XVIII.

Cultura rusă pe care ucrainenii „autentici” o prezintă drept străină și impusă cu forța este în realitate ucraineană în originile sale.”

Raportul istoric este așadar inversat, însă rămâne acest fapt incontestabil și anume, chiar dacă, cum spune Trubetzkoy, putem vorbi de o „ucrainizare” a întregii culturi spirituale a Rusiei Mari moscovite, cele două popoare vorbesc azi limbi diferite și revendicarea Ucrainei sau a părți din ea echivalează cu o ipoteticã tentativă absurdă a Spaniei de a revendica Portugalia.

Sau, pentru a aminti un exemplu și mai nefast, pentru că Germania a tot vrut să ia înapoi Alsacia de la Franța, s-a ajuns la două războaie mondiale.

Vladimir Alexe

https://cabalinkabul.wordpress.com/ cine-i-rus-cine-i-ucrainean-despre-identitate-si-ucrainizarea-trecuta-a-rusiei/

 

ADDENDA

După agresiunea rusă, în UIcraina limba  a devenit   un subiect extrem de politizat. În vestul și sudul Ucrainei, riști să enervezi grav interlocutorii dacă vorbești  rusește. A fost dintotdeauna așa, dar cu-atât mai mult după Maidan și mai ales după invadarea Donbasului și a Crimeei – rusa e văzută drept limba dușmanului.

În 2017, Ucraina a interzis complet importul de cărți din Rusia, deși alcătuiau 60% din vânzări, și a impus cote de conținut radio și TV în limba națională.

În caz că trăiești cu impresia că cele două limbi sunt identice, trebuie să ții cont de faptul că mai mult de o treime dintre cuvintele din ucraineană diferă de cele rusești – o diferență asemănătoare cu cea dintre franceză și portugheză.

 

02/07/2019 Posted by | ISTORIE, POLITICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Bucureștiul a dat un răspuns ferm la amenințările lui Putin

 

 

 

 

 

Ministerul român de Externe a reacționat în termeni fermi la declarațiile președintelui rus, Vladimir Putin, care a amenințat vineri că România ar putea fi în vizorul rachetelor ruse ca urmare a găzduirii scutului antirachetă, scrie Calea europeană.ro

Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă surprinderea cu privire la poziţia exprimată în 27 mai 2016, la Atena, de preşedintele Federaţiei Ruse cu privire la sistemul de apărare antirachetă din România”, informează un comunicat MAE.

Într-o conferinţă de presă susţinută vineri seară la Atena, după o întrevedere bilaterală cu premierul Alexis Tsipras, Vladimir Putin a declarat că România s-ar „putea găsi în raza de acţiune a rachetelor ruseşti”, pentru că găzduiește „elemente ale scutului american antirachetă”.

„Această pozitie relevă o ignorare a situaţiei reale pe care atât România, cât şi Aliaţii săi au explicat-o în repetate rânduri în ceea ce priveşte caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă.

Ar putea fi, totodată, interpretată ca o ameninţare la adresa securităţii regionale.

Reamintim şi cu această ocazie că prevederile Acordului bilateral dintre România şi SUA în domeniul apărării antirachetă reglementează cu stricteţe caracterul defensiv al sistemului de la Deveselu şi conformitatea acestuia cu prevederile Cartei ONU.

MAE reiterează că acest sistem nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse sau a altui stat”, mai precizează Ministerul român al Afacerilor Externe.

„Distorsionarea repetată a acestor realităţi nu face decât să menţină o atmosferă tensionată, în contradicţie cu spiritul de deschidere manifestat de România şi Aliaţii săi pe tema apărării antirachetă.

În plus, este surprinzătoare plasarea acestui subiect în cadrul regional de securitate, în condiţiile în care, sunt binecunoscute cauzele evoluţiilor preocupante din ultimii ani în materie de securitate regională”, încheie comunicatul oficial.

29/05/2016 Posted by | POLITICA | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: