CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Câtă încredere mai pot avea partenerii din NATO și UE în Budapesta?

Foto: Viktor Orban și Vladimir Putin

Istoricul și jurnalistul GEORGE DAMIAN scrie în http://moldnova.eu că războiul din Ucraina a scos la iveală un joc dublu al premierului Viktor Orban, semnalat ca atare din mai multe capitale europene, dar care în același timp a provocat mai multe reacții dure ale Kievului.

De la bun început a fost extrem de vizibilă atitudinea ostilă a guvernului de la Budapesta față de refugiații din Ucraina. Oamenii care fugeau din calea războiului au fost întâmpinați la granița Ungariei cu cererea de a prezenta pașapoarte biometrice – de parcă ar fi fost vorba de turiști, nu de oameni care încercau să scape cu viață.

Corectitudinea birocratică împinsă la extrem a fost o invenție de moment, după ce primelor valuri de refugiați nu li s-au cerut pașapoarte biometrice.

Ulterior guvernul de la Budapesta a anunțat că nu susține inițiativa Comisiei Europene de acordare a unei forme de protecție temporară refugiaților ucraineni.

În fața valului de simpatie populară – organizațiile neguvernamentale maghiare și cetățenii nu au avut reținerile guvernului Orban – până la urmă Budapesta a renunțat să caute nod în papură refugiaților ucraineni.

Foto: Refugiaţi ucraineni traversează graniţa cu Ungaria

Altă problemă a fost reprezentată de afirmația lui Orban că nu vor fi permise transferurile de arme și muniții către Ucraina direct de pe teritoriul Ungariei – în contrast direct cu poziția restului țărilor membre UE și NATO.

Pe de altă parte Ungaria s-a străduit să blocheze sancțiunile economice ale UE împotriva Rusiei, deși până la urmă a cedat și s-a alăturat poziției celorlalte state membre.

Loialitatea lui Orban este pusă la îndoială scrie https://www.dw.com/ro.

Aceasta este una din puţinele chestiuni în care există în Ungaria un consens în plan intern. Dincolo de ea, opoziţia unită din Ungaria a şi transformat în temă de campanie atitudinea pro-Putin a lui Orban.

Candidatul ei principal, Peter Marki-Zay, l-a calificat pe premierul ungar drept „principal locţiitor al lui Putin în UE şi cel mai mare trădător al vestului”.

Politologul Peter Kreko crede că Ungaria a ajuns într-o fundătură ca urmare a politicii sale externe favorabile lui Putin şi a aşa-numitei „deschideri spre est”, cu motivaţie economică, din ultimul deceniu.

„În urma celei mai recente vizite a sa la Moscova, în alianţele vestice au apărut numeroase semne de întrebare privind loialitatea sa”, afirmă Kreko.

„Dacă Ungaria va dori să sprijine credibil noile sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, ea va trebui să renunţe la o serie de proiecte de cooperare economică, cum ar fi extinderea, cu ajutor rusesc, a centralei nucleare de la Paks.”

Balansul lui Viktor Orban și al Ungariei în aceste chestiuni pare bizar la o primă vedere: pe de o parte declarațiile inițiale servesc intereselor rusești în războiul din Ucraina, dar până la urmă Budapesta își dă seama că nu poate risca o ruptură totală cu statele occidentale.

Cumva Viktor Orban încearcă să strige cât mai tare să se audă până la Moscova că el nu este de acord cu ceea ce face în interiorul NATO și UE.

Spargerea unității NATO și UE nu este însă cel mai bun mod de a păstra încrederea partenerilor.

Viktor Orban joacă de mai multă vreme acest joc dublu în cadrul UE și NATO, iar ambiguitățile sale ideologice și apropierea în acest sens de Moscova datează deja de mulți ani.

Inițial a fost o bizarerie în cadrul UE, în contextul războiului din Ucraina pozițiile ambigue ale lui Viktor Orban devin o slăbiciune.

Regimul de autoritate instituit în Ungaria de îndelungata domnie a lui Viktor Orban are din ce în ce mai multe elemente în comun cu cel instituit de Vladimir Putin în Federația Rusă. Concentrarea mediului de afaceri sub protecția partidului de guvernare, dominația totală asupra mass-media, cumpărarea intelectualilor cu favoruri și fonduri guvernamentale, respectiv pedepsirea lor prin restrângerea accesului la resurse, circuitul banilor publici pe trasee strict controlate de grupuri de interese strâns îngemănate din partid, administrație publică și mediul de afaceri – toate acestea fac ca Ungaria să semene din ce în ce mai mult cu Federația Rusă.

Aceeași obsesie a controlului se manifestă și asupra maghiarilor din afara granițelor țării, controlați prin intermediul fondurilor care vin de la Budapesta în funcție de loialitatea arătată față de partidul lui Viktor Orban – ceea ce a dus la adevărate omagii de fidelitate în spațiul public și blocarea campaniei electorale a opoziției de la Budapesta.

Una dintre cele mai îngrijorătoare declarații a lui Viktor Orban din zilele acestea a fost aceea că NATO nu va apăra Ungaria.

Un observator mai slobod de gură ar putea întreba ce mai caută Ungaria în NATO dacă liderul țării nu crede că alianța îi va proteja țara?

Viktor Orban caută cu orice preț o cale care să împace și capra și varza, încearcă să mențină o relație specială cu Moscova, chiar dacă Rusia a devenit un pericol evident pentru securitatea țărilor din regiunea Europei de est.

Dar și reciproca este valabilă: dacă Orban nu mai are încredere în NATO și UE este din ce în ce mai probabil ca nici NATO și nici UE să nu mai aibă încredere în Orban.

Alegerile din 3 martie ne vor arăta dacă Viktor Orban mai rămâne la guvernare la Budapesta și încotro va merge capitalul de încredere al partenerilor Ungariei.

Dubiile asupra Ungariei le-a exprimat direct președintele Ucrainei, Vladimir Zelensky când l-a întrebat direct pe Viktor Orban de partea cui este în războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

De fapt de mai multă vreme se întreabă tot mai multă lume de partea cui este cu adevărat Viktor Orban.

18/04/2022 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , , | Un comentariu

DUPĂ DEPUNEREA CERERII DE ADERARE LA UE A R.MOLDOVA, MARIONETELE RUSIEI DIN TRANSNISTRIA AU CERUT INDEPENDENȚA ACESTUI TERITORIU

După ce Președintele  Republicii Moldova , Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au semnat, joi seară, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, separatiștii de la Tiraspol, marionete ale Moscovei, au pretins ieri, 5 martie, recunoașterea independenței Transnistriei. Liderii transnistreni s-au declarat nemulțumiți că nu a fost consultați și ei, scrie agenția de presă Hotnews.ro., evocată de publicația de la Chișinău, http://www.Timpul.md.

O declarație în acest sens a emis așa-numitul minister de Externe de la Tiraspol, care a invitat Chișinăul la dialog ”pentru un divorț civilizat și stabilirea relațiilor inter-statale”.

Transnistria este o regiune separatistă situată pe teritoriul Republicii Moldova, între Nistru și Ucraina. În 1992, aceasta a fost scena unui conflict militar între armata moldovenească și cea rusă.

Autoritățile transnistrene s-au adresat la ONU, OSCE și alte organizații internaționale, cu solicitarea de recunoaștere a independenței Transnistriei

În cadrul declaraţiei, emise pe site-ul aşa-zisului minister de externe al regiunii transnistrene se menţionează că ”semnarea de către autorităţile de la Chişinău a cererii de aderare la Uniunea Europeană în condițiile unui conflict nesoluţionat, fără luarea în considere a opiniilor tuturor părţilor şi fără consulări cu ”partea transnistreană”, pune punct în procesul de reglementare, care necesită o soluţie urgentă la nivel internaţional”.

Reprezentanţii acestei structuri separatiste create de Rusia pe teritoriul R.Moldova mai spun că în aceste circumstanţe, create de conducerea Moldovei, cheamă partea moldovenească să înceapă un dialog cu Transnistria pentru o reglementare civilizată a relaţiilor între două state independete, prin semnare unui acord amplu.

Autorităţile Republicii Moldova nu au venit deocamdată cu vreo reacţie.

Foto: Liderul transnistrean Vladimir Krasnoselski și președinta R.Moldova, Maia Sandu.

După transmiterea către UE a cererii de aderare a R.Moldova, într-un discurs adresat cetăţenilor republicii președintele Maia Sandu a spus că, în timp ce „unele decizii au nevoie de timp, altele trebuie luate prompt și hotărât”.

„Trebuie să acționăm imediat atunci când ne-o cer circumstanțele și vedem clar oportunitatea de a putea asigura generațiilor viitoare un trai mai sigur, mai bun”, a spus preşedinta Republicii Moldova, care a mai precizat că cererea oficială îi este adresată președintelui Franței, Emmanuel Macron, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE.

Recent, şi Ucraina, aflată în plin război și Georgia, o altă victimă a agresiunii ruse, au semnat cereri de aderare la Uniunea Europeană.

 Republica Moldova și Georgia,ar putea fi după Ucraina, următoarele victime ale expansionismului imperialist moscovit, iar scenariul nu ar fi unul nou.

Oficialii serviciilor secrete occidentale și americane acordă o atenție deosebită oricăror semne de potențială activitate rusă în regiune și „urmăresc îndeaproape și utilizarea de către Rusia a mijloacelor sale militare în Moldova ,unde Rusia sprijină republica separatistă Transnistria”, în campania sa din Ucraina.

Preocuparea a fost exprimată cu subiect și predicat de ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, care a afirmat că Franța e îngrijorată și de o posibilă ofensivă militară rusă împotriva Republicii Moldova și a Georgiei,două foste republici sovietice.

Ministrul s-a referit la „tendința rusească spre intervenție” în alte țări, notând insistența cu care Putin pomenește despre presupusele nemulțumiri istorice ale Rusiei după destrămarea Uniunii Sovietice.

Putin ar putea, de asemenea, testa cât de decis este Occidentul, încercând să preia controlul asupra regiunii separatiste Transnistria, care s-a declarat independentă de Moldova, sau asupra altor foste teritorii sovietice, notează Agenția France Presse.

De altfel, armata ucraineană a avertizat joi, după ce rușii au atacat Odesa dinspre Crimeea, că urmăresc să creeze un coridor terestru pe coasta de sud între Crimeea și Transnistria.

Așa cum Donețk și Luhansk, răpite Ucrainei în momentul anexării Crimeei în 2014 și recunoscute acum de Moscova ca republici independente, au constituit pretextul pentru invadarea Ucranei, la fel s-ar putea întâmpla cu Transnistria, Osetia de sud și Abhazia pentru atacarea Republicii Moldova și a Georgiei, ambele foste republici sovietice.

05/03/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Putin a dus Rusia în urma României


România a depășit în ultimii 5 ani Rusia

Pentru a va face o imagine a scaderii PIB-ului pe cap de locuitor din Rusia, va prezentam evolutia acestuia, intre 2014 si 2020, cat si comparatia cu cel al Romaniei, potrivit Country Economy.

2014 – Rusia – 14.008 $, Romania – 10.022 $
2015 – Rusia – 9.258 $, Romania – 8.942 $
2016 – Rusia – 8.724 $, Romania – 9.520 $
2017 – Rusia – 10.724 $, Romania – 10.777 $
2018 – Rusia – 11.262 $, Romania – 12.363 $
2019 – Rusia – 11.512 $, Romania – 12.867 $
2020 – Rusia – 10.042 $, Romania – 12.892 $.

Analiza economica prezinta faptul ca datorita lui Putin si politicilor sale de austeritate, nivelul de trai din Rusia a scazut cu 11% in ultimii sapte ani, scrie https://www.timpul.md/.

Valoarea PIB-ului general al acestei țări a coborât de la 2,3 trilioane de dolari in 2013, până la 1,5 trilioane de dolari in 2020. Iar Bursa de la Moscova a ajuns la 53% fata de nivelul de maximum din mai 2008.

Rușii sunt șocați de politica lui Putin: Țara lor o duce mai rău decât România

O analiza a unui expert economic international de la Atlantic Council, arata cum cetatenii din Rusia condusa de Putin, in ultimii ani, au ajuns sa traiasca mai rau decat cei din Romania, Polonia si Ungaria.

Astfel, produsul intern brut pe cap de locuitor al Rusiei a fost mai mic comparativ cu al celor trei tari din estul Europei, care au avut o rata de crestere medie anuala mult mai mare fata de nivelul inregistrat de Moscova, potrivit Toys Matrix.

Renumitul economist suedez, Anders Aslund, vorbeste intr-un articol din Project Syndicate, ca presedintele rus, Vladimir Putin invinovateste „fortele exterioare” – nu in ultimul rand preturile globale ale petrolului – pentru starea de criza a tarii sale, chiar daca politicile economice nejustificative si sanctiunile occidentale, nu sunt din vina nimanui, ci doar a lui.

Nu intamplator, a existat o divergenta economica in Europa Centrala si de Est. Tarile care au aderat la Uniunea Europeana si-au imbunatatit performantele economice, iar PIB-ul a inceput sa convearga cu acela din Vestul continentului.

Datele oficiale arata ca, intre 2014 si 2019, Ungaria, Polonia si Romania au crescut cu o medie anuala de 3,8%, 4,1% si respectiv 4,7%. In schimb, Rusia a avansat doar cu 0,7%, iar cetatenii sai sunt socati sa afle ca tara lor sta mai rau decat Croatia, Polonia, Romania si Turcia.

Prin apropierea de piata unica din Uniunea Europeana, Rusia ar fi putut avea o crestere mai mare, daca ar fi avut politici economice solide, constată Anders Aslund, doctorand la Universitatea Oxford.

01/06/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: