CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

EMINESCU DESPRE BASARABIA – Credinţa în trăinicia poporului român.

 

 

 

Fişier:Eminescu.jpg

 

Foto: Mihai Eminescu

 

Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existenţă pentru poporul român.

 Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să câştige cu orice preţ stăpânirea asupra acestei părţi din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămoşeşti.

Înţelegem pe deplin această stăruinţă, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale şi materiale,orice stat face tot ce-i stă prin putinţă: Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iar noi suntem o ţară mică şi slabă; dacă dar ţarul Alexandru II este hotărât a lua Basarabia în stăpânirea sa, pentru noi Basarabia e perdută.

Dar dacă ne dăm bine seamă, nici nu e vorba să pierdem ori să păstrăm Basarabia: vorba e cum o vom pierde ori cum o vom păstra.

Nenorocirea cea mare, ce ni se poate întâmpla, nu este că vom perde şi rămăşiţa unei preţioase provincii perdute: putem să perdem chiar mai mult decât atâta, încrederea în trăinicia poporului român.În viaţa sa îndelungată,niciodată poporul român nu a fost la înălţimea la care se află astăzi,când cinci milioane de români sunt uniţi într-un singur stat.

Mihai Viteazul a izbutit să împreune sub stăpânirea sa trei ţări şi să pregătească întemeierea unui stat român mai puternic; a fost însă destul ca Mihai Viteazul să moară,pentru ca planul urzit de dânsul să se prăbuşească.

Statul român de astăzi a trecut însă prin mai multe sguduituri şi rămâne statornic,fiindcă are două temelii: conştiinţa românilor şi încrederea marilor naţiuni europene.

Dacă vom câştiga de trei ori atât pământ pe cât avem şi vom perde aceste temelii, statul român, fie el oricât de întins, va deveni o creaţiune trecătoare; iar dacă ne vom păstra temeliile de existenţă socială, Rusia ne poate lua ce-i place şi perderile ne vor fi trecătoare.

Astăzi e dar timpul ca să întărim atât în români, cât şi în popoarele mari ale apusului, credinţa în trăinicia poporului român.Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ; noi nu primim nici un preţ.

Primind un preţ, am vinde; şi noi nu vindem nimic!

Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel, încât românii sunt datori a rămânea până în sfârşit consecvenţi moţiunilor votate de către corpurile legiuitoare; nu dăm nimic şi nu primim nimic.

Românul care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător.

 

Notite din Basarabia de Eminescu…

 

… tatarii ce locuiau in Buceag, carora domnia Moldovei le hotaraste locul unde le este invoit a fi asezati, masura acel loc si-l hotarniceste, desi domnia era fanariota, desi slaba, desi locul era ocupat de trupe turcesti.

… A rosti numele de Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusesti. Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inainte vremii in care acest pamant devenise romanesc; acest nume singur este o istorie intreaga.

Destul numai ca, intr-o vreme in care abia era viata istorica prin imprejurimi, Basarabia actuala era pamînt românesc stapanit de Domni români . Şi acesta n-o deduc numai istoricii de astazi, ci Miron Costin insusi: cronicarul cel invatat si mare logofat in Moldova povesteste aceasta in versurile dedicate regelui Poloniei.

… ce se numeste astazi Basarabia?

Tragand o linie de la Hotin, din Nistru pana in Prut , avem o lature; de la amandoua capetele ei tragem cate o linie pana in Marea Neagra, una de-a lungul Nistrului, cealalta de-a lungul Prutului; iar capetele acestor doua linii le incheiem cu o a patra linie formata prin tarmurile Marii Negre.

Acest cuadrilater cam neregulat se numeste azi Basarabia, desi fara cuvant.

Dupa ce Stefan Cel Mare a luat de la Valahia, intre anii 1465-1475, partile de sud, cate le aveau Basarabii inte Prut si Nistru, aceste parti a pastrat numele distinctiv a dinastiei primae occupantis, a Basarabilor.

Deci, nu intreaga tara dintre Prut si Nistru e Basarabia, ci aceasta e numai o fasie spre sud, hotarata si mica, asa cum ne-o arata Cantemir in Descriptio Moldaviae.

Iata deci marginile reale ale Basarabiei reale: Trage o linie curmezisa de langa Nistru de la Bender pana in varful lacului Ialpug la Bolgrad si ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad pana in Reni, ai a doua lature, de la Reni pe Dunare in sus pana la Chilia, a treia lature, apoi luand malul Marii Negre pana la Cetatea Alba la gura Nistrului, a patra lature; apoi in sus pe Nistru de la Cetatea Alba pana la Bender, a cincea lature.

Numai pamantul coprins intre aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvant Basarabia; tot ce-i deasupra e Moldova curata, razbotezata de la 1812 incoace.

Pamantul cuprins intre aceste cinci linii era impartit in patru tinuturi : Bugeacul, Cetatea Alba, Chilia si Ismail.

Numai in tinutul Bugeacului au locuit tatari cu invoirea Domnilor Moldovei, in celelalte se vor fi rasfirat cate unul-doi, caci nimeni nu poate opri in mod hermetic trecerea unui om, mai ales tatar fiind peste marginele mosiei lui; dar in sfarsit numai in Bugeac tatarii colonizati s-au bucurat de oarecari privilegii, concese de proprietarul locului, care era statul Moldovei.

 

Mihai Eminescu
TIMPUL, 10 februarie 1878

05/06/2015 Posted by | ROMANII DESPRE ROMANI | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: