O statuie pentru un boier român hunedorean incoruptibil ajuns cerşetor pentru că nu şi-a vândut votul
Foto: Hunedoara la începutul secolului XX devenea celebră în presa din SUA datorită unui fost boier
Cum a ajuns Hunedoara celebră în presa americană
Una dintre cele mai vechi relatări despre Hunedoara secolului XX, în presa din Statele Unite ale Americii, a fost publicată la începutul lunii mai a anului 1929 şi spunea povestea localnicilor care i-au construit statuie unui cerşetor.
Un boier sărăcit, pe nume Hahoi Nandraş, a fost recompensat astfel de autorităţile hunedorene, pentru că la un referendum a refuzat să se lase mituit de candidaţii maghiari.
„Acest oraş a ridicat o statuie unui cerşetor deoarece „pentru onoarea familiei” el a refuzat să îşi vândă votul când de acesta depindea menţinerea legislaţiei Ungariei, sau adoptarea celei a naţionalităţii române”, scriau mai multe publicaţii din SUA, preluând o ştire furnizată de Associated Press (AP).
Povestea cerşetorului Hahoi Nandras era prezentată pe scurt în presa americană din acele vremuri.
Potrivit jurnaliştilor americani, hunedoreanului ajuns cerşetor, care deţinea încă titlul de „boier”, îi fusese permis să voteze într-un referendum ce punea în balanţă menţinerea legilor maghiare, cu adoptarea legislaţiei României.
„Rezultatul plebiscitului a ajuns să depindă de un singur vot, iar Hohoi a fost ademenit cu bani de maghiari, dar a răspuns:
„Eu trebuie să respect onoarea familiei mele.
Nu îmi voi vinde votul pentru toţi banii din lume”, relatau ziarele americane.
Statuia hunedoreanului nu mai există în prezent.
Surse: http://www.replicahd.ro ; http://adevarul.ro/ /cum-ajuns-hunedoara-celebra-presa-americana
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 