CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

SERVICIILE DE INFORMAȚII americane avertizează că Putin a hotărât să extindă pe uscat un coridor strategic între Donbas și Transnistria

Moldova în pericol!

Președintele rus Vladimir Putin nu va pune capăt războiului din Ucraina odată cu campania din Donbas și este hotărât să construiască un coridor care să lege teritoriul controlat de ruși în Moldova până în Donbas, a declarat marți Avril Haines, un înalt oficial al guvernului Statelor Unite, care are calitatea de șef executiv al Comunității de informații a Statelor Unite (IC) și totodată dirijează și supraveghază Programul Național de Informații..

 Publicațiile AFP și https://timpul.md relatează că serviciile de informații americane consideră că Putin va mobiliza pe picior de război întreaga țară, inclusiv prin ordonarea legii marțiale, și mizează pe perseverență în speranța că Occidentul va obosi să susțină Ucraina.

„Evaluăm că președintele Putin se pregătește pentru un conflict prelungit în Ucraina, în timpul căruia încă intenționează să atingă obiective dincolo de Donbas”, a spus ea.

Serviciile de informații americane consideră că decizia lui Putin de a concentra forțele ruse în regiunea Donbas de est este „doar o schimbare temporară” după eșecul lor de a captura în nordul Ucrainei capitala Kiev.

Forțele ruse încă mai intenționează să câștige teritorii pe coasta Mării Negre și pentru a asigura resursele de apă pentru Crimeea, teritoriu pe care Moscova l-a confiscat în 2014, a declarat Haines Comitetului pentru Servicii Armate a Senatului.

Coridor până în Transnistria

„Noi… avem indicii că armata rusă dorește să extindă podul de uscat până în Transnistria”, a spus directoarea Avril Haines, referindu-se la regiunea separatistă a Moldovei, susținută de Moscova, de-a lungul graniței de sud-vest a Ucrainei.

Posibilă lege marțială

Cu toate acestea, actuala armată rusă nu este suficient de mare sau de puternică pentru a captura și deține acel teritoriu, fără o mobilizare mai generală a trupelor și resurselor societății ruse, a subliniat Avril Haines.

Liderul Rusiei „se confruntă cu o nepotrivire între ambițiile sale și actualele capacități militare convenționale ale Rusiei și acest lucruînseamnă probabil că următoarele câteva luni ne-ar putea vedea mergând pe o traiectorie mai imprevizibilă și cu potențial escaladare.

Directorul american al serviciului de informații naționale a adăugat de asemenea că:

„Tendința actuală crește probabilitatea ca președintele Putin să apeleze la mijloace mai drastice, inclusiv impunerea legii marțiale, reorientarea producției industriale sau opțiuni militare potențial escalabile pentru a elibera resursele necesare pentru a-și atinge obiectivele”.

Forțele ruse vor depune mai multe eforturi pentru a întrerupe livrările militare occidentale pentru Ucraina, iar Moscova ar putea încerca să riposteze pentru sancțiunile economice.

Ea a spus că liderul rus se bazează pe faptul că va putea supraviețui sprijinului occidental pentru Ucraina pe măsură ce războiul se prelungește.

În aceeași audiere, directorul Agenției de Informații pentru Apărare din SUA, generalul Scott Berrier, a caracterizat luptele actuale, ambele forțe cu fața în jos de-a lungul unui front lung din regiunea Donbas, ca „un pic de impas”.

El a spus că asta s-ar putea schimba dacă Moscova va declara oficial război Ucrainei și va ordona o mobilizare militară generală.

„Dacă se mobilizează și declară război, asta va aduce mii de noi soldați în luptă și, deși s-ar putea să nu fie la fel de bine pregătiți și instuiți, va crește totuși semnificativ masa trupelor antrenate în acest conflict”, a spus el.

Retorică nucleară

Haines, care supraveghează întreaga comunitate de informații din SUA, inclusiv CIA și Agenția de Securitate Națională, a spus că nu cred că liderul Rusiei este pregătit să escaladeze conflictul prin desfășurarea de arme nucleare.

Putin folosește „retorica” nucleară pentru a speria Occidentul să nu susțină Ucraina, deoarece el crede că Occidentul ignoră aceste amenințări.

Rusia și-ar putea intensifica retorica belicoasă prin lansarea unui nou exercițiu de forțe nucleare care să implice o dispersare a amenințărilor sale nucleare terestre, aeriene și submarine.

Cu toate acestea, Haines a spus că serviciile de informații americane consideră că Putin ar putea aproba folosirea unor arme nucleare „tactice” și mai mici doar dacă Rusia însăși ar fi într-o „amenințare existențială”.

Ea a spus că Moscova va intensifica acțiunile de observare pentru a clarifica și semnala în ce moment Rusia este gata să folosească o armă nucleară.

ADDENDA

Există și un plan al anexării așa zisei Novorossia de către Rusia, care ar cuprinde Donbasul, Crimeea și R.Moldova, cu tot cu Transnistria.

Publicitate

11/05/2022 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Diplomaţia de la Chişinău şi Moscova se duelează prin comunicate oficiale şi declaraţii tăioase

Ambasadorul rus la Chişinău este pasibil de a fi expulzat

 
 
 
 
Diplomaţia de la Chişinău  şi Moscova se duelează prin comunicate oficiale şi declaraţii tăioase. Motivul pare a fi reuniunea din 21 iunie la care ar urma să fie deblocate negocierile în problema transnistreană.
 

Pe de altă parte, relaţiile Chişinăului cu Washingtonul sunt mai bune ca niciodată, iar aceasta amplifică nemulţumirea Moscovei.

La trei zile după alegerile locale generale din 5 iunie, din Republica Moldova, Ministerul rus de Externe a difuzat un comentariu în care a criticat activitatea Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, precum şi a observatorilor internaţionali din partea OSCE. În comentariul citat, partea rusă îşi exprima nedumerirea în legătură cu fluctuaţia scorului electoral în defavoarea candidatului comunist la Primăria Chişinăului, Igor Dodon. Iar observatorilor OSCE li se reproşa că nu au sesizat neregulile din ziua alegerilor.

A urmat reacţia oficială a diplomaţiei moldovene. Chişinăul a îndemnat autorităţile de la Moscova să ţină cont „de fapte concrete şi documentate, oficiale în aprecierile lor, pentru a evita situaţiile când aceste declaraţii pot fi interpretate ca imixtiune în treburile interne ale unui stat sau încercări de susţinere făţişă a unui candidat electoral.

Confruntarea dintre ministerele de externe de la Chişinău şi Moscova a continuat prin intermediul presei. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu pentru postul moscovit de radio „Eho Moskvî” („Ecoul Moscovei”) că „pentru soluţionarea diferendului transnistrean trebuie ca Republica Moldova să renunţe la ideea integrităţii sale teritoriale, iar Tiraspolul – să abandoneze proiectul independenţei sale”.

Ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, i-a replicat indirect omologului său rus prin intermediul presei române, în timpul recentei vizite efectuate la Bucureşti.

 El a declarat că „Moldova respinge orice scenariu de federalizare” şi a precizat că, în luna martie, când a fost în vizită la Moscova, omologul său rus, Serghei Lavrov, a vorbit despre „o ţară unică” şi nu a abordat problema federalizării.

Ultima picătură de acid în relaţiile moldo-ruse a curs vineri, în timpul recepţiei oferite de ambasadorul rus la Chişinău, Valerii Kuzmin, cu ocazia Zilei Independenţei Rusiei. El l-a invitat să ţină un discurs pe aşa-numitul „ministru de externe al Transnistriei”, Vladimir Iastrebceak, şi l-a prezentat ca „şef al diplomaţiei transnistrene”.

În semn de protest diplomaţii moldoveni invitaţi la eveniment au părăsit recepţia, iar gestul lor a fost urmat si de către diplomaţii americani şi cei ai UE.

Premierul moldovean, Vlad Filat, a declarat că, „prin gestul său, diplomatul rus a ofensat cetăţenii Republicii Moldova”. Filat a spus că ar vrea să creadă „că la mijloc este o gafă diplomatică a ambasadorului rus şi nu o actiune premeditată din partea Federaţiei Ruse”.

 El a făcut apel la calm „ţinând cont de faptul că avem în faţă o zi importantă, data de 21 iunie, când la Moscova urmează să fie reluate negocierile în vederea reglementarii conflictului transnistrean în formatul 5+2”.

Analiştii politici au spus că gestul diplomatului rus trebuie privit ca un act de sfidare a integrităţii teritoriale a statului în care este acreditat şi că, prin urmare, ar fi trebuit expulzat în aceeaşi zi. În opinia lor, Chişinăul l-a tolerat doar pentru că miza reluării negocierilor în formatul 5+2 pe 21 iunie este foarte mare.

Şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a condamnat gestul diplomatului rus. El a spus că acţiunea diplomaţilor moldoveni care au părăsit recepţia i se pare una firească, dar a rugat jurnaliştii să nu se isterizeze în legătură cu acest caz.

Potrivit lui Lupu, „acţiunea diplomatului rus este una izolată şi nu a fost coordonată la nivel înalt”. „După ce am fost informat despre acest caz, am verificat mai multe lucruri şi vă asigur că nu există niciun fel de acţiuni coordonate cu administraţia centrală de la Moscova”, a precizat Marian Lupu.

În ceea ce priveşte metoda de soluţionare a conflictului transnistrean, liderul de la Chişinău a spus că „o eventuală soluţie în această problemă nu poate veni decât pe axa de dialog Washington-Moscova-Bruxelles”.

La sfârşitul săptămânii trecute, SUA au reiterat, prin vocea senatorului John McCain, aflat în vizită la Chişinău, că sprijină Republica Moldova în identificarea unei soluţii a diferendului transnistrean care să decurgă din interesele Moldovei şi care să se bazeze pe integritatea teritorială şi prosperitatea economică a cetăţenilor ei.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle, Chişinău
Redactor: Petre M. Iancu

14/06/2011 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: