CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Planuri rusești de colonizare a bandelor semi-sălbatice de cazaci în Basarabia cotropită

 

 

 

 

 

SCRISORI DIN BASARABIA /// Năvălirea bandelor semi-sălbatice de cazaci

 

 

 

Contele Dmitri Alexeievich Milioutin (foto) , născut pe 28 iunie 1816 la Moscova , a decedat la 25 ianuarie 1912, la Simeïz, lângă Ialta , a fost un militar și un politician rus , ministru de război  din 1861 până în 1881, ministru al afacerilor externe și ultimul feldmareșal al Imperiului Rus.

 

Дмитрий Милютин: последний генерал-фельдмаршал Российской империи ...

 

 

 

 

 

 

 

 

Încă sub ministeriatul lui Miliutin s-au luat nişte dispoziţiuni privitoare la poporaţiunile semi-civile, semi-militare ale imperiului, adică la aşa-numiţii cazaci. 

Rusia se află locuită de trei soiuri de cazaci; unii, care locuiesc râul Don şi malurile est-nordice ale Mării Azoff, sunt cunoscuţi sub numele de cazaci de la Don (Donskie kazaki), alţii, cari locuiesc graniţa între Rusia şi Caucazul, pe malurile râurilor Kubani şi Terek şi pe malul nord-estic al Mării Negre, sunt cunoscuţi sub numele de cazacii de la Marea Neagră (Cernomorskie kazaki) şi, în sfârşit, cazacii de pe malurile râului Ural sun cunoscuţi sub numele de cazaci de la Ural (Uralskie kazaki). Din toate aceste soiuri de cazaci cei mai vestiţi, prin sălbăticia lor, sunt cazacii de la Don.

Poporaţiunea lor fiind favorizată şi având multe privilegiuiri, întotdeauna a stat, din punctul de vedere economic, mult mai bine decât popoarele civile ale imperiului, aceasta este cauza primordială care făcu că ea a crescut şi creşte mereu, aşa că guvernul rusesc fu silit de trebuinţa de a interveni prin nişte dispoziţiuni speciale pentru a găsi mijlocul de a lărgi raionul locuinţei lor.

Sub ministeriatul lui Miliutin a fost creată o comisie specială care fu însărcinată cu elaborarea proiectului de emigrare a prisosului poporaţiunilor căzăceşti; această comisiune, să aude prin ziarele capitalei, şi-a finit lucrările sale şi, între alte propuneri făcute de ea se află şi propunerea fatală pentru biata ţara noastră.

Luând în considerare că cazacii de la Don n-au tocmai înclinări pentru agricultura propriu-zisă şi familiile lor au gust pentru cultivarea grădinelor şi livezilor, pe când bărbaţii sunt buni pescari şi navigatori îndrăzneţi, prisosul poporaţiunii de la Don poate fi îndreptat cu mare utilitate pentru stat în sudul Basarabiei, unde se află terenuri nepopulate.

„Acolo – zice raportul comisiunii – pe malurile Dunării şi Mării Negre, de la Reni şi până la Akerman, să pot stabili staniţele (satele milităreşti) ale cazacilor. Dunărea şi Mare Neagră au destulă hrană în sânul apelor lor pentru a nutri această viguroasă poporaţiune”. „Fiind la hotarile ţării – adaogă mai departe raportul – cazacii pot servi de strajnici sau grăniceri şi prin urmare a fi exploataţi prin stat.”

Noutatea despre această hotărâre a guvernului ne-a venit ca un fulger, la multe ne-am aşteptat noi, dar niciodată la una ca aceasta.

Dacă se va pune în execuţiune acest proiect teribil, starea economică şi politică a 1.000.000 de români cari locuiesc în frumoasa Basarabie va deveni de nesuferit; să înţelege prin sine-le că dacă în momentul de faţă elementele tinere, nedepravate, elementele inteligente şi energice ale poporaţiunii indigene nu se vor pune la lucru, salvarea Basarabiei va deveni imposibilă, poporul român va începe a emigra, fiind forţat să o facă prin năvălirea bandelor semi-sălbatice de cazaci.

Unde se va duce el?! Este greu pentru orice popor agricol să părăsească ţara, mormintele strămoşilor şi căminele, cu mai mare bucurie el apucă furca şi din coasă-şi fabrică o armă pentru a se lupta, pentru a muri luptând decât a pleca, luând lumea în cap. (…)

 

 

 

06/07/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Avertisment: Un plan periculos al Federației Ruse de transformare a regimului Dodon într-un regim de ocupație,cu scopul anexării R.Moldova și restaurării fostei URSS

putin-dodon

 

Foto: Țarul Putin al tuturor Rusiilor și sluga lui preaplecată, Igor Dodon, președintele R.Moldova

 

UN SCENARIU PLANIFICAT 

 

Regimul Dodon, va fi un regim de ocupație prin confederalizarea R.Moldova cu Transnistria, Uta Gagauză și  transformarea sa ulterioară în Republica populară Basarabia,după ocuparea regiunii Odesa de armata rusă din Transnistria, urmând ca în etapa finală să fie incorporată în Federația Rusă.

Prima etapă se va încheia când Stoianoglo va deveni Procuror General, apoi va urma confederalizarea etc. Va trebui să ne întoarcem la o Mișcare de Eliberare Națională, dacă nu-l vom opri la timp pe Dodon și trădători rămași din PD. Coaliția PSRM, PD și Partidul ȘOR de la Primăria Chișinău e un început și un exemplu cert. Guvernul CHICU este alt exemplu. 

Federația Rusă practic a luat sub controlul său  toate organele de forță.  Rusia a avut și are în prezent nevoie de Chișinău.

Acum se va întări câțiva ani, va instaura republica prezindențială, va prelua aeroportul din Chișinău și  cel din Tiraspol care va fi destinat nevoilor militare. Federația Rusă va ajunge la frontieră cu UE pentru a șantaja Balcanii, după care va urma cucerirea UCRAINEI  și  altor foste republici sovietice, pentru restaurarea puterii de odinioară a URSS.

Ce-i de făcut ? Demiterea Președintelui DODON prin PROTEST NAȚIONAL și condamnarea lui pentru trădare de țară. Totul se face la timp. Asta este legea vieții scrie http://basarabialiterara.com.md/ 

 

Alexandru Cozer: 2019 e anul care demonstrează cu prisosință că puterea, mai multă decât pot să suporte unii, sau venită prea brusc, strică de tot caracterele sau arată adevărata față a oamenilor.

De asta eu chiar mă bucur de toată importanța pe care și-o dă Igor Dodon în ultimele zile. Își asumă totul omul ăsta. În fața sa îngenunchează unii pupând drapele. Se așează în locul premierului, în clădirea Guvernului, în timp ce omul pus șef al Executivului stă cu capul plecat, într-o parte.

Asta e cam un fel de hibrid între Voronin și Plahotniuc. Și niciunul dintre ei, ambii fiind mai destoinici totuși (unul ca politician, celălalt ca mafiot), nu a sfârșit prea bine.

Eu chiar îl îndemn pe domnul președinte să-și asume absolut totul în acest stat. Cât mai mult și cât mai repede.

Eu vreau să văd ce mari succese va avea acest Guvern atât de asumat de el, după criticile aduse precedentului. Și sper să vadă și votanții săi.

Poate, poate… Așa încep să înțeleagă și cei care merg la alegeri precum niște roboței că cei pe care-i aleg cu ochii închiși nu sunt deloc așa cum par. Chiar dacă au deja 4 televiziuni personale și alte 5 puse la dispoziție pentru o perioadă.

 

Alexandru Cozer: Recunosc, am marele defect (pentru un stat precum Republica Moldova), de a crede în bunele intenții ale oamenilor.

De aia am sperat că Dodon va avea măcar un pic de bun simț și de respect pentru cetățeni și partenerii externi ai Republicii Moldova, atunci când va desemna un candidat la funcția de premier.

Dar Dodon a sfidat pe toată lumea în cel mai josnic hal.

În primul rând pe cei din UE, pentru că a desemnat un premier care a atacat, cu doar câteva săptămâni în urmă, de o modalitate mizerabilă Uniunea Europeană, statele care o formează și reprezentanții lor diplomatici la Chișinău.

A provocat chiar o reacție, foarte rară în asemenea cazuri, din partea lui Peter Michalko, noul ambasador al UE la Chișinău.

Mă întreb cum acest premier se va mai așeza la masă cu Excelența Sa. Sfidează o țară, atunci când la 12 ore după ce a desemnat un premier, ăsta deja vine la Parlament pentru vot de încredere. Fără a vedea cine sunt miniștrii, fără o dezbatere publică, fără a vedea măcar programul de guvernare.

Iar prin acest gest demonstrează și că era un plan bine gândit din timp, că erau deja pregătiți toți miniștrii și doar se aștepta căderea Guvernului. E imposibil în 48 de ore să identifici un cabinet de miniștri sau să scrii un program de guvernare.

Merge hotărât pe urmele lui Plahotniuc. Numai că nu știu dacă pe el cineva îl va primi la Miami

17/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

11 iulie 1711- Bătălia de la Stănileşti şi urmările acesteia pentru Ţările Române

 

 

 

 

 

 

Imagine similară

Bătălia de la Stănileşti (7/18 – 11/22 iulie 1711) a fost o confruntare otomano-rusă cu urmări importante pentru Moldova şi Ţara Românească şi în acelaşi timp ultima angajare antiotomană a Moldovei. 

În timpul acestei bătălii forţele aliate ruso-moldovene au fost încercuite de turci, iar țarul Petru I a fost  constrîns să semneze pacea la Vadul Huşilor.

Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei (mar.-apr.1693, 1710-1711)

Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei (mar.-apr.1693, 1710-1711)

  Prin tratatul de la  Luţk din 13 aprilie 1711, domnul moldovean Dimitrie Cantemir se angaja să sprijine Rusia în războiul împotriva Turciei şi să accepte instalarea „temporară” de garnizoane ruseşti în cetăţile Moldovei.

În caz de victorie, Bugeacul revenea sub stăpânirea Moldovei, iar în caz de înfrângere, domnul urma să primească adăpost şi venituri corespunzătoare în Rusia.

Planul lui Petru cel Mare (1682 – 1725) al Rusiei era să traverseze Moldova şi să treacă la sudul Dunării, pentru a elibera popoarele slave de aici.
La 30 iunie/11 iulie 1711, aflat  în fruntea unei armate de 38.000 de ruşi şi 6.000 de moldoveni, ţarul Petru I porneşte în întâmpinarea turcilor care trecuseră Dunărea pe la Obluciţa.

Raportul de forţe era net în favoarea turcilor.

Cronicarul Ion Neculce arăta că ruşii şi moldovenii erau „de toată oastea ca 50.000. Şi ave şi 52 de puşci [tunuri, n.n.]. Şi cât şi era oaste, mai mult era bolnavă, flămândă şi obosită. Iar turcii era cu veziriul 400 000, fără poiedia tătarâlor, şi ave 400 de puşci. Oaste hrănită şi grijită bine”.

În realitate, turcii aveau cam 120 000 de oameni, împreună cu trupele tătărăşti venite să-i sprijine.

 

 

 

https://i0.wp.com/istoria.md/uploaded/poze/PERSONALITATI/Personalitati_cu_impact_istoric_major/Imperiul%20Rus/Petru%20I/Peter_the_Great_Russia.jpg

 Ţarul  Petru I al Rusiei

 

 

 

 

Planul țarului Petru I era să traverseze Moldova, peste Dunăre, pe direcția Istanbul, crezând că expediția sa va urma să fie un marș triumfal în ţinuturile ortodoxe din Balcani supuse Imperiului Otoman.

Armata rusă a ajuns la Iași la 5 iulie 1711 după care a atacat Brăila (cetate turcească la acea perioadă), pentru a motiva românii din Valahia să se alăture campaniei antiotomane.

Otomanii, după lupte intense, cedează Cetatea Brăilei 25 iulie 1711. Această victorie va rămâne fără vreun rezultat din cauza contra-atacului turc din 11 iulie 1711 în Moldova.

Otomanii cu un efectiv de 120 000 oameni, trec Dunărea la Oblucița.

Armatele țarului Petru I și domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir pornesc în marș spre otomani , dar tabăra ruso- moldoveană este înconjurată de oştile otomane comandate de marele vizir Baltadji Mehmed Paşa la 20 iulie. Ruşii se aflau într-o situaţie disperată, neavând provizii suficiente şi nici posibilităţi de aprovizionare.

Bătălia de la Stănileşti -  Planul luptii de la Stanilesti intre rusi si turci, 1711.  Gravură in aramă, 17,5 x 2 5 cm. Wm Hogarth sculpt.  Arată planul şi poziţia luată de Turci şi Ruşi în această luptă, lângă râul Prut. In medalion se dă Ţaru Rusiei, Petru I şi Vizirul Baltagi Mehemet, comandatul Turcilor.  Gravura face parte din cartea Voyage du Sr A .de La Motraye en Europe, Asie & Afrique.II. pag.19. Haye.1727 - foto - romaniaforum.info

 Bătălia de la Stănileşti  

 

 

Lupta a început pe 7/18 iulie 1711, când turcii au supus tabăra ruşilor unui bombardament puternic.

Timp de patru zile, ruşii reuşesc să reziste, şi chiar să treacă la contraatac, în după amiaza zilei de 10/21 iulie.

Având pierderi mari, inclusiv doi generali, se retrag din nou în tabără.

Turcii s-au ferit a sugruma armata ruso-moldoveană printr-un atac direct,  preferând să o  bombardeze masiv și repetat.

Pe 11/22 iulie, marele vizir acceptă, în mod surprinzător, propunerea de pace prezentată de mesagerul ţarului, P.P. Şafirov, fie deoarece nu a conştientizat situaţia reală a ruşilor, fie pentru că a fost mituit cu şase-şapte care pline cu bani (800 de pungi, fiecare în valoare de 500 de taleri), după cum arată unele izvoare, confirmate de soarta ulterioară a vizirului, care a fost mazilit.

Prin Pacea de la Vadul Huşilor (12/23 iulie 1711), i se permitea ţarului să se retragă din Moldova cu toată oastea şi cu armele.

Dimitrie Cantemir a fost lăsat să plece în Rusia, unde a trăit până la sfârşitul vieţii.

Avântul Rusiei spre sud-estul Europei era stopat, aceasta acceptând să cedeze cetatea Azov şi alte teritorii nord-pontice.

Consecinţele bătăliei de la Stănileşti au fost importante pentru Moldova şi Ţara Românească, Poarta luând măsuri ferme de consolidare a controlului asupra acestora.

Astfel, în acelaşi an, în Moldova a fost instaurat regimul fanariot, măsură luată curând şi în Ţara Românească, în 1716.

Ca urmare imediată, domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), a fost mazilit, deoarece nu acordase ajutor turcilor, ci stătuse în expectativă, aşteptând să vadă de partea cui este victoria.

Ulterior, acesta va fi executat împreună cu cei patru fii şi cu ginerele Ianache Văcărescu.

Rușii vor ataca, dar fără succes, și după mari pierderi se vor retrage, turcii acceptînd mesajul de retragere al țarului.

Unele izvoare indică faptul că retragerea armatei a fost cumpărată de ruși cu șapte care de aur.

Domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir se refugiază în Rusia, unde devine consilier intim al ţarului.

În Moldova și în Valahia, în 1711 și respectiv în 1716 urmau să fie instaurate domniile fanariote, care reprezentau o necesitate a Porții otomane de a-și întări pozițiile în principate, și păstrării controlului asupra liniei Dunării de Jos și respectiv a siguranței Istanbulului.

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/02/despre-tratativele-moldo-ruse-de-la-lutk-din-1711-si-planurile-rusesti-de-anexare-a-moldovei/

 

 

Surse: 

http://www.istoria.md 

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki 

18/07/2017 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: