Corespondentul militar rus Aleksandr Sladkov:„Rusia va separa Ucraina de Marea Neagră, o va lipsi de statutul de ţară maritimă şi va ajunge în Transnistria”

Corespondentul militar rus Aleksandr Sladkov (foto), consideră că o luptă generală pe frontul ucrainean poate avea loc pentru Odesa, iar în caz de victorie, Rusia va separa Ucraina de Marea Neagră, o va lipsi de statutul de ţară maritimă şi va ajunge în Transnistria.
Potrivit Infotag, ziaristul rus a scris despre acest lucru pe canalul său de Telegram, prognozând evoluţia evenimentelor. El a mai menţionat că personal ”este împotriva distrugerii Moldovei şi pentru păstrarea acesteia în cadrul integrităţii confederale”, transmite publicația Știri.md, reluată de https://timpul.md.
”Apropo, îi sunt recunoscător Chişinăului pentru regimul de facilități pe care le menţine pentru Transnistria din 1992: poţi zbura în capitala Moldovei şi apoi te duci în siguranţă la Tiraspolul rebel, fără a avea un blocaj sever. Dacă moldovenii nu vor crede basmul european despre ”războiul de succes cu Rusia”, totul va fi liniştit şi pozitiv pentru ţările noastre”, a mai scris jurnalistul rus.
De asemenea, acesta n-a exclus ca ”până pe 2 mai se va decide asaltul asupra Odesei și aproximativ totul în operaţiunea militară specială”.
”În acest sens, avem o gamă largă de manevre, flota noastră poate obține satisfacţie pentru crucişătorul ”Moskva”, iar marinarii din trupele speciale vor putea demonstra o versiune a modului lor clasic de operare.
Bineînţeles, a scrie este mai uşor decât a lua cu asalt oraşele, sunt de acord, dar a te preface că totul va decurge uşor nu est pe deplin util”, a scris Sladkov.
CUM ARĂTAU planurile de razboi, inclusiv nuclear, ale Uniunii Sovietice împotriva țărilor NATO

Presedintele american, dl Biden a facut pe 20 ianuarie o afirmatie care l-a suparat pe presedintele ucrainean, lasand sa se inteleaga ca nu-i chiar asa mare bai daca trupele rusesti fac o „incursiune minora” in Ucraina, scrie RĂZVAN BELCIUGANU în https://www.activenews.ro.
„Vreau să le reamintesc marilor puteri că nu există incursiuni minore și nici națiuni mici. La fel cum nu există victime reduse sau o durere mai mică pentru pierderea celor dragi. Spun acest lucru în calitatea de președinte al unei mari puteri”, a afirmat presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski într-un mesaj postat pe Twitter.

Acum intrebarea e cum califici o „incursiune minora”? Un kilometru, 10 kilometri, 100 de kilometri etc.?
Cred ca pe presedintele american l-a luat gura pe dinainte, nefacand decât să verbalizeze punctele de vedere bine conturate, de mulți ani, în culisele marilor puteri.
Pentru ca iată cum se prezinta planurile mai vechi: Acum 13 ani, generalul Ioan Talpeș, fost director al SIE, a spus la o emisiune televizată că într-o discuție pe care a avut-o cândva cu un personaj foarte influent în deciziile NATO, când a venit vorba despre extinderea Alianței și peste Ucraina, acesta a replicat că NATO poate își va deschide umbrela eventual peste Ucraina cu capitala la Lvov.
În Evul Mediu, orașul Lvov era un centru important comercial și cultural polonez, iar în 1772, când Polonia a fost rasă de pe hartă, orașul a revenit austriecilor.
După primul război mondial, pentru o scurtă perioadă de timp a existat Republica Occidentală Ucraineană cu capitala la Lvov. Ulterior, după pacea de la Riga din 1921, care a pus capăt războiului ruso-polonez, orașul și toată regiunea au intrat în componența Poloniei. Sovieticii au ocupat Lvovul în 1939, iar în 1941 orașul a fost invadat de naziști.
Atunci a avut loc o serie de pogromuri împotriva populației de origine evreiască. După cel de-al doilea război mondial, Lvov a rămas în componența Ucrainei sovietice.
* * *

În imaginea de mai sus vedeți cum aratau planurile de razboi, inclusiv nuclear, ale Uniunii Sovietice impotriva tarilor NATO.
Ele au fost predate CIA de colonelul Kuklinski, un ofiter de stat major polonez care lucra in cadrul birourilor Tratatului de la Varșovia.
Decizia lui de a spiona pentru CIA a fost luata dupa ce a vazut că inclusiv țara lui, Polonia, intra in zona impactului nuclear si ca teren de manevra intr-un razboi și și-a dorit să previna un asemenea razboi.
Inainte de a se inteti declaratiile belicoase dinspre București, unde avem atât de mulți experți în strategie rusă, chiar mai multi decât culegatori de sparanghel, ar fi bine să privim aceasta hartă, și sa fim constienti ca aceasta a fost modificata de planificatorii de la Moscova, pentru a tine cont de noile coordonate NATO.
Cred că pe noua hartă, România ocupă un loc însemnat atât în ceea ce pot însemna loviturile nucleare, cât și în ceea ce se numește teren de manevră.
Planuri rusești de colonizare a bandelor semi-sălbatice de cazaci în Basarabia cotropită
SCRISORI DIN BASARABIA /// Năvălirea bandelor semi-sălbatice de cazaci
Contele Dmitri Alexeievich Milioutin (foto) , născut pe 28 iunie 1816 la Moscova , a decedat la 25 ianuarie 1912, la Simeïz, lângă Ialta , a fost un militar și un politician rus , ministru de război din 1861 până în 1881, ministru al afacerilor externe și ultimul feldmareșal al Imperiului Rus.

Încă sub ministeriatul lui Miliutin s-au luat nişte dispoziţiuni privitoare la poporaţiunile semi-civile, semi-militare ale imperiului, adică la aşa-numiţii cazaci.
Rusia se află locuită de trei soiuri de cazaci; unii, care locuiesc râul Don şi malurile est-nordice ale Mării Azoff, sunt cunoscuţi sub numele de cazaci de la Don (Donskie kazaki), alţii, cari locuiesc graniţa între Rusia şi Caucazul, pe malurile râurilor Kubani şi Terek şi pe malul nord-estic al Mării Negre, sunt cunoscuţi sub numele de cazacii de la Marea Neagră (Cernomorskie kazaki) şi, în sfârşit, cazacii de pe malurile râului Ural sun cunoscuţi sub numele de cazaci de la Ural (Uralskie kazaki). Din toate aceste soiuri de cazaci cei mai vestiţi, prin sălbăticia lor, sunt cazacii de la Don.
Poporaţiunea lor fiind favorizată şi având multe privilegiuiri, întotdeauna a stat, din punctul de vedere economic, mult mai bine decât popoarele civile ale imperiului, aceasta este cauza primordială care făcu că ea a crescut şi creşte mereu, aşa că guvernul rusesc fu silit de trebuinţa de a interveni prin nişte dispoziţiuni speciale pentru a găsi mijlocul de a lărgi raionul locuinţei lor.
Sub ministeriatul lui Miliutin a fost creată o comisie specială care fu însărcinată cu elaborarea proiectului de emigrare a prisosului poporaţiunilor căzăceşti; această comisiune, să aude prin ziarele capitalei, şi-a finit lucrările sale şi, între alte propuneri făcute de ea se află şi propunerea fatală pentru biata ţara noastră.
Luând în considerare că cazacii de la Don n-au tocmai înclinări pentru agricultura propriu-zisă şi familiile lor au gust pentru cultivarea grădinelor şi livezilor, pe când bărbaţii sunt buni pescari şi navigatori îndrăzneţi, prisosul poporaţiunii de la Don poate fi îndreptat cu mare utilitate pentru stat în sudul Basarabiei, unde se află terenuri nepopulate.
„Acolo – zice raportul comisiunii – pe malurile Dunării şi Mării Negre, de la Reni şi până la Akerman, să pot stabili staniţele (satele milităreşti) ale cazacilor. Dunărea şi Mare Neagră au destulă hrană în sânul apelor lor pentru a nutri această viguroasă poporaţiune”. „Fiind la hotarile ţării – adaogă mai departe raportul – cazacii pot servi de strajnici sau grăniceri şi prin urmare a fi exploataţi prin stat.”
Noutatea despre această hotărâre a guvernului ne-a venit ca un fulger, la multe ne-am aşteptat noi, dar niciodată la una ca aceasta.
Dacă se va pune în execuţiune acest proiect teribil, starea economică şi politică a 1.000.000 de români cari locuiesc în frumoasa Basarabie va deveni de nesuferit; să înţelege prin sine-le că dacă în momentul de faţă elementele tinere, nedepravate, elementele inteligente şi energice ale poporaţiunii indigene nu se vor pune la lucru, salvarea Basarabiei va deveni imposibilă, poporul român va începe a emigra, fiind forţat să o facă prin năvălirea bandelor semi-sălbatice de cazaci.
Unde se va duce el?! Este greu pentru orice popor agricol să părăsească ţara, mormintele strămoşilor şi căminele, cu mai mare bucurie el apucă furca şi din coasă-şi fabrică o armă pentru a se lupta, pentru a muri luptând decât a pleca, luând lumea în cap. (…)
Basarab,
Chişinău, 8 august 1881, preluare de https://www.timpul.md/articol/scrisori-din-basarabia––navalirea-bandelor-semi-salbatice-de-cazaci