GÂNDUL ZILEI
Fantezii tipice ale comunitatii Furry Neko – BBMF
În Australia, o mulțime de copii se declară pisici sau câini, iar școala le acceptă alegerea.
E o “valoare” a comunității care nu poate fi încălcată de vreun țăran prost dă Fierbinți sau dă Singureni care ar zice bă, dă-mă dracu’.
Nu e banc și nu e tot. Țicneala e cu mult mai extinsă. Fenomenul “blănoșilor” a determinat apariția unor găuri în uniformele unor elevi trans-specii, pentru a lăsa loc pentru coada imaginară.
Ba unii chiar trăiesc senzații tari când sunt călcați pe coadă.
Nu frate “medieval”, nu e nici jargon urban, nici expresie idiomatică românească.
Dacă un alt copil din clasă se așează pe locul unde ar trebui să fie coada imaginară, “blănosul” țipă ca o pisică sau un câine.
Bine, la ore, “blănoșii” nu sunt ascultați și nu vorbesc pentru că, se știe, pisicile și câinii nu vorbesc.
E, vedeți acum de ce sunt bune insectele? Unii consideră că sunt găini sau reptile și vor să li se respecte alegerea de a se putea comporta ca mâncători de insecte.
Dar stați puțin și nu mânați, lângă boi v-alăturați: curând o să apară și oamenii – hiene, pantere, lupi, tigri, lei sau vulpi. Și oamenii – crocodili sau varani.
Ăștia vor pretinde să li se respecte alegerea și să fie lăsați să fie carnivori. Bine, cu excepția omului – vulpe, care va mânca numai găini și iepuri și pește (că strugurii sunt acri, la dracu’), ceilalți oameni trans-specii vor putea mânca și carne de om, de unde și pledoaria recentă pentru canibalism.
Hai, trăiască progresul și ciocul insectivor mic!
Autor: Gheorghe Piperea
NOTĂ
Fenomenul „blănoşilor” (fursonas) s-a extins în ultimii ani în întreaga lume: unele persoane se îmbracă în costume şi se comportă ca diverse animale. A fi „blănos” presupune să interiorizezi personalitatea animalului şi să trăieşti întocmai 24/24, 7/7.
VIDEO SI GALERIE FOTO: INSULA PISICILOR DIN JAPONIA
Insula Pisicii (Cat Island), oficial numita Tashirojima, este o mică insulă situata în prefectura Miyagi din Japonia, care este locuita mai mult de pisici decat de oameni. Insula a devenit cunoscuta sub numele de „Cat Island”, din cauza populaţiei mari de pisici fara stapan care se dezvoltă ca urmare a credinţei locale conform careia hrănirea pisicilor va aduce bogatie si noroc. Populaţia pisiceasca este acum mai mare decât numarul oamenilor de pe insula.
Există aproximativ 100 de locuitori pe Cat Island, şi cei mai multi dintre ei au peste 70 de ani . Mai mult de 50% din populaţie are peste 65 de ani astfel incat supravieţuirea insulei este ameninţată.
De la Wikipedia,
„În trecut, locuitorii insulei s-au dedicat cresterii viermilor de mătase iar pisicile au fost ţinute în scopul de a combate soarecii, deoarece acestia sunt pradatori naturali ai viermilor de mătase. De-a lungul timpului, pescarii locali si-au dezvoltat atasamentul pentru pisici şi au inceput sa le observe îndeaproape comportamentul , interpretand acţiunile acestora pentru a prevedea timpul sau sansele la pescuit. „
Tashirojima, Insula Pisicii
Altar inchinat pisicilor
Pisicile sunt atat de populare aici ,ca un arhitect local a construit mai multe clădiri în formă de pisici.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 