Enigma craniilor Paracas vechi de 3.000 de ani, care aparţin unor creaturi asemănătoare omului. VIDEO
În partea sudică a statului Peru există o peninsulă deșertică numită Paracas. În acest loc, în 1928, arheologul peruvian Julio Tello a făcut in 1928 o descoperire uimitoare : sub rocile și nisipul deșertului, el a descoperit un cimitir care continea mai mult de 300 de schelete, datate la aproximativ 3.000 de ani, cele mai controversate oseminte, din istoria arheologiei.
O analiză ADN recent efectuata asupra unora dintre aceste cranii au prezentat rezultate uimitoare, care ar putea contesta perspectiva actuală a arborelui evolutiv uman, specialiștii ajungand la concluzia că ADN-ul acestora nu este de origine umană.
Multe triburi din America de Sud legau capul copilului cu bucăți de lemn infasurate cu niște liane care, care exercitau timp indelungat o presiune care determina schimbarea formei craniului.
În multe culturi a fost folosite practici de alungire a craniilor, insa tehnicile folosite au dat rezultate diferite. Se deforma craniul , dar nu i se modifica volumul sau greutatea.
Craniile Paracas sunt insa diferite, fiind cu 25% mai mari și cu 60% mai grele decât craniile umane obișnuite, ceea ce i-a facut pe cercetatori sa traga concluzia ca nu ar fi fost modificate prin legare.
Ele sunt de asemenea diferite structural și au doar o placă parietala, spre deosebire de cele două care se gasesc in mod normal la craniile umane.
Pentru testarea ADN-ului acestor cranii s-au luat probe constând din: păr, inclusiv cu rădăcini, dinţi, os cranian şi piele. Procesul de prelevare a probelor a fost documentat cu fotografii şi filmări video.
Mostrele au fost trimise de către Brien Foerster, conducătorul cercetărilor, lui Lloyd Pye, fondatorul proiectului Starchild (Copilul stelar), care la rândul său le-a dat unui genetician din Texas pentru testarea ADN-ului.
Rezultatele preliminare ale analizei au fost făcute publice pe data de 5 februarie 2014: “prezintă mtADN (ADN mitocondrial) cu mutaţii nemaiîntâlnite până în prezent la om, primate sau animale.
Din puţinele fragmente pe care am reuşit să le pun într-o secvenţă reiese faptul că dacă aceste mutaţii sunt stabile, avem de-a face cu o creatură umanoidă nouă, foarte îndepărtată de Homo sapiens, omul de Neandertal sau Denisovian”.
Avem asadar de-a face cu o creatură asemănătoare omului, foarte îndepărtată de Homo sapiens si de omul Neanderthal.
Aceste diferențe au adâncit misterul care planeaza în jurul craniilor Paracas, cercetatorii neputand să- si explice originea lor.
Practic, indivizii apartinand populatiei Paracas sunt atât de diferiti incat incrucisarile acestora cu oamenii nu ar fi fost posibile.
Pe scurt, aceste cranii nu aparţin oamenilor obişnuiţi de pe această planetă! „Oamenii” Paracas erau atât de diferiţi din punct de vedere biologic, încât ei nu ar fi fost capabili nici măcar să se încrucişeze cu oamenii “obişnuiţi” din acele vremuri !
Aceste rezultate nu reprezintă decât o primă etapă din mai multe faze care necesită o analiză aprofundată a acestor cranii misterioase.
CEA MAI VECHE INCALTAMINTE DESCOPERITA RECENT ARE IN JUR DE 5500 de ani.
The ancient shoe was preserved under a layer of sheep dung
Cercetatori armeni si irlandezi, au descoperit intr-o pestera din Armenia, cea mai veche incaltaminte mesterita om. Este un fel de opinca si are cca.5500 de ani ,fiind veche decat monumentul de la Stonehenge cu peste 400 de ani si cu mai mult de 1000 de ani Marea piramida de la Gizeh.
A fost confectionata din piele de vita si a fost cusuta dintr-o singura bucata . Gheata-opinca era umpluta cu iarba uscata,atat pentru a a tine de cald piciorului,cat si pentru a absorbi umezeala atunci cand nu era purtata.
Aceasta opinca primitiva corespunde marimii 38 si a fost descoperita intr-o pestera de la granita Armeniei cu Turcia si Iranul. Specialistii spun ca gheata-opinca a reusit sa raman conservata perfect timp de peste cinci mii de ani, datorita temperaturii scazute si atmosferei uscate din pestera .In plus,pavimentul pesterii era acoperit de un strat gros si pietrificat format din excremente de oaie.
Ghetele-opinci sunt mai vechi cu cateva sute de ani fata de incaltarile purtate de Oetzi, celebrul om al gheturilor din Alpi a declarat pentru BBCNews, cercetatorul Ron Pinhas din cadrul University College Cork, Irlanda.
Sursa: BBCNews
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 