Prețuri record la energie și explicații din filmele cu proști în Norvegia, care (dupa Rusia) este cel mai mare exportator de gaze din Europa

Duminică, în centrul Norvegiei a fost înregistrat un preț record al energiei. În imagine sunt stâlpi ale liniilor de electricitate din Norvegia.

În centrul Norvegiei, de-a lungul ultimului an, au fost înregistrat prețuri la electricitate cu mult sub cele din sudul țării, însă în acest weekend a fost înregistrat un record în ceea ce privește prețul la energie.

Recordul de preț maxim al energiei în weekend pentru centrul Norvegiei, a fost doborât duminică. În timpul zilei, s-a înregistrat un preț mediu de 2,71 coroane pe kilowatt oră, inclusiv TVA, taxe și chiria rețelei, informează Europower.

În ultimele 18 luni, părțile centrale și nordice ale țării au reușit să evite ca recordurile de preț să fie spulberate săptămânal și lunar, spre deosebire de cele de sud.

Cu toate acestea, prețurile au început recent să crească în zonele de nord și centru ale Norvegiei, în aceste zone înregistrându-se niveluri de preț similare cu cele din restul țării.

Temperaturile mai scăzute decât cele obișnuite au contribuit la creșterea prețurilor la energie în Norvegia. Temperatura medie în țările nordice este cu aproximativ 2,5 grade mai mică decât ar fi normal pentru această perioadă a anului.

Acest lucru a dus la creșterea numărului de persoane care își încălzesc locuințele și consumă mai multă energie, fapt care a dus la creșterea prețurilor.

Se preconizează că valul de frig din decembrie va contribui la creșterea prețurilor la energie pe tot parcursul lunii decembrie, față de cele înregistrate în noiembrie și octombrie.

În aceste două luni, prețurile au fost mai mici datorită faptului că rezervoarele hidroelectrice norvegiene au fost realimentate iar temperaturile au fost mai ridicate decât media, prin urmare consumatorii au folosit mai puțină energie.

Vorbim despre recorduri in decembrie dar nici preturile din toamna n-au fost mici. Iata ce putem citi in articolul din septembrie https://www.lifeinnorway.net/why-is-electricity-so-expensive-in-norway-right-now/

Explicație: De ce este energia electrică atât de scumpă în Norvegia chiar în acest moment?

Publicat pe 05 Septembrie 2022, de Life in Norway

Dacă locuiți în Norvegia, nu se poate să nu fi observat în ultima vreme prețurile ridicate la electricitate. Iată care este cauza creșterii vertiginoase a prețurilor într-o țară atât de obișnuită cu energia electrică ieftină.

Norvegia a fost lovită de prețuri record la electricitate în ultimele luni. Plata facturilor este o luptă pentru unele familii, iar o serie de fabrici au fost nevoite să oprească producția din cauza costurilor prea mari.

În timp ce un kilowatt-oră de electricitate costa în medie 0,61 NOK în februarie 2021 (0,06 USD), în august 2022 a crescut la 5,43 NOK (0,55 USD). Aceasta înseamnă o creștere de aproape zece ori mai mare.

Da, costul de trai este ridicat în Norvegia, însă prețul la energia electrică a fost întotdeauna o excepție. Așadar, ce se întâmplă? De ce sunt prețurile atât de mari? Acestea sunt întrebările la care vom încerca să dăm un răspuns în acest articol.

Mai întâi vă vom oferi un mic context despre prețurile energiei electrice în Norvegia, precum și ceva despre obiceiurile de consum. Apoi, vom aprofunda motivele pentru care prețurile au fost atât de anormal de ridicate în ultima vreme.

Cândva, energia electrică era ieftină

În general, Norvegia a avut prețuri relativ scăzute la energia electrică până de curând. Au existat câteva vârfuri ici și colo (2003 a fost un an excepțional), însă, de regulă, energia electrică în Norvegia a fost ieftină.

Acest lucru se explică prin faptul că, din punct de vedere istoric, energia electrică din țară a fost abundentă și a provenit aproape în întregime din energia hidroelectrică. Alte surse sunt energia eoliană și centralele termice, dar ponderea lor este relativ minusculă.

Pentru că electricitatea a fost atât de ieftină, economisirea energiei nu a fost întotdeauna o prioritate absolută. Dacă ați vizitat vreodată țara, poate că ați observat înclinația norvegienilor de a lăsa luminile aprinse chiar și atunci când nu mai este nimeni în cameră.

Luminile lăsate aprinse noaptea într-o casă goală sunt o priveliște obișnuită în Norvegia. Fotografie: Vidar Nordli-Mathisen / Unsplash.

Poveștile despre risipe și mai mari sunt cele despre căzile cu apă caldă din cabanele de la munte lăsate în permanență pornite, ‘în caz că’ proprietarul lor ar fi avut chef de o baie neplanificată. Cât de frecvente sunt astfel de situații este o presupunere a fiecăruia, dar cert este că prețurile scăzute înregistrate de-a lungul timpului au încurajat – sau cel puțin au permis – consumul neîngrădit.

Încălzirea electrică

Consumul ridicat de energie electrică în Norvegia nu se datorează doar prețurilor scăzute, ci și faptului că țara are o climă rece și că majoritatea locuințelor sunt încălzite cu energie electrică.

Sobele pe lemne sunt destul de frecvente, iar încălzirea centralizată este o opțiune în unele zone urbane, dar, în general, în Norvegia, casele sunt încălzite cu energie electrică, cel puțin parțial.

În ultimii 15-20 de ani, pompele de căldură eficiente din punct de vedere energetic au câștigat rapid în popularitate. Acestea sunt, în esență, aparate de aer condiționat care funcționează în sens invers și sunt mult mai eficiente din punct de vedere energetic decât încălzitoarele electrice tradiționale.

Cu toate acestea, în ciuda îmbunătățirilor în materie de eficiență, încălzirea electrică înseamnă că vremea rece va provoca vârfuri de cerere, fapt care, la rândul său, va face ca prețurile să crească vertiginos.

Mai puține ploi în sud

Anul 2022 a fost caracterizat de ploi mai puține decât de obicei în partea sudică a Norvegiei și mult mai multe în partea de nord – în esență, în toată zona de la nord de Trondheim.

Energia hidroelectrică (de obicei) furnizează energie electrică la costuri reduse în Norvegia.

Mai puține ploi înseamnă că rezervoarele hidroenergetice nu sunt la fel de pline, asta însemnând prețuri mari la electricitate.

Această situație presupune că, în timp ce unele centrale electrice din sud produc mai puțin, acestea obțin profituri uriașe, deoarece prețurile sunt foarte mari – iar costurile lor rămân neschimbate. Între timp, în unele părți din centrul și nordul Norvegiei, unele centrale electrice funcționează în pierdere.

De ce nu pot centralele electrice din nord să trimită energie electrică în sud, vă întrebați? Din cauza faptului că rețeaua de transport nu este la înălțimea sarcinii. Pur și simplu nu există suficientă capacitate de transport nord-sud.

Există planuri de remediere a acestei situații, dar ne putem aștepta să treacă mai mulți ani până când liniile reale vor fi construite și puse în funcțiune.

Noi conexiuni între Regatul Unit și Germania

Dacă urmăriți dezbaterile legate de situația prețurilor energiei electrice din Norvegia, este aproape imposibil să nu fi auzit de noile cabluri submarine care leagă Norvegia de Regatul Unit și Germania.

Norvegia avea deja 15 conexiuni internaționale înainte ca aceste două cabluri să intre în funcțiune în 2021. Dar realitatea este că prețurile au început să crească vertiginos încă din decembrie, la doar câteva luni după ce cablurile au început să fie operaționale.

Pentru mulți oameni, concluzia a fost clară: noile cabluri sunt de vină pentru creșterea prețurilor.

Acest punct de vedere nu este în întregime greșit. Diverse analize efectuate în ultimele luni arată că cele două cabluri noi sunt responsabile pentru aproximativ 10-25% din creșterea recentă a prețurilor.

Modul exact în care funcționează acest lucru este destul de complex, dar, în esență, cablurile fac posibil exportul. Acest lucru înseamnă că, atunci când prețul energiei electrice este mai mare în Regatul Unit sau în Germania decât în Norvegia, energia electrică se va îndrepta către aceste două țări prin intermediul noilor cabluri – ceea ce, la rândul său, va duce la creșterea prețurilor în Norvegia.

„Tăierea cablurilor”

Legătura dintre prețurile mai mari și exportul de energie electrică, a făcut din ‘tăiați cablurile’ un fel de slogan pentru cei care s-au săturat de facturile tot mai mari. Problema cu această idee este că vine cu propriile sale dezavantaje.

Chiar și într-un an în care Norvegia este un exportator net de energie electrică, există perioade de consum ridicat (în mod normal, iarna) în care se bazează pe importurile din străinătate. Pentru a avea energia necesară pentru a face față acestor vârfuri de cerere fără a avea acces la importuri, Norvegia ar trebui să construiască un număr mare de noi centrale electrice.

Probleme cu energia eoliană

Norvegia este cunoscută pentru priveliștile sale mărețe și pentru coasta sa accidentată. Multiplele parcuri eoliene apărute în anii 2010 nu au fost bine primite de o parte a populației.

Deși majoritatea norvegienilor sunt în favoarea energiei eoliene, conform sondajelor, acest sprijin a scăzut în ultimul deceniu. Iar oponenții par mai pasionați decât susținătorii.

Acest lucru înseamnă că înființarea de noi parcuri eoliene a devenit un fel de cartof fierbinte din punct de vedere politic. Din acest motiv, niciun proiect nou nu a mai fost pus în mișcare din anul 2019.

Citește mai mult: NorthWind: Un nou centru de cercetare în domeniul energiei eoliene pentru Norvegia

Acest lucru a creat un deficit pe partea de aprovizionare care nu ajută la situația actuală. Recent, criza prețurilor la energie a convins guvernul să revizuiască actualul moratoriu privind energia eoliană.

Piața energiei din UE

Acum este momentul să spunem câteva cuvinte despre piața europeană a energiei. Am explicat deja modul în care energia electrică circulă liber și automat din zonele în care costă mai puțin în cele în care costă mai mult.

Acest lucru se întâmplă și dincolo de granițe, în interiorul Europei. Sistemul care decide cât costă energia electrică într-o anumită zonă este prea complex pentru a fi explicat în detaliu în acest articol.

Pe scurt: prețurile se modifică din oră în oră și sunt stabilite cu 24 de ore înainte, prin intermediul unui proces de licitație. Un alt detaliu important este că, în sistemul actual, acestea devin efectiv legate de prețurile gazelor naturale.

Iar asta înseamnă că, dacă gazele naturale sunt mai scumpe, energia electrică va fi mai scumpă. Se pare că prețul gazelor naturale a crescut brusc în ultimele luni.

De ce sunt atât de mari prețurile la gazele naturale

Iată câteva dintre motivele pentru care gazele naturale sunt atât de scumpe în acest moment.

Recuperarea din Covid

Pandemia de Covid-19 a provocat perturbări ale cererii și ale lanțurilor de aprovizionare. În timpul blocajului inițial, prețurile energiei, inclusiv ale gazului, au fost scăzute din cauza unei cereri foarte reduse.

Când economia a repornit, susținută de guverne prin pachete masive de stimulare, prețurile la gaze au crescut treptat. Un vârf a fost atins în decembrie 2021, din cauza scăderii temperaturilor, a unei perioade în care producția de energie regenerabilă a fost mai mică și a creșterii cererii de gaze naturale la nivel mondial.

Războiul din Ucraina

Maximul prețurilor din decembrie 2021 a fost în cele din urmă eclipsat de creșterile ulterioare, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Deoarece cea mai mare parte (40%) din gazele naturale din Europa provin din Rusia, incertitudinea provocată de război a dus la creșterea prețurilor.

Încă din luna martie, UE a început să facă planuri pentru a se debarasa de gazele naturale rusești. Aceste planuri includ creșterea ritmului de tranziție către surse de energie regenerabilă, precum și măsuri de conservare a energiei.

Instalația de GNL Melkøya, din Hammerfest.

La începutul lunii septembrie, Rusia a suspendat pe termen nedefinit livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1. Acest lucru a provocat din nou panică pe piețele energetice.

Norvegia nu e în măsură să se plângă

Prețurile sunt foarte mari, iar vremurile sunt grele pentru consumatori. Dar, în ansamblu, Norvegia se află într-o poziție bună.

Vă amintiți când am spus că Rusia va fi cel mai mare furnizor de gaze naturale al UE în 2021? Al doilea ca mărime este Norvegia.

Exporturile de gaze naturale generează venituri enorme pentru guvernul norvegian, iar companiile energetice, așa cum am menționat anterior, încasează sume record. Acest lucru, desigur, vine cu prețul unor familii care se luptă să își plătească facturile.

Totuși, din moment ce veniturile din petrol și gaze sunt în creștere, Norvegia își poate permite să sprijine familiile.

Guvernul a lansat o schemă de sprijin pentru facturile de electricitate, care acoperă 80% din partea din prețul energiei electrice care depășește 0,70 NOK pe kWh. Din octombrie până în decembrie anul acesta, acest procent va crește la 90%.

Comentariu saccsiv:

Guvernul norvegian zice ca sprijina, dar nu stiu cat de real este acest sprijin din moment ce tot din articol aflam ca „plata facturilor este o luptă pentru unele familii, iar o serie de fabrici au fost nevoite să oprească producția din cauza costurilor prea mari”.

Va dati seama in ce hal de lume am ajuns sa traim daca intr-o tara precum Norvegia guvernul trebuie sa sprijine, dar chiar si asa plata facturilor a ajuns o lupta iar fabricile se inchid? In Norvegia deci, cel mai mare exportator de gaze din Europa, dupa Rusia…

Si ce explicatii din filmele cu prosti. Cica, e frig si daca e frig cresc preturile. Pai e Norvegia, nebunilor! Pe la voi trece Cercul Polar Arctic. Pana acum unde erati? Anii trecuti va invecinati cu Grecia?

Apoi, cica, nu ne pot explica intr-un articol, dar trebuie sa bagam la cap ca explozia preturilor mai are un motiv, cum ca pietele si legaturile si bla bla bla.

De fapt, raspunsul este simplu, doar ca nu vor sa-l zica. Poti sa tot ai gaz ca tot degeaba. Pot sa ai si petrol si rauri si hidrocentrale si carbune, poti sa ai orice. Degeaba. Cand papusarii au apasat butoanele crizei, atunci criza este, caci preturile le fac stapanii burselor:

Armaghedonul energiei din Europa este provocat de stapanii burselor. Restul sunt basme

Iar, din nefericire pentru ea, Norvegia este unde nu trebuie sa fi in vremurile astea, adica in Europa asa zis „civilizata”, una din zonele din lume pe care se pare ca papusarii cei mari vor neaparat sa le distruga cu totul. In aceste zone (Europa, SUA, Canada, Australia, Noua Zeelanda, etc.) au strivit cu menghina restrictiilor „anti Covid” cel mai tare, in aceste zone au planuri demente de lipsuri elementare pe motiv de „lupta impotriva incalzirii globale”, in aceste zone in capul cetatenilor se sparg toate sanctiunile impotriva Rusiei, in aceste zone, din banii contribuabililor se duc sume colosale catre slava Ucraina, s.a.m.d.

Unii poate vor zice ca norvegienii nu ard gazul sau petrolul pentru electricitate si de aceea. Dar de ce nu se incalzesc cu gaz? In sfarsit, sa comparam preturile la benzina intre Norvegia si Rusia, in conditiile in care ambele tari sunt exportatoare de petrol, iar rusii sunt sub sanctiuni:

La https://ro.globalpetrolprices.com/Norway/ citim ca pretul benzinei la 26.12.2022 era de 2.066 dolari per litru.

La https://ro.globalpetrolprices.com/Russia/ citim ca pretul la benzina la 26.12.2022 era de 0.737 dolari per litru.

Surse:

 https://www.thelocal.no/20221205/record-energy-prices-recorded-in-central-norway

Prețuri record la energie în centrul Norvegiei De Frazer Norwell, 05 Decembrie 2022, The Local

https://saccsiv.wordpress.com.

Publicitate

Zece ”previziuni umile” pentru 2023, făcute obraznic pe TWITTER de fostul președinte și prim-ministru rus, Dmitri Medvedev

Medvedev face pe Twitter zece ”previziuni umile” pe 2023 şi le transmite ”urări de sezon anglosaxonilor şi purceluşilor lor fericiţi care guiţă!”. România şi Războiul rus din Ucraina nu apar în aceste ipoteze halucinante.

Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, face zece ”previziuni” pe 2023, ”în Ajunul Anului Nou” pe care le prezintă, într-un mesaj postat pe pagina sa de Twitter luni seara, drept ”umile”, în comparaţia cu ”ipotezele futuriste” ale altora, care ”parcă rivalizează să le evidenţieze pe cele mai sălbatice şi cele mai absurde”.

De asemenea, el îşi prezintă aceste ”previziuni” în opt mesaje postate pe Twitter, transmite News.ro., preluat de https://timpul.md.

”1. Preţul petrolului va creşte la 150 de dolari (barilul), iar preţul gazelor (naturale) va depăşi 5.000 de dolari pe metrul cub.

2. Regatul Unit va reintra în Uniunea Europeană (UE).

3. UE se va prăbuşi după întoarcerea Regatului Unit, euro va ieşi din uz (şi va deveni) fosta monedă a UE.

4. Polonia şi Ungaria vor ocupa regiuni în vestul fostei Ucraine actuale.

5. Al Patrulea Reich va fi creat, cuprinzând teritoriul Germaniei şi sateliţilor săi, adică Polonia, ţările baltice, Cehia, Slovacia, Republica Kievşi alţi proscrişi.

6. Războiul va izbucni între Franţa şi al Patrulea Reich. Europa va fi împărţită, Polonia va fi reîmpărţită în (acest) proces.

7. Irlanda de Nord se va despărţi de Regatul Unit şi va intra în Republica Irlanda.

8. Războiul Civil va izbucni în Statele Unite, California şi Texasul devenind ca rezultat state independente. Texasul şi Mexicul vor forma un stat aliat. Elon Musk va câştiga alegerile prezidenţiale într-un număr de state care, după sfârşitul noului Război Civil, vor fi date GOP.

9. Toate cele mai mari pieţe bursiere şi financiare vor părăsi Statele Unite şi se vor muta în Asia.

10. Sistemul de management monetar de la Bretton Woods se va prăbuşi şi va conduce la prăbuşirea FMI şi Băncii Mondiale (BM). Euro şi dolarul vor înceta să mai circule ca monede globale de rezervă. În schimb vor fi foloste activ monedele fiduciare digitale”.

Fostul şef de stat îşi încheie aceste ”previziuni” făcându-le ”urări de sezon anglosaxonilor şi purceluşilor lor fericiţi care guiţă!”.

Medvedev nu menţionează România în aceste ipoteze halucinante, în pofida atacului aproape tuturor est-europenilor și nici războiul Rusiei din Ucraina nu apare în aceste ”previziuni”.

”Epic thread!!”, i-a replicat Musk într-un prim mesaj, după care a revenit și a scris un nou mesaj la postarea sa inițială:

„Acestea sunt cu siguranță cele mai absurde predicții pe care le-am auzit, arătând și o lipsă incredibilă de conștientizare a progresului făcut în inteligența artificială și energia sustenabilă”.

VLADIMIR PUTIN PREGĂTEȘTE DE CRĂCIUN O BOMBĂ ENERGETICĂ

Vladimir Putin ar putea folosi o armă nucleară tactică, însă până atunci „asamblează o altă armă”: o bombă energetică pe care o pregătește pentru Crăciun, scrie editorialistul Thomas L. Friedman în New York Times.

Friedman enunță cauzele favorabile: oprirea exporturilor de petrol și gaze naturale ale Rusiei până la 60 de zile, un cost pe care Moscova îl poate suporta, la pachet cu o posibilă renunțare a Chinei la carantinele dure, după realegerea lui Xi Jinping, care va duce la creșterea consumului la nivelul de dinainte de pandemie.

Aceste lucruri, la care se adaugă și alți factori, ar putea duce la o triplare a prețului la carburanți în SUA, mai explică Friedman: „Pentru Putin, frumusețea unei bombe energetice este că, spre deosebire de declanșarea unei bombe nucleare – care ar uni întreaga lume împotriva sa – declanșarea unei bombe cu prețul petrolului ar diviza Occidentul de Ucraina”.

Război pe mai multe fronturi

Putin duce acum un război la sol pentru a sparge liniile Ucrainei și un război energetic pe două fronturi prin care dorește să rupă Kievul de aliații din Occident.

Liderul de la Kremlin încearcă să distrugă sistemul electric al Ucrainei pentru a instala acolo o iarnă lungă și rece, iar pe de altă parte își dorește să crească costurile energetice pentru toți aliații Ucrainei.

Când vine vorba de energie, vrem cinci lucruri deodată care sunt incompatibile – iar Putin este pe noi:

• Dorim să ne decarbonizăm economia cât de repede putem pentru a atenua pericolele foarte reale ale schimbărilor climatice.
• Ne dorim cele mai ieftine prețuri posibile la benzină și combustibil de încălzire, astfel încât să ne putem conduce mașinile cât de repede și cât vrem – și să nu fim nevoiți niciodată să ne punem un pulover în interior sau să facem ceva pentru a economisi energie.
• Vrem să le spunem petrodictatorilor din Iran, Venezuela și Arabia Saudită să facă o excursie.
• Vrem să fim capabili să tratăm companiile de petrol și gaze din SUA ca pe niște paria și dinozauri care ar trebui să ne scoată din această criză actuală a petrolului și apoi să plece în pădure și să moară și să lase loc energiei eoliene și cea fotovoltaice să preia controlul.
• Și nu vrem ca noi conducte de petrol și gaze sau linii de transport a energiei eoliene și fotovoltaice să ne strice curțile din spate.

“Înțeleg de ce oamenii le doresc pe toate cele cinci – acum. Le vrem pe toate cinci! Dar implică compromisuri, pe care prea puțini dintre noi vrem să le recunoaștem sau să le dezbatem. Într-un război energetic ca cel în care ne aflăm acum, trebuie să fii clar cu privire la obiectivele și prioritățile tale. Ca țară și ca alianță occidentală, nu avem o scară de priorități în materie de energie, doar aspirații concurente și gândire magică că le putem avea pe toate”, scrie editorialistul.

Dacă persistăm în asta, vom avea o lume rănită dacă Putin aruncă bomba energetică pe care cred că o montează de Crăciun, susține Friedman.

Strategia lui Putin

Putin vrea ca America să utilizeze acum cât mai mult din rezerva sa strategică de petrol – la fel cum au renunțat germanii la energia nucleară și i-a făcut dependenți de gazul natural ieftin al Rusiei. Apoi, când gazul rusesc a fost întrerupt din cauza războiului din Ucraina, casele și fabricile germane au fost nevoite să reducă frenetic și să caute alternative mai scumpe.

Un alt exemplu dat de editorialist este cel privind embargo-ul pregătit de UE pentru importurile maritime de țiței din Rusia, începând cu 5 decembrie. Acest embargo – împreună cu decizia Germaniei și Poloniei de a opri importurile prin conducte – ar trebui să acopere aproximativ 90% din volumul Uniunii Europene. Doar că acesta ar putea avea repercusiuni mult mai dure asupra companiilor europene, întrucât și China are un cuvânt greu de spus în această ecuație.

“Așa cum am menționat, Putin încearcă să distrugă capacitatea Ucrainei de a genera electricitate. Astăzi, mai mult de un milion de ucraineni sunt fără putere și, după cum un parlamentar ucrainean a scris săptămâna trecută pe Twitter, „Se apropie întunericul total și frigul”. Așadar, adăugați toate acestea și apoi să presupunem că, în decembrie, Putin anunță că va opri toate exporturile rusești de petrol și gaze pentru 30 sau 60 de zile către țările care susțin Ucraina, în loc să se supună fixării prețului petrolului de către Uniunea Europeană”, mai notează editorialistul.

Friedman consideră că aceasta ar fi bomba energetică a lui Putin și cadoul de Crăciun pentru Occident.

Pe această piață strânsă, petrolul ar putea ajunge la 200 de dolari barilul, cu o creștere proporțională a prețului gazelor naturale. Vorbim între 10 și 12 dolari pe galon*la benzinăriile din Statele Unite.

* GALON – Unitate de măsură pentru capacitate folosită în țările de limbă engleză, egală cu circa patru litri.