CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

19-20-21 martie 1990 – Au trecut 28 de ani de la una din cele mai perfide diversiuni din istoria Transilvaniei și a României…VIDEO

 

 

19-21 martie 1990

Au trecut 28 de ani, de la una din cele mai perfide diversiuni din istoria Transilvaniei și a României…

A fost o încercare de destrămare a României, drama ciocnirii interetnice între români și maghiari  fiind gândită ca un prilej de lansare a unui război de imagine împotriva României, având ca finalitate provocarea unor crize asemănătoare cu cele din Iugoslavia sau din Nagorno – Karabah care să ducă la schimbarea statutului Transilvaniei.

Inaintea incidentelor: acuzatii si tensiune

  În martie 1990 la Targu-Mures, Uniunea Democratica Maghiara, condusa de Domokos Geza şi Uniunea Vatra Romaneasca, condusa de Radu Ciontea, incep sa-şi arunce acuzatii.

Românii acuză profanarea statuilor lui Avram Iancu şi Nicolae Bălcescu, ambele din Târgu-Mures, răspândirea de manifeste despre genocidul aplicat ungurilor de catre români, hărţi ale Ungariei mari incluzand Transilvania sau atacarea caselor românilor din mai multe localitati mureşene.

De cealalta parte a baricadei, sunt acuzate organizaţia Vatra Româneasca si populatia româneasca de intoleranţă faţă de dorinţa lor de a avea şcoli si universităţi în limba maghiară.

Liderii maghiari ai vremii receptau suspiciunea romanilor ca o continuare a persecutiei de tip comunist, lucru normal în opinia lor, cat timp in fruntea noilor structuri „democratice” se afla de fapt personaje celebre ale fostei Securitati.

 Pe 15 martie 1990, etnicii maghiari depun coroane la sarbatorirea Revolutiei de la 1848. Scanteia fusese aprinsa.

A doua zi, pe 16 martie,apare prima mostra din ceea ce avea sa se întâmple.

„Incidentul Farmacia nr. 28”, cum a ramas cunoscut, era relatat pe opt rânduri in ziarul „Adevarul” (pe atunci publicatie a puterii), preluând o stire emisa de Rompres.

Textul era intitulat „Ce si-a permis doamna farmacistă”: „Iată ce s-a intâmplat în noaptea de vineri în municipiul Târgu-Mureş.

Doamna Körmöczi, directoarea Farmaciei nr. 28, a schimbat placuţa cu numele farmaciei, traducand-o în maghiară şi anunţând că, din acel moment, farmacia nu mai era deschisa decât pentru maghiari”.

Deşi ştirea a fost preluată şi de Radio Kossuth din Budapesta, etnicii maghiari au declarat ca a fost o făcătură menită să inflameze spiritele. Tensiunea atinsese deja cote maxime.

Pe 19 martie au loc doua manifestaţii. Românii s-au adunat sa ceară demiterea lui Kincses Elod, vicepreşedintele Consiliului Judeţean de Uniune Naţionala Mureş. Dupa ora 16.00, când manifestanţii au inceput să plece, apar persoane violente care atacă sediile PNT, PNL, UDMR.

Potrivit rapoartelor Politiei Mureş, aceştia erau în marea majoritate ţărani din satele Hodac, Ibănesti, Ruşii Munti si Deda Bistra, înarmaţi cu topoare, bâte si lanţuri.

Prin oraş se anunţa că sătenii fusesera alertaţi  că în Târgu-Mureş ungurii îi omoară pe români.

Strazile s-au umplut imediat de oameni. Unii s-au suit pe acoperişuri, în balcoane sau în copaci. Pe o tribună incropita din platforma unui camion încep cuvântările.

De undeva de la un balcon este aruncat un cuţit. Incep sa fie atacate sediile partidelor. Apar primele zvonuri: în sediul PNŢ s-au gasit valută, steaguri, broşuri şi manifeste maghiare.

Secretarul organizaţiei este batut cu sălbăticie, până când îi este rupta coloana vertebrală.

A doua manifestaţie. Scriitorul Suto Andras vine sa vorbeasca mulţimii şi, in bătaia care urmează, îşi pierde ochiul stâng. In total, pe 19 martie sunt rănite 20 de persoane.

Populaţia maghiară începe să se adune masiv în zonă, iar pe seară, pompierii pun in funcţiune sirenele şi incep să înconjoare întregul oraş, răspândind teama.

Oamenii se risipesc, încercând sa alerge dupa maşinile de pompieri  pentru a vedea unde s-a intâmplat nenorocirea.

Pe 20 martie 1990, dimineaţa, incep două manifestatii de amploare. Una a maghiarilor, lângă catedrala din oraş, alta a românilor, lângă statuia Soldatului Necunoscut.

În grupul maghiarilor se auzeau strigătele: „Dreptate, vrem dreptate!” şi „Să vina Iliescu, să vină preşedintele!” In partea română se aud  scandările: „Iliescu nu uita şi Ardealu-i ţara ta!”, „Români, veniţi cu noi!”.

Punctul comun al celor doua demonstraţii este afişarea tricolorului revoluţiei, cu gaura în mijloc. Apar zvonuri, cum ca ar veni ţăranii secui sau romani cu arme albe. Romanii si ungurii se suspectează, aşteptând intervenţia salvatoare a guvernului.

Dupa căderea intunericului,  se declanşeaza bătaia generala între cele doua tabere. Grupuri de barbaţi înarmaţi au atacat cu sălbăticie şi au lovit la întâmplare în cealaltă mulţime.

Printre cele mai cunoscute victime între români, se numara Mihaila Cofariu, un ţăran  din satul Hodac,pe care agresori, un grup de şapte-opt oameni în rândul cărora s-a manifestat deosebit de violent un maghiar – Barabas Erno, l-au bătut cu sălbăticie, chiar daca era de mult căzut la pământ şi nu mai mişca.

Exemplară pentru intreaga manipulare şi dezinformare din acea perioada este ştirea despre acest caz care va face ocolul pamântului fiind prezentată de o televizune irlandeză care relata despre un maghiar, victimă a barbariei românilor.

 
Scena filmata de un cameraman irlandez, a fost transmisa pretutindeni în lume, cu specificaţia că cel masacrat ar fi fost un etnic maghiar. Ştirea nu a fost dezminţită niciodată.

Peter Swain, regizorul britanic al documentarului „Bad Neighbours” („Vecini răi”) difuzat de Channel 4 și reluat de principalele televiziuni europene, în care „ungurul“ Mihai Cofariu era bătut cu bestialitate de români,  a dezvăluit că pentru filmul său despre Tîrgu-Mureş, din martie 1990, a fost plătit de Paul Neuberg, un producător originar din Ungaria.

Swain a mărturisit că Neuberg a fost cel care i-a furnizat imagini şi indicaţii.

În dialogul cu jurnalistul Mihai Mincan, regizorul Peter Swain arată că documentarul ce a reprezentat pentru presa internaţională etalonul evenimentelor din Târgu-Mureş a fost produs şi finanţat de la Budapesta.

Tot el admite că filmul său a reprezentat exclusiv punctul de vedere al maghiarilor și că în el nu s-a solicitat niciun punct de vedere din partea românilor…

Filmul „fusese planificat de câteva săptămâni”, iar legătura a fost făcută prin nişte „foarte bune contacte politice locale maghiare”.  Mai mult, Peter Swain recunoaşte că falsa identitate etnică a lui Mihai Cofariu i-a fost furnizată de cei care le-au dat imaginile: producătorul şi sursele sale.

În ceea ce îl privește pe Gary Honeyford, acesta nu a fost decât o simplă unealtă, căruia i s-au dat la momentul potrivit  informațiile necesare și a cărui muncă a fost vândută de Sky News lui Channel 4, care a făcut treaba murdară.

Manipularea făcută prin documentarul lui Peter Swain a pregătit calea războiului de imagine împotriva României și lansarea de către Gyula Horn, ministrul de externe al Ungariei, episcopul Laszlo Tokes și Geza Entz, ministru al Oficiului pentru maghiarii de peste granițe, a dezinformării cunoscute ca „Pogromul de la Târgu Mureș”. 

Pe 25 martie 1990, ziarul german „Bild” publica sub titlul „O lume intreaga l-a vazut murind – dar Ioan traieşte” o ipoteza-şoc: „Cel bătut în imaginile filmate nu este Mihăila Cofariu, ci un localnic mureşean, pe numele de Ioan Sacărea!

Ipoteza nu a fost niciodata verificata deoarece, la scurt timp de la incidente, Sacărea s-a sinucis.

 

21 martie.

 

Încă de dimineaţa, cele doua tabere se strâng din nou, inarmate, in centrul orasului. Se scandează încă odată: „Iliescu nu uita, asta e opera ta!”, „Murim, luptăm, Ardealul nu-l cedam!”, dar nu mai au loc altercatii violente.

Declaraţii:

„Vrem sa afirmăm foarte categoric că Ardealul, apartenenţa sa la patria română, nu pot fi subiect de negociere cu nimeni”.
Ion Iliescu, intr-o alocutiune aparuta in „Adevarul” din 27 martie 1990

„La slujba de duminica, de cu o saptamana inainte, am fost anuntati ca, atunci cand vom auzi tragandu-se clopotele in sat, trebuie sa mergem la Targu-Mures sa facem ordine, sa le dam o lectie ungurilor”.
Mihaila Cofariu, intr-un interviu pentru programul in limba maghiara al TVR

„In acel Martie Negru, la Targu-Mures au fost adusi cu autocarele români prostiţi si alcoolizaţi. In acel Martie a fost un pogrom antimaghiar”.
spunea Maria Schmidt, director al „Muzeului Teroarei” din Budapesta.

Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, evenimentele din martie 1990 au lăsat in urma 278 de victime, dintre care 190 de români si 88 de maghiari.

In conflictul interetnic din martie 1990 şi-au pierdut viaţa cinci persoane, trei maghiari si doi români, au fost distruse 46 de autovehicule şi au fost devastate sediile a patru partide politice.

O biserică ortodoxă a fost incendiată.

 30 de persoane au fost trimise in judecata, iar alte 21 au fost arestate preventiv, în cursul urmaririi penale.

Printre cei închişi au fost 12 ţigani, opt maghiari si un român.

Condamnarile cele mai grave, câte 10 ani de inchisoare, le-au primit Barabas Erno, fugit în Ungaria imediat dupa evenimente şi Csereznyes Pal, implicat şi el in cazul Cofariu, care a  a fost însă graţiat în 1996.

Pe 20 martie 2005, toate faptele s-au prescris.

Nu s-ar fi ajuns la victime, dacă în România de atunci nu ar fi acţionat forţe care au pregătit meticulos totul şi care au manipulat abil populaţia oraşului şi a satelor din preajmă, cu ajutorul serviciilor secrete şi al unor ziarişti români şi străini …

Ce s-a întâmplat atunci, acolo, nu are nici o legătură cu spontaneitatea…

La scurtă vreme după aceste tragice evenimente, s-a înființat Serviciul Român de Informații.

 

 

 

 

E greu până urnești mulțimile, apoi nu le mai poți opri…

Locuitorii orașului Tg. Mureș sunt și astăzi marcați de acel moment de cumpănă. Faliile create atunci între comunităţile maghiară şi română din zonă nu vor dispărea cu totul multă vreme de acum încolo…

 

 

 

 

 

 

 

Așa a început despuierea României de simpatia de care se bucura după Revoluția din Decembrie 1989, izolarea și marginalizarea ei.

A fost o nouă etapă a ceea ce am putea denumi drept un război compozit dus împotriva României cu mijloace neconvenționale non-militare: psihologice, mediatice, de imagine dar și economico-financiare sau logistice.

 

 

 

 

 

 

Surse: 

 

http://www.ziare.com/politica/maghiari/20-martie-1990-apogeul-confictului-interetnic-de-la-targu-mures-1003782

https://xn--tudorduic-transsylvanica-3xc.ro/istorie-transilvania/20-martie-1990/

https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1216521-adevarul-despre-evenimentele-targu-mures.htm

http://www.ziaristionline.ro/2012/03/20/nu-uita-adevarul-despre-targu-mures-20-martie-1990-o-ancheta-care-dovedeste-premeditarea-loviturii-maghiare/

21/03/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: