CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ANUL 2022 VA FI UN AN AL CONTRASTELOR ȘI AL SĂRĂCIEI


2022 va fi un an al contrastelor

Inflația, pandemia și criza forței de muncă sunt elementele care vor defini, cu siguranță, anul economic 2022. Va fi anul reformelor, al implementării PNRR?

Potrivit analiștilor de la https://framesmedia.ro perspectivele nu sunt din păcate atât de încurajatoare.

La final de 2021, autoritățile nu reușiseră să îndeplinească nici măcar jumătate din pentru Trimestrul 4, 2021.

Criza politică, modul lent de acțiune al instituțiilor statului implicate în PNRR, lipsa unor mecanisme foarte clare de penalizare a vinovaților pentru întârzierea proiectelor fac ca perspectivele implementării eficiente a PNRR, în 2022, să fie încă sub semnul întrebării.

Potrivit unui barometru realizat recent de Frames la comanda Sierra Quadrant, marea majoritate a oamenilor de afaceri chestionați estimau că gradul de implementare a PNRR nu va trece de 30%.

,,Așteptările sunt mari, însă distanța dintre promisiuni și realitate, dintre planurile de pe hârtie și implementarea acestora generează acest sentiment de reticență. Să sperăm că autoritățile vor recupera acest decalaj, iar cele 500 de targeturi asumate în PNRR vor fi atinse la timp pentru a primi cei 30 mld.euro care reprezintă o gură de oxigen uriașă pentru economie’’, arată analiza.

În aceste condiții, dincolo de așteptările optimiste, anul 2022 ar putea fi definit cel mai bine drept anul contrastelor.

,,Dacă te uiți numai la premizele pe baza cărora a fost construit bugetul, realizezi că perspectivele sunt cel puțin volatile.

Această culegere de bune intenții, cum poate fi definit planul statului pentru 2022, pleacă de la ideea unei creșteri economice de 4,6%, puțin probabilă în actualul context, a unei inflații în scădere față de 2021, a unui deficit de 5,84% și a unui curs euro de 4,98 lei.

La cum arată perspectivele în acest moment, ne așteaptă mai multe rectificări bugetare pentru că, din păcate, motorul economic dă semne de încetinire, iar inflația în creștere combinată cu o posibilă înghețare a economiei ar putea genera stagflație, un scenariu extrem de dăunător’’, arată analiza.

Dincolo de accentuarea diferenței dintre prețuri și salarii, anul contrastelor se va simți în evoluția diferită a ramurilor economice. Vom avea industrii pe plus, precum sectorul IT, tot ce înseamnă curierat, afaceri din zona medicală, comerț online și construcții, dar și multe sectoare pe minus, precum cele asociate industriei prelucrătoare și exporturilor.

Vestea bună este că, după doi ani de convulsii, lanțurile de aprovizionare ar putea reveni la normal, iar crize precum cea a semiconductorilor sau a costurilor legate de transporturile internaționale, mai ales din China, vor fi depășite, cel mai probabil în a doua parte a anului.

Anul contrastelor va aduce, din păcate, și la o acutizare a percepției legate de mediul public vs. cel privat, mai ales în contextul lipsei forței de muncă.

,,Mediul bugetar a fost ferit în mare parte, în ultimii 2 ani, de efectele economice ale pandemiei. Salariile au fost înghețate la un nivel mai mare decît cel din sectorul privat, iar din 2022 vor reveni pe creștere. În plus, vor fi acordate din nou sporuri, bonuri de vacanță etc. Pentru marea majoritate a celor care lucrează la privat, ideea unei creșteri salariale în 2022 rămâne, din păcate, doar la nivel aspirațional chiar dacă inflația a erodat puternic câștigurile acestora’..

Pe ansamblu, perspectivele lui 2022 indică o accentuare a polarizării sociale. Diferențele dintre bogați și săraci vor crește, iar clasa de mijloc va continua să reprezintă doar un subiect de dezbatere.

,,Să nu uităm că avem numai 560.000 de români care căștigă peste 1000 de euro/lună și numai 50.000 cu salarii mai mari de 3000 euro. Restrângerea accesului la creditare și scumpirea finanțărilor bancare vor tăia, din păcate, și mai mult din apetitul românilor pentru investiții, fapt care va influența evoluția economică’’, mai arată analiza.

Cu o inflație în creștere, cu credite mai scumpe și mai greu de luat, cu o pandemie care continuă cu valul 5, premizele lui 2022 nu sunt deloc pozitive.

Dacă majoritatea managerilor le-au luat în calcul atunci când și-au construit bugetul pentru anul viitor, rămâne ca și statul să își asume realitatea și să își construiască guvernarea pe baze reale, cu măsuri care să stimuleze mediul de afaceri și să evite să-l transforme, din nou, în calul de bătaie.

,,Măsurile de temperare a inflației sunt absolut esențiale în următoarele luni, alături de cele privind reducerea evaziunii fiscale și optimizarea cheltuielilor publice.

Analiză: Anul 2022 va fi unul al contrastelor. Diferențele între prețuri și  salarii vor determina scăderea nivelului de trai - Alba24

2022 va fi un an NEGRU, cu sărăcire accentuată în România

Perspectivele noului an indică o accentuare a diferenţei dintre preţuri şi salarii – fapt ce va determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanţă tot mai mare între mediul public şi cel privat, între promisiuni şi realitate, între bogaţi şi săraci.

Vor exista sectoare economice pe plus dar şi multe domenii în care inflaţia, blocajul financiar şi criza forţei de muncă vor continua să facă victime, precizează consultanţii companiei.

Deşi anul 2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor structurale în administraţie, în companiile de stat, în mediul bugetar în general dar şi în sectorul pensiilor, în sănătate, în educaţie etc., din varii motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluţia fiind includerea majorităţii acestora în PNRR, ca o condiţionalitate esenţială a obţinerii banilor europeni, subliniază sursa citată.

Singura ,,reformă” cu impact a fost

(gaze şi curent electric), fapt care a adus, din păcate, la o accentuare semnificativă a problemelor din economie.

„Liberalizarea pieţelor a fost făcută cu ochii închişi, fără să ia în calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel internaţional dar şi local, inclusiv de către Frames, privind posibila creştere a preţurilor la energie.

Momentul liberalizării putea fi amânat cu încă un an sau putea fi pregătit mai bine, cu reguli mai stricte şi mecanisme de temperare a elanului inflaţionist, având în vedere cât de vulnerabilă este economia mai ales în contextul pandemiei şi cât de fragil este nivelul de trai”, arată analiza.

Creşterea preţurilor la energie a generat un adevărat şoc în economie, iar impactul inflaţionist va fi simţit şi mai puternic în 2022. Potrivit estimărilor Frames, valul de scumpiri va afecta atât companiile cât şi populaţia, cel mai puternic din al doilea trimestru.

„Compensările oferite de statul român sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensivă. Îi mai taie din dureri, însă nu îi rezolvă problema. Odată cu ridicarea facilităţilor, în T2 2022, ne aşteptăm la un val inflaţionist chiar mai puternic decât în 2021.

Fără măsuri concrete pe lanţurile de producţie şi distribuţie, statul va fi condamnat, în luna martie, să extindă mecanismele de protecţie (plafonări/compensări etc.) până ce preţurile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibilă.

Altfel spus, vom lua de la investiţii, de la sănătate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iureşul scumpirilor din energie”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analizei, chiar şi în aceste condiţii, inflaţia reală generată de creşterile de preţuri la energie electrică şi gaze riscă să treacă de 10%. Asta pentru că, chiar dacă facturile populaţiei vulnerabile vor fi compensate, costurile vor fi resimţite în celelalte bunuri şi servicii.

„Este incontestabil faptul că românii vor plăti mai mult pentru alimente, pentru celelalte bunuri şi servicii în 2022. Anticipata creştere a cursului euro peste nivelul de 5 lei şi posibila scumpire a carburanţilor vor pune, din păcate, gaz pe focul inflaţiei. Astfel că nivelul de trai va continua să se deprecieze în 2022”, arată analiza.

Dincolo de creşterea inflaţiei, pandemia COVID va continua să afecteze economia în 2022. Potrivit estimărilor analiştilor, nu este exclus ca valul 5 să determine autorităţile să impună noi restricţii, care vor afecta în principal consumul, principalul motor al economiei, dar şi apetitul pentru investiţii.

Incertitudinea legată de evoluţia pandemiei şi efectele impredictibile ale inflaţiei vor continua să guverneze deciziile de business, mare parte din planurile de investiţii urmând să fie amânate.

Temerile privind scăderea semnificativă a consumului, mai ales în primele luni ale anului, vor determina oamenii de afaceri să privească cu ezitare relaţiile de business, neîncrederea fiind, din păcate, cuvântul la ordinea zilei în economie.

„Neîncrederea se simte în modul în care se derulează mai nou afacerile. Creditul furnizor s-a restrâns tot mai mult, plăţile se fac tot mai greu. Oamenii îşi privesc cu tot mai multă reticenţă furnizorii, partenerii, de teamă că aceştia ar putea intra în blocaj, le-ar putea crea probleme. Aşa s-a ajuns ca livrările de bunuri şi servicii să se facă doar cu avansuri tot mai mari, iar blocajul financiar să se acutizeze”, afirmă analiştii.

Lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale asociate pandemiei, ezitările privind implementarea certificatului verde vin să accentueze acest fenomen al neîncrederii în economie.

„Vestea bună, în toată această situaţie instabilă, este că mare parte dintre firmele româneşti au învăţat lecţia pandemiei, şi-au restructurat afacerile şi întâmpină 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economică”, a mai arătat Adrian Negrescu.

În plus, 2021 a adus o accentuare a crizei forţei de muncă, dovadă numărul foarte mare de joburi pentru care firmele nu şi-au găsit angajaţi.

Lipsa muncitorilor a tăiat din potenţialul de dezvoltare a multor afaceri, mai ales din sectoarele dinamice în contextul pandemiei precum construcţiile, IT, clinici medicale, transporturi şi curierat, fenomen care va continua şi în 2022.

Potrivit analiştilor de la Frames, principalele provocări pentru mediul de afaceri, în acest context, vor fi generate de recrutarea angajaţilor calificaţi şi de oferirea unor salarii competitive.

„Cum mare parte dintre firmele româneşti sunt slab capitalizate, creşterea salariilor va fi o provocare pe care multe nu o vor putea îndeplini. Şi aşa, odată cu creşterea salariului minim de la 1 ianuarie, multe companii şi-au pus problema optimizării costurilor, fapt care se va traduce, din păcate, în disponibilizări de personal.

Dincolo de această situaţie, marea problemă este că a ajuns o adevărată misiune imposibilă să găseşti angajaţi buni, cu experienţă, pe piaţa forţei de muncă”, arată analiza.

Sperăm că 2022 nu va fi anul creșterilor de taxe, în care provocările crizei să fie rezolvate din pix, prin decizii administrative menite să aducă mai mulți bani la buget.

Consecințele ar fi dezastruoase pentru mediul de afaceri’’, se mai spune în analiza companiei de consultanță Frames.

31/12/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: