„Sub călcaiul porcin”
(Articol publicat de ziarul Ziua, nr.862, Constanța, la 14 iunie 1932, pag.2)
Valea Timocului
Ziarul „Ziua” din Constanța,scria la 14 iunie 1932 despre ATROCITATILE SÂRBESTI ASUPRA ROMÂNILOR DIN TIMOC
Remember. Românii din Serbia
ATROCITATILE SARBESTI ASUPRA ROMANILOR DIN TIMOC – ziarul „Ziua”, nr.862, Constanța, 14 iunie 1932, pag.2
Harta Serbiei. Proporția minorităților etnice (după Recensământul din 1884) Sursa:tiparituriromanesti.wordpress.com
Tratatele, aceste măiestrițe arme de strivire a celor posesori a mai puțin guri de tun, n-au adus numai o știrbire teritorială în folosul Jugoslaviei. Albania se află și ea pedepsită de un teritoriu național, Kosova, regiune eminamente albaneză, pe care se află un million de albanezi, asupra cărora sârbii s-au repezit cu programul de serbizare prin orice mijloace. Și când spunem « orice mijloace », trebuie să se țină seamă că faptele se petrec în Balcani.
Relațiile de presă în ce privește barbariile administrației ce caută să imprime albanezilor «cultura » iugoslavă, întrec marginile oricăror închipuiri.
Din câte știm, naționaliștii albanezi reacționează deseori împotrivă prigoanei comandată de la Belgrad, se înalță de pretutindeni și este locul să menționăm că și la Constanța a apărut un ziar naționalist albanez «Kosova», sub direcțiunea unui puternic luptător de presă albaneză, domnul George Bubani care combate atitudinea sârbească.
Pentru românii bătuți cu cnutul, nu se găsesc cuvinte de apărare.
Sânt fii neamului, jărtfiți pe altarul bunelor raporturi diplomatice.”
Sursa: romaniabreakingnews.ro/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 