CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Republica Srpska amenință cu secesiunea

La un pas de un nou conflict în Balcani

Bosnia şi Herţegovina (BiH) se confruntă cu cea mai gravă criză politică de la încheierea războiului care a dus la destrămarea fostei Republici Iugoslavia, desfăşurat între anii 1992 şi 1995, reînviind temerile legate de izbucnirea unui nou conflict după ce, la sfârşitul lunii iulie, sârbii bosniaci au blocat activitatea guvernului central, iar liderul lor separatist, Milorad Dodik, a anunţat măsuri de dezmembrare a instituţiilor cheie ale ale acestui stat balcanic.

Bosnian Serb Leader Has History of Targeting Journalists | Balkan Insight

”Este momentul cuceririi libertăţii pentru Republica Srpska”,a declarat liderul politic sârb bosniac Milorad Dodik (foto), citat de AFP.

În vârstă de 62 de ani, în prezent membru sârb al preşedinţiei colegiale bosniace, Dodik este un politician care insistă neobosit că ţara la conducerea căreia participă este o c onstrucție „imposibilă”.

De ani de zile, el ameninţă cu secesiunea, dar în prezent pare hotărât să facă paşi concreţi în această direcţie.

Săptămâna trecută,vineri, Milorad Dodik a promis să organizeze un referendum prin care le va cere locuitorilor Republicii Srpska să aprobe acţiunile sale.

Parlamentul sârbilor bosniaci a lansat în urmă cu câteva zile un proces controversat de retragere din instituţiile comune ale federației, în special din cadrul armatei, în pofida avertismentelor Occidentului cu privire la intenţiile separatiste din această ţară balcanică, divizată etnic, transmite AFP.

„Aceasta înseamnă secesiune fără a o proclama”, a declarat Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, germanul Christian Schmidt, într-un raport adresat ONU la începutul lunii noiembrie.

Agerpres, care citează Reuters, informează asupra declarației recente a secretarului de stat american Antony Blinken, conform căreia Statele Unite, care au intermediat în 1995 Acordul de pace în Bosnia şi Herţegovina de la Dayton, ar putea impune sancţiuni celor care încearcă să se retragă unilateral din instituţiile statului sau să destabilizeze acordul.

Acordul de la Dayton a pus capăt unui conflict soldat cu 100.000 de morţi, care a consacrat împărţirea Bosniei în două entităţi, Republica Srpska şi o entitate croato-musulmană, instituind în acelaşi timp o numeroasă structură administrativă menită să prevină pe viitor declanşarea de violenţe interetnice.

Blinken a evidenţiat că măsurile de subminare a instituţiilor bosniace ar pune în pericol perspectiva europeană, aluzie la aderarea sperată a BiH la Uniunea Europeană, precum şi redresarea economică a ţării şi investiţiile străine.

El a cerut tuturor părţilor să revină la masa discuţiilor şi să ajungă la un consens necesar pentru a duce ţara înainte.
Milorad Dodik, membrul sârb al preşedinţiei tripartite rotative a BiH, a afirmat în repetate rânduri că Republica Srpska se va retrage din forţele armate, organul judiciar superior şi administraţia fiscală ale BiH deoarece aceste instituţii nu au fost consacrate în Constituţia Dayton, ci au fost create prin amendamente.
Conform acordurilor de pace de la Dayton, fosta republică iugoslavă a fost împărţită în două entităţi autonome – Republica Srpska şi Federaţia Bosnia şi Herţegovina, dominată de croaţi şi bosniaci musulmani -, legate de un guvern central slab.
Constituţia BiH face parte din aceste acorduri de pace.

„În calitate de martor semnatar al Acordurilor de pace de la Dayton, Statele Unite reiterează că va răspunde în mod adecvat acţiunilor de retragere unilaterală din instituţiile la nivel statal sau de destabilizare în alt mod a acordului, inclusiv prin luarea în considerare a sancţiunilor„, scrie Blinken într-o scrisoare adresată membrilor preşedinţiei Bosniei și Herzegovinei, publicată de portalul istraga.ba.

După întâlnirea cu membrii preşedinţiei bosniace, Consilierul Departamentului de Stat al SUA, Derek Chollet, a scris pe Twitter: „Am făcut apel la dezescaladare, dialog şi instituţii funcţionale la toate nivelurile guvernamentale.

Este timpul ca Bosnia şi Herţegovina să se îndrepte spre viitor”.

NOTĂ

Https://ro.wikipedia.org/ consemnează că Bosnia și Herțegovina este o țară situată în Europa de sud-est, în Balcani, fiind patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații. Se învecinează cu Croația la vest, cu Serbia la est și Muntenegru la sud-sud-est și fost una din cele 6 republici ale fostei Iugoslavii.Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.

Și-a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton din 1995, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU.

Springtime of Nations: January 2016

În Herțegovina, trăia în Evul mediu o mare comunitate de vlahi care erau descendenții cetățenilor romani din Imperiul Roman. Ei vorbeau o limbă asemănătoare cu limba română dar urmașii lor vorbesc în prezent o limbă slavă.

După unii autori, majoritatea sârbilor din Republica Srpska din actuala Bosnie sunt de origine vlahă, la fel ca majoritatea populației din Bosnia și Herțegovina (dar care au fost islamizațăși slavizată).

O parte a vlahilor au trecut la religia bogomilă/patarenă, iar în timpul ocupației otomane au trecut la religia islamică. O altă parte a rămas la religia ortodoxă dar au fost și vlahi trecuți la religia catolică.

Țara este descentralizată și împărțită în prezent din punct de vedere administrativ în două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska. Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică.

Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.

În prezent,suprafața totală a acestei țări este de 51.129 km², iar populația recenzată în 1991 totaliza un număr de 4.377.053 locuitori.

În conformitate cu prevederile Acordului de pace de la Dayton din 1995, Bosnia și Herțegovina este constituită din două entități teritoriale: Federația Bosnia și Herțegovina reprezentând 51% din teritoriul statului și Republica Srpska, reprezentând 49% din suprafața acestui stat. Federația Bosnia și Herțegovina este la rândul său divizată în zece cantoane.

Există de asemenea, orașe cu statut administrativ propriu: Sarajevo, Mostar, Tuzla și Banja Luka. Districtul federal Brčko a fost creat printr-o decizie arbitrală și reprezintă un teritoriu aflat sub autoritatea guvernului central. Țara are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul orașului Neum.

Există de asemenea, orașe cu statut administrativ propriu: Sarajevo, Mostar, Tuzla și Banja Luka. Districtul federal Brčko a fost creat printr-o decizie arbitrală și reprezintă un teritoriu aflat sub autoritatea guvernului central.








13/12/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , | Un comentariu

5 semne că un război cu Iranul este aproape

Ceasul ticăie  mai aproape de  momentul unei posibile  interventii americano-israeliene  în Iran. Israelul ar putea ataca  singur, dar va fi cel mai  probabil sprijinit de  SUA.

Războiul este  iminent, sau sunt aceste miscari menite sa  sperie Iranul?

Exista totusi  5 semne care au aparut  foarte recent.

  1.  Instituţia internaţională responsabilă pentru aproximativ 80 la sută din tranzacţiile financiare mondiale  a anuntat   că va elimina instituţiile financiare iraniene din sistemul său. Această mişcare fără precedent, este o lovitură dura pentru  Iran, şi urmează  sancţiunilor UE.

  2. Majoritatea responsabililor din  cabinetul israelian sunt pentru atacarea Iranului  scrie  ziarul israelian Maariv israelian ( link in  ebraică , citat în limba engleză ), comenteaza  Ben Caspit care  spune că 8 din 14 membri ai cabinetului israelian susţin acum o lovitura  asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului. Cabinetul poate da prim-ministrul Netanyahu lumina verde pentru atac, cand va crede de cuviinţă.

  3. Netanyahu pregăteste  publicului israelian continuand  retorica dură faţă de Iran, după întoarcerea  sa din vizita pe care a efectuat-o  în Statele Unite. Analistii vad in  acest lucru  o pregătire a publicului israelian pentru un război.

  4. Utilizarea rezervelor de petrol.  SUA şi Marea Britanie au decis eliberarea unor cantitati din rezervele de petrol de urgenţă, în scopul de a  determina preţuri mai mici pentru petrol. Acest lucru  ar putea fi un alt  semnal.

  5. „Ultima Şansă” Atenţie : Conform unor surse ruseşti, secretarul american de stat Hillary Clinton  a cerut  ruşilor sa trimita un mesaj către Iran că viitoarele  discuţii cu Iranul reprezinta  ultima şansă înainte de  o acţiune militară efectiva.

Inutil să spunem ca   preturile petrolului joacă un rol  important în calculele facute de  toate părţile. Iranul este al 5-lea cel mai mare producător mondial  de petrol , iar  prin  stramtoarea  Hormuz  din vecinatatea sa ,trec  40 la suta din transporturile de petrol  din lume .

Toate aceste considerente ar putea sta la baza  unui atac  al Israelului ,  sprijinit de SUA, împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului.

Totusi, ar putea fi de asemenea vorba de o sporire  a presiunilor  împotriva Iranului, încercându-se  forţarea acestuia  să se conformeze, fără un  angajament  în acţiuni militare.

Există multe alte interese, care împing liderii  la o retorică mai mare, dar este evident ca situatia in zona este extrem de tensionata si periculoasa.

SURSA

02/05/2012 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Potrivit publicatiei InfoWars, care citează surse militare confidențiale, Statele Unite ar fi dat liber Israelului pentru un atac asupra Iranului

SUA au dat liber Israelului să atace Iranul. Începe Războiul Mondial?

 

SUA au dat liber Israelului să atace Iranul. Începe Războiul Mondial?

 

E posibil  să înceapă cât de curând ceea ce analistii militari numesc preludiul celui de al Treilea Razboi Mondial.

 Statele Unite au dat liber Israelului pentru un atac asupra Iranului, potrivit publicatiei InfoWars, care citează surse militare confidențiale.

Unele informatii afirma ca subiectul a fost pe agenda intalnirii de la Tel Aviv din 3 octombrie dintre Leon Panetta, secretarul american al apararii si oficialii israelieni.

Administratia Obama ar fi acordat unda verde pentru un atac al Israelului asupra Iranului, potrivit unor surse militare confidentiale, citate de InfoWars. Israelul este preocupat de faptul ca marile puteri, precum Germania si-au apropiat relatiile cu Iranul, ceea ce ii permite acestuia sa-si continue programul de imbogatire al uraniului. Este posibil ca in urmatoarele doua luni Israelul sa lanseze un atac militar.

Vizita secretarului american al Apararii, Leon Panetta din 3 octombrie de la Tel Aviv a fost folosita pentru ca Israelul sa-l convinga pe demnitarul american, ca Statele Unite sa dea unda verde pentru un atac.

„In ultimele saptamani, au avut loc discutii intense in cercurile militare israeliene cu privire la posibilitatea sau nu a lansarii unui atac militar impotriva facilitatilor nucleare ale Iranului. Aparent, problema-cheie in dezbatere a fost cum sa se asigure Israelul ca Statele Unite ar lua parte la atac sau cel putin ar interveni de partea sa, daca atacul initial ar duce la un razboi lung”, a declarat Patrick Seale, un jurnalist britanic pentru Gulf News.

„In cazul in care Administratia americana nu reuseste sa castige sprijin pentru instituirea unor sanctiuni asupra regimului de la Teheran, dupa prezentarea unor dovezi asupra unor abuzuri facute la alegerile recente din Iran, mingea va fi din nou in curtea Administratiei Obama”, scrie Tony Karon, in Time.

Administratia va sprijini masurile agresive impotriva Iranului, avand acoperire in vederea schimbarii regimului. Expertii geopolitici considera ca avertismentele date Iranului pregatesc o lovitura a Israelului asupra Teheranului. In iulie, veteranul Robert Baer, fost agent al CIA, a declarat la KPFK Los Angeles ca prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a planificat un atac asupra Iranului, in septembrie, pentru a coincide cu cererea Palestinei de recunoastere a statului la ONU. Conform declaratiilor lui Steve Pieczenik, fost oficial al Departamentului de Stat, a fost conceput un complot terorist, care ar putea fi pretextul unui atac militar impotriva Iranului.

 

 Agentia org.

Duminică, 16 octombrie 2011

18/10/2011 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: