Potrivit legii din care prezint extrase mai jos, desfiintarea judetelor sau modificarea limitelor teritoriale nu poate fi facuta prin asumarea raspunderii Guvernului.
Legea spune clar, trebuie ceruta opinia locuitorilor prin referendum. Cine se opune acestui drept legal, face putina puscarie. Credeti ca le pasa celor care vor sa faca tara harcea-parcea? Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului (publicata in Monitorul Oficial nr. 84 din 24 februarie 2000) CAPITOLUL III Referendumul local Art. 13. (3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraselor si judetelor se inainteaza Parlamentului spre adoptare numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. In acest caz organizarea referendumului este obligatorie.
Art. 52. (1) Impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.( apologeticum.wordpress.com).
Vladimir Tismăneanu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, salută formarea Comisiei de studiere a comunismului din Republica Moldova.
„Îi asigur pe colegii din Republica Moldova de deplina solidaritate din partea celor care au lucrat şi lucrează în aceeaşi direcţie în România. Nu ne intimidează nici ironiile ieftin-sterile ale cinicilor de profesie, nici atacurile imunde ale nostalgicilor securisto-comunişti. Pentru primii, nu va fi niciodată momentul unei condamnări categorice a comunismului. Vor găsi mereu cusururi, motive de ponegrire, pseudo-argumente din arsenalul ruginit şi penibil al „anti-anti-comunismului”.
Ceilalţi, înfrăţiţi cu diverşii fundamentalişti, nu pot accepta din principiu un asemenea demers întrucât le surpă însăşi raţiunea de a exista politic şi îi demască drept partizani ai crimei. Pentru noi, salvarea memoriei, recunoaşterea momentelor traumatice, identificarea făptuitorilor, onorarea victimelor fac parte din datoria de conştiinţă pe care, dacă o ignorăm, ne pierdem în marasmul unei tăceri înjositoare”.
Decizia privind înfiinţarea Comisiei de studiere şi apreciere a dictaturii comuniste din Republica Moldova este, neîndoios, un moment istoric, comentează pe blogul său Vladimir Tismăneanu.
Potrivit politologului român, gestul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu probează viziune, moralitate şi voinţă politică. „Condamnarea oficială a dictaturii comuniste ca ilegitimă şi criminală a devenit astfel inevitabilă. În Republica Moldova anticomunismul nu este o iluzie. Cum nu este nici în România ori în alte state în care s-a aplicat reţeta bolşevică a distrugerii libertăţilor umane. Ca şi istoricii din Basarabia, sunt convins că nu vom putea înţelege ce a fost tirania comunistă dacă nu vom deconstrui ideologia care a inspirat acest sistem. Generator de fanatism în prima perioadă, ritual mecanic în faza crepusculară a dictaturilor, ingredientul ideologic, cum l-a numit Aleksandr Soljeniţîn, a fost mereu prezent, obsesional şi ubicuu.
Există aşadar o conexiune indisolubilă între ambiţiile ideologice şi practicile totalitare (în economie, societate, cultura, educaţie, sănătate etc). A fost vorba, cum scriau istoricii ruşi Mihail Heller şi Aleksandr Nekrici, de ascensiunea utopiei la putere.
Prăbuşirea URSS în 1991 ar fi trebuit să ducă la asemenea analize în care, fiind vorba de crime împotriva umanităţii, dimensiunea investigaţiei factuale nu poate fi separată de aceea a judecăţii normative. Nu s-a întâmplat astfel din raţiuni ce merită examinate atent. În Republica Moldova, sub Voronin, actuala iniţiativă ar fi fost de neconceput. Responsabilitatea comuniştilor pentru impunerea unui sistem inuman este dincolo de orice îndoială raţională. Dictatura a fost bazată pe teroare, directă şi indirectă, exercitată de oameni concreţi, cu funcţii precise. Sunt convins ca Raportul acestei comisii va examina rolul, încă prea puţin studiat, al unor magnaţi stalinişti precum Lev Mehlis, Nikita Hrusciov, Leonid Brejnev, Konstantin Cernenko, Ivan Bodiul în impunerea şi perpetuarea dictaturii totalitare.
Iată aşadar că, în urma mişcării anticomuniste din primăvara anului 2009, în fapt o revoltă civic-populară cu efecte revoluţionare la nivelul sistemului politic, s-a ajuns la formarea unei Comisii însărcinată cu analiza riguroasă a instituţiilor, metodelor, instrumentelor care au făcut posibile crimele totalitare, asasinatele în masă, foametea artificială, deportările, desnaţionalizarea românilor, samavolniciile din perioada sovietică (deci nu doar după 1940, dar şi in perioada de după 1918, în aşa-numita Republica Autonomă Moldovenească).
Comisia este compusa din respectaţi oameni de ştiinţă, personalităţi intelectuale recunoscute. Preşedintele Comisiei este istoricul Gheorghe Cojocaru. Unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Comisiei (alături de Sergiu Musteaţă) este istoricul Igor Caşu, autorul capitolului despre represiunile comuniste din Moldova ocupată de URSS din Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale numită de preşedintele Traian Băsescu.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova