PAPA FRANCISC l-a criticat pe Kirill, primatul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarh al Moscovei și al întregii Rusii, spunând că acesta ”nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin”

Papa Francisc: Patriarhul Kirill „nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin”

Papa Francisc l-a criticat, într-un interviu pentru ziarul italian Corriere della Sera, pe Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse (foto stânga), care și-a exprimat deschis susținerea pentru războiul din Ucraina.

Papa s-a arătat dispus să meargă la Moscova să discute cu președintele rus, Vladimir Putin, doar că nu a primit niciun răspuns, relatează Reuters și The Guardian.

Înainte de interviul pentru publicația italiană, Suveranul Pontif nu l-a numit în mod explicit pe Vladimir Putin, însă a denunțat „agresiunea” și „invazia nejustificată” și a deplâns „atrocitățile” împotriva civililor din Ucraina, lăsând să se înțeleagă că vorbește despre Rusia și liderul său.

„Am vorbit cu Kirill timp de 40 de minute prin Zoom. Primele 20, cu un cartonaș în mână mi-a citit toate justificările războiului. L-am ascultat și i-am spus: nu înțeleg nimic despre asta. Frate, nu suntem clerici de stat, nu putem folosi limbajul politicii, ci pe cel al lui Iisus”, a spus Suveranul Pontif.

Patriarhul Kirill „nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin”, a adăugat Papa Francisc.

Totodată, șeful Bisericii Catolice a precizat că și-a exprimat intenția de a merge la Moscova, ca să vorbească cu Vladimir Putin, dar încă nu a primit un răspuns.

La 20 de zile de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Papa Francisc spune că l-a rugat pe un înalt diplomat al al Vaticanului să-i trimită acest mesaj liderului rus.

Mesajul a fost că sunt dispus să merg la Moscova. Cu siguranță, a fost necesar ca liderul de la Kremlin să permită o deschidere. Nu am primit încă un răspuns și încă insistăm. (…) Mă tem că Putin nu poate și nu vrea să aibă această întâlnire în acest moment. Dar cum să nu oprești atâta brutalitate?

La începutul războiului, Papa Francisc a mers la Ambasada Rusiei la Sfântul Scaun pentru a-i transmite ambasadorului Moscovei îngrijorarea sa cu privire la invadarea Ucrainei, într-un gest fără precedent în istoria Bisericii Catolice.

În războiul din Ucraina se testează arme

În interviul acordat ziarului italian, Papa a menționat că în acest moment, în războiul din Ucraina, se testează arme.

„Ceea ce este clar este că acolo se testează arme. Rușii știu acum că tancurile nu prea sunt de folos și se gândesc la alte lucruri. Acesta este motivul pentru care se poartă războaie: pentru a testa armele pe care le-am produs. Așa s-a întâmplat în războiul civil spaniol dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Comerțul cu arme este un scandal și puțini sunt cei care îl combat. În urmă cu doi sau trei ani, o navă a sosit la Genova încărcată cu arme care urmau să fie transferate pe un cargo mare pentru a fi transportate în Yemen. Lucrătorii portuari nu au vrut să facă acest lucru. Au spus: să ne gândim la copiii din Yemen. Este un lucru mărunt, dar un gest frumos. Ar trebui să fie multe altele ca acesta”.

„Suntem atenți și la ceea ce se poate întâmpla acum în Transnistria”

Papa a tot transmis avertismente în ultimii ani asupra unui război mondial din bucățele, notează https://www.libertatea.ro.

„Nu am niciun merit pentru această alarmă, era doar constatarea realității: Siria, Yemen, Irak, în Africa, un război după altul. Există interese internaționale în fiecare dintre ele. Este de neconceput ca un stat liber să pornească un război împotriva altui stat liber. În Ucraina, alții au fost cei care au creat conflictul.

Singurul lucru care le este reproșat ucrainenilor este că au reacționat în Donbass, dar vorbim de acum zece ani. Acest argument este vechi. Bineînțeles că sunt un popor mândru.

De exemplu, atunci când pentru Drumul Crucii au fost două femei, una rusoaică și cealaltă ucraineană, care trebuiau să citească rugăciunea împreună, au făcut un scandal. Așa că l-am sunat pe cardinalul Krajewski, care era acolo, și mi-a spus: „Oprește-te, nu citi rugăciunea””, a relatat Papa, care privește cu îngrijorare și în jurul Ucrainei: „Dar suntem atenți și la ceea ce se poate întâmpla acum în Transnistria”.

Suveranul Pontif s-a declarat sceptic în privința păcii: „Sunt un pesimist, dar trebuie să facem toate gesturile posibile pentru a opri războiul”.

Publicitate

RĂZBOIUL RUSO – UCRAINEAN se poartă și în BISERICĂ. UN PREOT ORTODOX a fost alungat dintr-o biserica din Ucraina, după ce l-a pomenit în timpul slujbei pe Patriarhul Kirill al Moscovei

Un preot ortodox și ajutorul lui au fost scoși cu forța dintr-o biserică ortodoxă, din Ucraina, după ce, în timpul slujbei, preotul l-a pomenit pe Kiril, Patriarhul Moscovei si al Intregii Rusii.

Foto: Putin și Patriarhul KGB, Kirill

Patriarhul Kirill al Rusiei îl susține în conflictul militar pe Vladimir Putin.

Iată cum a comentat Stiri pe surse filmarea în articolul Un preot ortodox, scos cu forța din biserică, după ce l-a pomenit pe Patriarhul Moscovei/ Video:

”Complicitatea Bisericii Ortodoxe Ruse cu regimul de la Moscova și a Patriarhului Kirill cu președintele Vladimir Putin au început să coste enorm.

Imaginea patriarhului rus a avut de suferit din cauza tensiunilor ecleziale grave care au urmat anexării Crimeei și războiului din Donbass din 2014.

În 2019, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, constituită în anii 1990, în paralel cu deja existenta Biserică Ucraineană – subordonată Patriarhiei Moscovei, a obținut autocefalia de la Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu, primus inter pares al celor paisprezece conducători ai Bisericii Ortodoxe canonice.

A fost o lovitură cu atât mai grea pentru Kiril cu cât Ucraina este, din punct de vedere istoric, leagănul creștinismului est-slav, iar acum reprezintă aproximativ o treime din parohiile Patriarhiei Moscovei.

„Numărul practicanților acolo este mult mai mare decât în Rusia”, după cum spune Kathy Jeanne Rousselet. „Patriarhul Kiril a fost împotriva anexării Crimeei”, continuă expertul.

”A știut că acest lucru va crea tensiune în Biserică. Mai mult, el a lipsit de la ceremonia oficială de semnare a actului de anexare”.

Sprijinul său pentru războiul actual este o nouă provocare. Deocamdată, notează Antoine Nivière, profesor la Universitatea Lorena, specialist în istoria culturală și religioasă a Rusiei, „în ultima lună, doar patriarhul se exprimă oficial în cadrul Bisericii”.

La începutul lunii martie, aproape trei sute de preoți au trimis o scrisoare deschisă pentru a cere încetarea luptelor, dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Mulți episcopi sunt de origine ucraineană, așa că sunt bine informați despre realitatea evenimentelor din teren.

Influența și infrastructura Bisericii Ortodoxe Ruse se reduc, pe fondul invaziei din Ucraina, scrie Novaia Gazeta, care analizează situația în Ucraina, în țările baltice și Polonia, în diaspora occidentală, dar și în Rusia, relatează publicația deschide.md.

Înainte de începerea tragicelor evenimente actuale, aproximativ 13.000 de parohii se aflau sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, unite în 53 de eparhii ale Bisericii Ortodoxe a Ucrainei-Patriarhia Moscovei (BOUcr-PM).

Încă aproximativ 8.000 de parohii ucrainene aparțin Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOUcr.), care este independentă de Moscova.

Deja în primele zile ale „operațiunii speciale” ordonate de Putin, una după alta, eparhiile ucrainene au început să înceteze pomenirea Patriarhului Moscovei Kirill, care, în opinia lor, împărtășește responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă și își declară dorința de autocefalie (biserică independentă complet). ”

În tradiția ortodoxă, refuzul de a pomeni Întâistătătorului înseamnă practic o ieșire de sub jurisdicția sa.

VIDEO:

View this post on Instagram

A post shared by stiripesurse.ro (@stiripesurse)

Statistici comparate intre Ortodoxia rusă și Ortodoxia română

 

Patriarhul Kiril în Antarctida, 17 februarie 2016. Și lipsă zilele acestea în Creta.

 

Ortodoxia rusă și Ortodoxia română. Statistici comparate

Patriarhia Moscovei și Patriarhia Română sunt cele mai mari Biserici autocefale locale în ansamblul Ortodoxiei (14 Biserici locale).

Un diferend canonic istoric opune cele două Patriarhii în teritoriul național al României anexat de URSS în 1940 și 1944.

O diferență majoră dintre cele două Patriarhii constă în modul lor de autodefinire, bazat pe moduri diferite de gândire, unul bisericesc (BOR) și altul lumesc (BORu).  Să aruncăm o privire asupra corpului social al fiecăreia dintre cele două Biserici autocefale.

RUSIA

Patriarhia Moscovei se autodefinește drept ”Biserică multinațională” (termen absent în dreptul canonic ortodox) și nu-și asumă statutul canonic de Biserică națională a neamului rus – după cum ar sugera titulatura Biserica Ortodoxă Rusăși cum ar trebui să fie potrivit sfintelor canoane ale Ortodoxiei. Conceptul moscovit de ”Biserică multinațională” este relativ recent la scară istorică, datează din perioada comunismului postbelic și nu vizează enoria ortodoxă din Federația (multinațională) Rusă, ci o enorie aflată, în mare parte, în alte state, în special post-sovietice, precum și două Biserici Autonome: a Japoniei și a Chinei.

E un soi de ”Ortodoxie originală”, cu autodispensă de la norma canonică ortodoxă. Dacă ești multinațională înseamnă că nu mai ești rusă, iar dacă ești rusă înseamnă că nu mai ești multinațională. Trebuie să optezi.

În cazul Bisericii Ortodoxe Ruse, multă lume confundă ansamblul populației Federației Ruse cu enoria ortodoxă din această țară.

Or, se știe, Federația Rusă este în continuare un stat cu o pondere ridicată a ateilor și agnosticilor, iar populația neatee nu este nici pe departe omogenă religios și confesional.

Din 1917 până în prezent Federația Rusă nu-și chestionează populația, în cadrul recensămintelor generale, la capitolul convingeri religioase sau apartenență de cult.

Este adevărat că s-au efectuat, după căderea URSS, multiple sondaje de opinie printre cetățenii ruși, dar, de multe ori, rezultatele acestora sunt contradictorii și ne prezintă, de regulă, imagini mai mult sau mai puțin deformate ale realităților religioase și confesionale din această țară.

BORu nu a efectuat niciodată o recenzare internă a propriei sale enorii din Federația Rusă și nici nu publică statistici privind demografia bisericească. Singurele informații statistice disponibile și certe sunt cele furnizate de către stat privind numărul de entități religioase și părți componente ale acestora înregistrate, în ordinea stabilită prin lege, de către organele de stat abilitate.

Astfel, la 1 ianuarie 2015, Biserica Ortodoxă Rusă avea în Federația Rusă:

• 14 960 parohii și filii în 136 072 localități existente real în țară

• 524 așezăminte monahale (mănăstiri, schituri și metocuri)

• 39 unități de învățământ teologic funcționale din 56 înregistrate

• 168 eparhii

• 114 748 916 credincioși estimați (sau 80% din populație)

• 12 622 380 credincioși reali, care merg la biserică măcar o dată pe an (11%)

• 102 126 535 ”credincioși” fictivi, care nu merg deloc la biserică, mulți nu sunt cununați, iar alții nici botezați (89%).

Media matematică este de 89 de parohii pentru 1 eparhie ortodoxă din Rusia.

De asemenea,  fiecărei eparhii îi revin în medie 3,11 mănăstiri. O unitate de învățământ teologic funcțională revine unui număr de 5,6 eparhii sau, inversând termenii, unei eparhii îi revin 0,23 școli teologice.

Teoretic, ca medie matematică, o parohie ortodoxă din Rusia ar trebui să cuprindă 7 670 de credincioși. În realitate, pragul fiecărei biserici fiind trecut măcar o dată pe an de 843 de credincioși.

 

 

ROMÂNIA

 

Patriarhia Română se autodefinește drept ”Biserică națională”, statut recunoscut oficial de Statul Român (cu excepția hiatusului istoric comunist: 1948-1989).

Spre deosebire de Rusia, în România populația este liberă să-și declare apartenența religioasă și confesională cu ocazia recensămintelor generale ale populației, astfel încât avem statistici în domeniu.

În România, la 1 ianuarie 2015, Biserica Ortodoxă Română dispunea de:

• 13 853 parohii și filii în 13 787 localități existe în țară

• 748 așezăminte monahale (541 mănăstiri, 192 schituri și 15 metocuri)

• 51 unități de învățământ teologic funcționale

• 29 eparhii

• 17 304 611 credincioși, majoritatea absolută mergând la biserică măcar o dată pe an.

Media matematică este de 515 parohii pentru 1 eparhie ortodoxă din România. De asemenea,  fiecărei eparhii îi revin în medie 25,79 mănăstiri.

O unitate de învățământ teologic funcțională revine unui număr de 0,56 eparhii, adică în fiecare eparhie există, ca medie matematică, 1,75 unități de învățământ teologic.

O parohie ortodoxă din România cuprinde în medie 1 249 de credincioși, cu circa 1/3 mai mult decât parohiile din Federația Rusă.

RUSIA ȘI ROMÂNIA. DIFERENȚE

Diferențele majore dintre cele două Biserici constau în:

Disproporții mari în ceea ce privește raportul numeric credincioși/episcop  sau parohii/eparhie (inflație de episcopi  în Rusia). În raport cu episcopii ortodocși din România sau din Grecia, episcopii ruși au o pregătire puțin spus slabă, fiind văzuți mai degrabă ca factori de putere administrativă și control spiritual decât ca prinți ai Bisericii emanați de enorie. Apropo, în Biserica Rusă episcopii nu sunt aleși, ci… numiți, adică desemnați de sus (…nu de Sus);

Disproporții majore privind numărul de unități de învățământ teologic raportat la numărul de credincioși (normal în România, insuficient în Rusia).

Acesta este unul dintre indicatorii formali, de suprafață, ai gradului de instruire/luminare a clerului (inclusiv a ierarhiei) din cele două Biserici;

Gradul de frecventare a bisericii (foarte scăzut în Rusia, normal în România). 

Populația realmente bisericească din Rusia este inferioară numeric celei din România;

Lipsa misiunii interne din Rusia, confirmată prin faptul că în cel puțin 89% din localitățile țării (121 112 localități) nu există biserică ortodoxă și nici preot.

Apetitul Patriarhiei Moscovei pentru statutul de Biserică multinațională în detrimentul celui canonic de Biserică națională ar putea fi explicat printr-o necesitate de a compensa în exteriorul țării efectele dezastruoase ale lipsei de misiune ortodoxă internă și ale eschivării de la îndeplinirea funcțiilor de mamă spirituală a poporului rus.

Cine nu are puncte de sprijin în interior le caută în afară. Elanul imperial orientat către exterior este atât de mare încât Patriarhia Moscovei a inițiat ”misiunea ortodoxă” până și în Antarctida, dar uită că dintre limbile celor peste 70 de popoare băștinașe din Federația Rusă Sfânta Scriptură este tradusă integral doar în 2 (mordvină și tuvină), iar în 90% din localitățile țării nu există nici urmă de biserică ortodoxă.

De aceea umblă Patriarhul Moscovei după potcoave de pinguini morți prin Antarctida, dar nu are nici timp și nici plăcere să meargă la Sinodul Panortodox din Creta.

Ironia sorții, dar între pinguinii antarctici și patriarhii ortodocși Moscova în preferă pe cei dintâi, cărora le acordă mai mult timp și atenție. Neputându-se detașa de modul lumesc și imperial de gândire, Patriarhia Moscovei, drapată cu multinaționalismul ei rusificator și dizolvant, se ține și se va ține cu dinții în continuare și de Basarabia, și de Ucraina, și de Bielorusia.

Mai ales de cuprinzătoarea și mult mai religioasa decât Rusia Ucraină, zonă din cauza căreia, între altele, Biserica Moscovei a boicotat Sfântul și Marele Sinod Panortodox din insula Creta. De altfel, numărul de credincioși reali și numărul de comunități supuse administrativ Patriarhiei Moscovei în afara Federației Ruse este mai mare decât cel al credincioșilor și comunităților ei din interiorul Federației.

Povestea asta propagandistică despre ”Sfânta Rusie” este doar o poveste propagandistică pe care o iau în serios doar naivii și neavizații.

 

 

 

Patriarhul Kiril, după acceptarea ”Ordinului republicii” (Transnistria) din mâna lui Igor Smirnov, 22 aprilie 2010, Moscova. Asistă Vladimir Iastrebciak.

NUMĂRUL ETNICILOR RUȘI CONVERTIȚI LA ISLAM A DEPĂȘIT 100 000 ȘI CREȘTE CONSTANT

de Vlad Cubreacov

sursa: Blogul lui Vlad Cubreacov