În ziua de 25 februarie 2021, în Palatul Patriarhiei din Bucureşti, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Noul Episcop-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul. Hirotonia va avea loc la Iaşi în ziua de duminică, 07 martie 2021.
Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret și pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nestor Dinculeană ca Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei. Noul Arhiereu-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul. Hirotonia va avea loc la Deva în ziua de duminică, 07 martie 2021.
În cadrul aceleiași ședințe, au mai fost luate următoarele hotărâri:
Declararea anului 2022 în Patriarhia Română ca Anul Omagial al Rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al Sfinţilor isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț.
Începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori şi mari duhovnici misionari români din timpul comunismului, în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) şi a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).
Sfântul Sinod a reamintit obligaţia statutară a Bisericii Ortodoxe Române de a rămâne în comuniune şi unitate dogmatică (doctrinară), liturgică (sacramentală) și canonică (disciplinară) cu Biserica Ortodoxă universală. Prin urmare, Biserica Ortodoxă Română nu poate modifica doctrina sa, ritualul său liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică, îndemnând pe toți slujitorii săi la mai multă responsabilitate în săvârșirea Sfintelor Taine şi ierurgii*.
*ierurgíe, ierurgii s. f. Slujbă bisericească de binecuvântare și de sfințire a oamenilor și a lucrurilor, care se săvârșește în diferite împrejurări (sfințirea apei, binecuvântarea caselor, înmormântare, parastas etc.). – Din gr. ierurgia.
Mii de credincioşi din ţară şi diaspora au asistat duminică, 25 noiembrie 2018, la momentul istoric al slujbei de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului din Bucuresti savarsita de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
La finalul slujbei, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, a dat citire actului de sfinţire semnat de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Patriarhul Daniel şi toţi ierarhii prezenţi.
În document a fost prezentată sintetic istoria Catedralei Mântuirii Neamului, pornind de la perioada de după Războiul de Independenţă până în prezent.
Au fost enumerate principalele etape parcurse în acest răstimp de peste o sută de ani şi a fost evidenţiat momentul punerii pietrei de temelie în anul 2007.
„Împlinind dorința înaintașilor săi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, după întronizarea sa ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie 2007), a reluat cu prioritate proiectul Catedralei Mântuirii Neamului și a săvârșit slujba de punere a pietrei de temelie pe amplasamentul din Dealul Arsenalului, la 29 noiembrie 2007, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României”, se menţionează în actul sfinţirii.
Zeci de mii de oameni au participat la acest moment istoric al slujbei de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului din Bucuresti, o construcție de mare anvergură după dimensiuni și costuri pentru România și Europa.
Catedrala Mântuirii Neamului a costat 121 de milioane de euro, până în acest moment, fără costurile legate de teren, cei 100.000 de mii de metri pătrați situati pe Dealul Arsenalului, lângă Palatul Parlamentului. Costurile vor continua să crească, pentru că mai e mult până la finalizarea ei, construcția, începută în 2010, urmând a fi finalizată în 2024.
Construcția se află „la roșu”, fiind finalizată în proporție de 95%. Dimensiunile Catedralei Mântuirii Neamului sunt următoarele: lungimea: 126,10 metri; lățimea (la abside): 67,70 metri; înălţimea: 120 metri până la baza crucii de pe turla principală Pantocrator (crucea va avea încă 7 metri); aria totală construită la sol: 13 668,50 metri pătrați; aria totală desfăşurată construită: 52 529,20 metri pătrați; aria utilă totală: 36 897,96 metri pătrați; volum: 323 000 metri cubi; capacitate: 6.000 de persoane, dintre care 1.000 de scaune.
De pe terasa din jurul cupolei principale, la înălțimea de 91 de metri, se oferă o priveliște a orașului. Accesul acolo se poate face cu ajutorul scărilor sau a celor 8 lifturi cu care e prevăzută în interior catedrala.
Noua catedrală din centrul Bucureștiului este mai mare decât Catedrala „Sfântul Isaac” din Sankt Petersburg și Catedrala „Iisus Mântuitorul” din Moscova, cele mai mari de până acum în lumea ortodoxă, dar mai mică decât Catedrala Sfântul Sava din Belgrad, potrivit purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, care, în ziua sfințirii Catedralei Neamului, referindu-se la numărul de personae care pot intra în incintă, pentru că la capitolul „înălțime” lucrurile stau invers.
Catedrala Sfântul Sava din Belgrad are o inălțime de 70 de metri si o capacitate de 10.800 de persoane.
Prin comparatie, Catedrala Mantuirii Neamului din București are o inălțime de 120 m si o capacitate de 6.000 de persoane
Associated Press, citat de Washington Post, a consemnat că zeci de mii de români au îndurat ore în şir vremea friguroasă pentru a participa la sfinţirea Catedralei.
Ideea ridicării unei Catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877-1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe de Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne.
VIDEO: Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului
După aproape un secol si jumatate de piedici, românii au reușit in sfârșit să construiască o Catedrală a Neamului!
Este frumoasa,mare și chiar era nevoie de ea.
Daca ne uitam la alte confesiuni, ele au inaltat de secole catedrale mamut, și nu a mai sarit nimeni în sus, cu indignare… De ce sunt atacati ortodocșii romani că și-au făcut in sfarsit o Catedrală a Neamului? Foarte bine au făcut!
Poporul credincios are nevoie de un simbol al credintei sale, nu toți sunt „spiritualizați” !
Și apoi, românii sunt în proporție de peste 80 la sută,ortodocși! Așa au învățat romanii de la părinții lor și așa și-au învățat copii ! In orice lucru omenesc și mai cu seama în religie,trebuie să păstrăm măsură, buna cuviință, smerenia și bunul simt.
Dumnezeu are nevoie de suflete sincere și curate!
Sa ne bucuram deci că avem o Catedrală a Neamului Românesc si de aceasta sfanta legătura cu Dumnezeu!
Poate de acum incolo neamul românesc va fi mai unit, iar romanii nu se vor mai lăsa dezbinati, manipulati si inselati de diverse alte religii, nu neapărat mai bune!
“Cu ajutorul lui Dumnezeu, în ziua de 30 noiembrie 2018, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei Ocrotitorul României va fi sfinţită Catedrala Mântuirii Neamului, sau Catedrala Naţională, acest edificiu nou fiind o necesitate liturgică practică, dar şi un simbol al spiritualităţii şi comuniunii româneşti”, a spus ÎPS patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în Mesajul său din prima zi din anul 2018.
Şase sute de oameni vor lucra în 3 schimburi pentru a finaliza măreaţa construcţie închinată Credinţei Creştine Ortodoxe, până în data de 30 noiembrie 2018, când aceasta va fi sfinţită.
A început deja construcţia celor 6 turle care vor ajunge la 60 de metri înălţime. Impresionantă va fi turla Pantocrator, turla principală, cu înălţimea de 120 de metri. Pantocrator înseamnă în limba greacă atotputernic şi acolo va fi punctul cel mai înalt.
În Catedrala Naţională vor încăpea 5000 de credincioşi. Suprafaţa construită este de 7.200 de metri pătraţi, dar spaţiul util va fi de 4.000 de metri pătraţi.
Se vor monta 600 de ferestre, iar pereţii cel mai probabil vor fi acoperiţi cu mozaic.
Cele şase clopote vor fi montate în această iarnă. Cel mai mare cântăreşte 25 de tone şi are imprimat pe el chipul Patriarhului Daniel.
Va fi una dintre cele mai mari catedrale din Europa şi din lume.
Clasamentul celor mai mari lăcaşuri de cult creştine din Europa este următorul:
1. Sagrada Familia – Spania
Este o uriașă biserică situată in capitala Cataloniei, Barcelona (în Spania). Are o înălţime de 170 de metri. Imensa clădire este încă neterminată, deși se lucrează la ea din 1882. Numele său oficial este (în catalană) „Temple Expiatori de la Sagrada Família” .
2. Basilica San Pietro – Vatican
Bazilica Sfântul Petru (în italiană Basilica di San Pietro) din Roma se găsește în Cetatea Vaticanului, pe teritoriul statului pontifical, în monumentala Piazza San Pietro. Edificiul, lung de 186 metri, înălțimea cupolei de 138 metri, și cu o suprafață totală de peste 15.000 m², este cea mai mare biserică din lume
3. Catedrala Mântuirii Neamului – România
Catedrala Mântuirii Neamului este cel mai mare lăcaş de cult din România. Va avea o înălţime de 120 de metri, fiind o clădire cu cinci niveluri, dintre care trei în subteran, cu bibliotecă, săli de concerte, săli de conferinţe, librărie, o cantină socială, un muzeu al creştinismului, un centru de congrese, un centru pentru pelerini şi un centru medical.
A fost proiectată chiar şi o parcare de 250 de locuri. 5.000 de oameni vor putea asista la slujbă în incinta bisericii, iar altarul va avea 320 de metri lungime.
4. Domul din Milano – Italia
Domul din Milano este catedrala Arhiepiscopiei Româno-Catolice de Milano. Cu o suprafață de 1200 mp, catedrala milaneză, una dintre imaginile emblematice ale Italiei și ale Europei, este cel de-al treilea edificiu bisericesc romano-catolic ca mărime din Italia, după Bazilica San Pietro din Roma și Catedrala Santa Maria din Florența. Podoabă cu totul unică a arhitecturii gotice, catedrala din Milano are o capacitate de peste 40.000 de locuri, o lungime de 157 m şi o înălţime de 108,5 metri.
5. Catedrala Hristos Mantuitorul din Moscova – o emblemă natională renăscută.
Piatra sa de temelie a fost pusa in anul 1839, iar lucrarile au durat peste patruzeci de ani, fiind sfinţită la data de 26 mai 1883, odata cu încoronarea ţarului Alexandra al III-lea.
La data de 5 decembrie 1931 in Moscova, sfântul lăcaş a fost distrus prin dinamitare din ordinul scelerat al dictatorului comuniost Stalin, pe locul acesteia aparând cateva bazine de înot.
Intre anii 1994-2000, la iniţiativa patriarhului Alexei al II-lea si a sinodului Bisericii Ruse, cu sprijinul total al guvernului Rusiei şi al primarului de atunci al Moscovei, Iuri Luzkov, precum şi al credinciosilor, catedrala a fost reconstruita, fiind cea mai mare catedrala din Rusia: înăltimea sa este de 103 de metri, pereţii au grosimea de 3.2 metri, iar capacitatea acesteia este de 10.000 de persoane.
Peste 22.000 metri pătrati sunt pictati, 9000 metri pătrati fiind auriţi. Sculptura iconostasului, pictura, arhitectura interioară au fost realizate cu contribuţia a numerosi artisti de marcă, academicieni şi restauratori.
Patriarhia Română: ”Unii jurnalişti admiră catedralele altor popoare, dar blamează construirea Catedralei Naţionale a poporului român”
Biroul de presă al Patriarhiei Române a criticat din nou atitudinea anumitor jurnaliști în ceea ce privește înălțarea Catedralei Mântuirii Neamului și și-a exprimat regretul că aceștia exagerează costurile necesare.
Astfel, Patriarhie afirmă că presa ”exagerează de 5-6 ori costurile de execuţie a viitoarei Catedrale patriarhale la stadiul roşu-gri, o compară cu fosta Casă a Poporului, deşi este de 10 ori mai mică decât aceasta din punctul de vedere al suprafeţei desfăşurate”.
De asemenea, Patriarhia amintește și faptul că ”sprijinul financiar pentru construirea unor noi locaşuri de cult este prevăzut şi în legislaţia altor state membre ale Uniunii Europene, precum Luxemburg, Olanda, Portugalia, Croaţia şi Slovacia ş.a.”
În comunicat, se mai scrie că, în cei 3 ani de la începerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, plata impozitelor şi contribuţiilor sociale la salariile lucrătorilor de pe şantierul Catedralei, a TVA, a accizei şi a altor taxe au fost în valoare de peste 40 milioane de lei (aproximativ 9 milioane de euro).
Comunicatul integral al Patriarhiei Române:
Catedrala Mântuirii Neamului se înalţă. Credincioşii se bucură, iar cârtitorii se tulbură
În legătură cu unele ştiri şi articole apărute în mass-media, devenite „obsesii demolatoare“ cu privire la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, Patriarhia Română precizează:
1. După trei ani de la începerea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, se constată că mai sunt încă instituţii media care nu urmăresc informarea opiniei publice cu obiectivitate despre construirea acestui locaş de cult, ci continuă, adesea cu invidie şi răutate, seria de dezinformări premeditate şi coordonate.
Astfel, unii jurnalişti, în mod intenţionat, exagerează de 5-6 ori costurile de execuţie a viitoareiCatedrale patriarhale la stadiul roşu-gri, o compară cu fosta Casă a Poporului, deşi este de 10 ori mai mică decât aceasta din punctul de vedere al suprafeţei desfăşurate, sau consideră un exces al Statului sprijinul financiar legal oferit pentru edificarea acesteia, pe motivul că aceşti bani ar putea fi folosiţi pentru construirea de spitale şi şcoli, deşi în ultimii ani s-au închis multe spitale şi şcoli în diferite zone ale ţării, apărând însă noi spitale private şi şcoli particulare.
2. În mod paradoxal, unii jurnalişti admiră catedralele altor popoare, dar blamează construirea Catedralei naţionale a poporului român, inconsecvenţa şi lipsa de demnitate etnică ale acestor „demolatori mediatici“ fiind evidente.
O analiză atentă a istoriei construirii catedralelor din întreaga lume arată că acestea au fost edificate mai ales cu sprijinul financiar din partea autorităţilor de Stat.
Un exemplu recent îl reprezintă amplele lucrări de consolidare ale fundaţiei Catedralei „Sagrada Famiglia“ din Barcelona, încă nefinalizată, care au fost suportate financiar integral din bugetul provinciei spaniole Catalonia tocmai pentru că autorităţile au înţeles importanţa acestui edificiu bisericesc vizitat în fiecare an de milioane de turişti.
Iar „Catedrala naţională“ din Washington (SUA), construită în secolul 20, este preţuită de autorităţile de Stat ca fiind un simbol naţional.
Celor care mai contestă alocarea de fonduri publice în vederea construirii viitoarei Catedrale le reamintim faptul că sprijinul financiar pentru construirea unor noi locaşuri de cult este prevăzut şi în legislaţia altor state membre ale Uniunii Europene, precum Luxemburg, Olanda, Portugalia, Croaţia şi Slovacia ş.a.
3. Prin Legea construirii ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului nr.376/2007 se recunoaşte caracterul naţional al proiectului Patriarhiei Române,considerat ca fiind necesar pentru cult şi reprezentativ pentru credinţa majorităţii poporului român, care la ultimul recensământ al populaţiei din anul 2011 şi-a declarat apartenenţa la Biserica Ortodoxă Română în proporţie de 86%. Astfel, articolul 1, alin. 2 din această lege prevede că „fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale“.
Viitoarea Catedrală patriarhală se construieşte din donaţiile clerului şi ale credincioşilor în cadrul colectei organizate în bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate şi cu sprijin financiar de la bugetele de Stat central şi locale, ai căror contribuabili sunt în majoritate creştini ortodocşi.
Astfel, viitoarea Catedrală a Mântuirii Neamului este construită din banii românilor pentru români, ei fiind europeni credincioşi şi darnici, demni de o catedrală naţională, ca şi celelalte popoare europene.
În acelaşi timp, precizăm că în cei 3 ani de la începerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, sumele plătite de Patriarhia Română către bugetul de Stat pentruplata impozitelor şi contribuţiilor sociale la salariile lucrătorilor de pe şantierul Catedralei, a TVA, a accizei şi a altor taxe au fost în valoare de peste 40 milioane de lei (9 milioane de euro). Astfel, o mare parte din ceea ce Patriarhia Română a primit de la bugetul de Stat ca sprijin financiar pentru construirea viitoarei Catedrale patriarhale s-a întors la bugetul public.
Iar efectul banilor folosiţi pentru Catedrală se vede concret în construcţia care se înalţă, deoarece banii primiţi nu se scurg în alte direcţii prin evaziunea fiscală, devenită cauza principală a lipsei banilor pentru sănătate, educaţie şi alte domenii prioritare ale societăţii.
4. Referitor la graficul de execuţie a lucrărilor, reamintim că în aprilie 2013 a fost finalizată construirea infrastructurii Catedralei Mântuirii Neamului, iar din toamna aceluiaşi an au început lucrările la suprastructura acesteia.
Edificarea viitoarei Catedrale patriarhale se estimează a fi terminată în anul 2016, dată fiind complexitatea lucrărilor care trebuie realizate, pentru ca aceasta să reziste la cutremure şi să existe timp îndelungat.
5. Totodată subliniem faptul că paralel cu construirea Catedralei şi a altor biserici, în pofida crizei economico-financiare din ultimii ani, Biserica Ortodoxă Română continuă opera social-filantropică, medicală şi educaţională desfăşurată în beneficiul comunităţilor de români din ţară şi străinătate, care nu s-a diminuat, ci s-a amplificat.
În acest sens, reamintim că pentru susţinerea acestor activităţi în anul 2013, Biserica Ortodoxă Română a cheltuit suma de peste 80.000.000 de lei, cu 10% mai mult decât în anul anterior pentru ajutorarea a aproape 1 milion de români în peste 780 de instituţii socio-medicale şi educaţionale proprii (cantine sociale, brutării, cabinete medicale, farmacii, centre educaţionale pentru copii, centre de zi pentru vârstnici, grădiniţe sociale şi after-school, centre pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane etc.).
Noua Catedrală va fi un edificiu major care va îmbogăţi patrimoniul cultural al României şi care rămâne în ţară, nu pleacă în afara ei. În acest sens, cei care nu pot sau nu vor să participe la construirea ei ar fi mai înţelepţi dacă nu devin „demolatori mediatici“ ai ei, învrăjbind periodic opinia publică, printr-o atitudine ostilă nejustificată. În concluzie, dacă nu vrei să fii ctitor, cel puţin nu fi cârtitor!
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova