CONVOCAREA LA PARCHET A LIDERULUI AUR, George Simion, ne arată că acest partid aflat în plină ascensiune este o țintă

Parchetul General a anunțat luni, 10 ianuarie, că a deschis un dosar penal, după ce AUR a numit istoria Holocaustului drept „temă minoră”, într-un comunicat prin care partidul se opunea introducerii acestei materii în școli.
Cercetările se desfășoară, în acest moment, in rem, de către Secția de urmărire penală și criminalistică, pentru infracțiunea de „minimalizare în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia”.
Dosarul penal a fost deschis după ce AUR a postat un comunicat prin care cerea Ministerului Educației să introducă Istoria românilor pe lista Olimpiadelor naționale care vor fi desfășurate în anul 2022.
„(…)în ultimii ani, se constată o acțiune sistematică de subminare a calității învățământului din România prin ridicarea la rangul de ‘materii’ a unor teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecții în cadrul materiilor existente (ex. educație sexuală, istoria Holocaustului, etc.), în paralel cu reducerea importanței acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generații: științele exacte, Limba și literatura română, Istoria națională”, arată AUR în comunicatul menționat.Totodată, Claudiu Târziu și George Simion, copreședinții Partidului AUR susțin că autosesizarea Parchetului General ar fi „o coincidență stranie”.

”Convocarea lui George Simion (foto sus) la Parchetul General, pentru că într-un comunicat al AUR a apărut formularea -Holocaustul -”o chestiune minoră ”, intră în categoria exceselor. Se vede orchestrarea, scrie jurnalistul Cornel Nistorescu în cotidianul.

În același timp, sună ca un semnal puternic de mobilizare a tuturor forțelor de domolire, dacă nu de distrugere a AUR.

Pe fondul prostiei, golăniilor și nepriceperii guvernanților (adică PSD și PNL!) AUR se conturează ca principal pericol pentru stăpînire. Şi pentru Iohannis și pentru majoritatea din Parlamentul European.

Şi pentru afacerile păstorite de la Bruxelles, în baza căror propte tot soiul de firme din Europa de Vest sunt abonate la marile contracte de infrastructură. Pe banii României sau ai Uniunii Europene.

Firmele românești au fost decimate, cele străine, sprijinite de la Bruxelles, au rămas fără concurență și domină piața.

AUR poate fi o piedică în calea acestor afaceri care merg strună. De la asta a pornit valul de acuze la adresa acestui partid încă nearticulat, dar cu un discurs românesc.

Eram la TVR în seara în care au fost anunțate rezultatele provizorii ale alegerilor parlamentare și cînd AUR a apărut ca o mare surpriză. Era clar că va intra în parlament. Şi de atunci, din studioul TVR, s-au lansat primele atacuri de antisemitism. Pe ce bază? Trebuia ștampilat și marginalizat!

Repetată la nesfîrșit, pe la toate colțurile, în toate enunțurile și analizele că ar fi un partid extremist și antisemit a prins. Afirmația a făcut purici și a început să stea lipită, ca orice exagerare repetată.

Din păcate, puțini politicieni și, mai ales, puțin jurnaliști și comentatori au luat acuzația la puricat și la cîntărit.

Din chiar începutul lui 2021, Ion Cristoiu a fost între puținii care a demontat acuzația și a trecut-o în rîndul campaniilor orchestrate.

În martie 2021, Cristoiu trăgea un semnal de alarmă cu privire la atacurile susținute la AUR și la acuzațiile de antisemitism în România:

„Este o diversiune. Ea a început în data de 20.01, când premierul României anunță că s-a înființat funcția de Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, în care a fost numit Alexandru Muraru, fratele șmecherului de la Cotroceni, care-i spală rufele murdare lui Iohannis.

Înseamnă că în România există antisemitism. Vă rog să-mi dați și mie un exemplu.Și apoi cazul Octav Bjoza. Și iar intervine Florin Cîțu. Și spune că e antisemitism. Două fapte majore puse la cale de premierul României, lider al PNL.
Apoi urmează știrea că SRI a deschis un curs intitulat „Democrație și Totalitarism”, în care vor preda Radu Ioanid, Shafir și Andrei Muraru, cunoscuți pentru credința lor că în România există antisemitism.

Sigur că există oameni interesați să arate că în România există antisemitism. Dar pentru asta trebuie să aduci probe. Și observ că sunt interesați: domnul Hellvig, directorul SRI și premierul României și o șefă care este Maia Morgenstern. E clar că e o diversiune. N-am auzit-o până acum nimic despre antisemitism (…..)
Eu cred că ăla de la Cotroceni, Klaus Iohannis, care este plin de el. A pornit această diversiune în care a intrat Cîțu, Hellvig, Maia Morgenstern – poate sub influența lui Muraru ăsta, din care să rezulte că în România este antisemitism și că este întruchipat de AUR.
Domnule Președinte, băi parlamentari, nu vă jucați cu focul. Nu merită, nu face! Când dezvolt din interior, către afară, o asemenea opinie, ne-am terminat băi oameni buni. Asta ne mai trebuia: după ce că ne fac corupți, nespălați, acum mai suntem și antisemiți”.

Semnalul tras de Ion Cristoiu și în editorialul său de luni este în aceeași direcție. Se îngroașă gluma cu acuzațiile de antisemitism în România și cu încercările de blocare a AUR:

”Poate că fostul premier ar fi trebuit să explice necesitatea înființării postului respectiv și mai ales desemnarea în acest post a lui Alexandru Muraru. Nu de alta, dar Alexandru Muraru nu e un tehnocrat. Deputat PNL, președintele organizației județene a PNL Iași, Alexandru Muraru e un politruc.

Lansarea acuzațiilor de antisemitism, fascist, legionar, ca și a celor de comunist, bolșevic, omul Moscovei a fost și este un instrument pe care politicienii angajați în bătălia între partide și în partide îl folosesc pentru a-și lichida adversarii. Funcția înființată de Guvernul României cere din partea celui ce o ocupă maximă obiectivitate, înțelepciune, prudență, cumpănire.

Printre îndatoririle Reprezentantului Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei se numără și sesizarea publică și, evident, sesizarea organelor de anchetă asupra unor manifestări de antisemitism, de fascism, de legionarism. Evident, cu maximă obiectivitate și cu maximă înțelepciune.

Nu în interes de partid și cu atît mai puțin în interes personal. Se știe, de exemplu, că în lupta pentru putere și în dictatura lor comuniștii au folosit pe scară largă acuzația de fascistă, făcută împotriva unor manifestări ale adversarilor politici fără nici o legătură cu fascismul, și acuzația de fasciști adusă celor care le erau adversari”.

Am scris și eu de mai multe ori despre acest val scornit de acuzații antisemite la adresa României și despre tentativele de ștampilare a formațiunii conduse de George Simion.

Din păcate, jurnaliștii mai tineri nu au înțeles ce operațiune pune la cale Klaus Iohannis, ajutat de frații Muraru, de Eduard Hellvig și ai săi și de Alexandru Florian și bolmojitul de Vasilică Cîțu.

Efectele se văd. Acuzațiile de antisemitism, cînd la adresa istoriei României, cînd la adresa AUR și la adresa unor persoane publice, se întețesc. Scandaluri stupide sunt scoase din pălărie și vînturate pînă ajung peste hotare. Şi acuzațiile de antisemitism la adresa României se întețesc, agățînd însemne și acuzații de numele țării noastre.

Merită cercetat un partid pentru o formulare nefericită pornind de la introducerea studierii istoriei Holocaustului ca materie separată în școlile românești?

Cercetarea AUR și interzicerea sa pentru două cuvinte ar fi ca și cum un român ar fi arestat pentru o înjurătură grosolană. Sau cu o retragere de cetățenie pentru o înjurătură de mamă! Sigur, în raport cu Holocaustul, toate sunt vesele. Dar și asaltul procurorilor asupra unui partid pentru o formulare stupidă este tot o trăznaie. Un abuz.

Aș zice că în nepriceperea lor de servanți fideli, cei care susțin operațiunea nici nu știu ce fac. Nu-și dau seama că ridică acest partid încă neconsolidat la un procentaj din ce în ce mai mare și îl ajută să devină o forță politică. Abia îl supun atenției electoratului. Efectul? Şi-o fac singuri cu tesla!

Convocarea lui George Simion la parchet pentru două cuvinte ne arată că AUR este o țintă. Şi George Simion, la fel.

Mă tem că și țara noastră!”, scrie jurnalistul Cornel Nistorescu.

Liderii AUR, Claudiu Târziu și George Simion susțin că autosesizarea Parchetului General ar fi „o coincidență stranie”.
„O fi coincidență că astăzi s-a sesizat din oficiu Parchetul General pentru comunicatul AUR, după ce aseară i-am acuzat pe frații Muraru într-o emisiune televizată că au luat parte, în tinerețe, la activități legionare?!”, a scris George Simion, pe Facebook.

Publicitate

Partidul AUR, la doi ani de la lansare și după 1 an de activitate în Parlament

Foto: Claudiu Târziu și George Simion, copreședinții Partidului Alianța pentru Unirea Românilor

Se împlinesc doi ani de la lansarea oficială a Partidului Alianța pentru Unirea Românilor, pe 1 decembrie 2019, la Alba Iulia.

Pentru că aceasta formațiune politică a reprezentat o „surpriză“ pe scena politică românească, voi aborda cei doi ani de existență ai formațiunii prin cât mai multă obiectivitate, oferind o analiză la rece a plusurilor și minusurilor pe care AUR le-a avut în bătătorirea tumultosului drum din politica românească, scrie jurnalista Ioana Ivan în https://r3media.ro.

Formațiunea politică a început destul de firav, ca o continuitate a candidaturii lui George Simion la Alegerile Europarlamentare din 2019 și a Mișcării politice România Mare în Europa, cu o lansare la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 2019, și cu un congres la Iași, pe 24 Ianuarie 2020, dar fără un impact major la publicul din România.

Desigur că existau mai multe „filoane“ care se uniseră în AUR, cel unionist, cel creștin care simțea o oarecare dezamăgire după eșecul Referendumului pentru Familie, după cum afirma și co-președintele Claudiu Târziu într-o emisiune cu jurnalistul Mirel Curea, însă toate aceste elemente nu primiseră un imbold necesar pentru a se individualiza ca un tot unitar.

Faptul că, în martie 2020, a izbucnit pandemia de coronavirus, a venit ca o praștie care și-a întins coarda în spatele nucii tari care se coagulase în AUR.

Geniul celor care au lucrat la strategia partidului în 2020 a fost tocmai faptul că au știut să profite de fiecare greșeală pe care Guvernul țării de la acea vreme, dar și alte instituții ale statului le-au făcut, însă fără a fi un partid care neaga pandemia sau existența virusului.

Practic, cei de la AUR au profitat de numeroasele erori făcute de Guvernul Ludovic Orban: închiderea bisericilor, închiderea piețelor, restrângerea dreptului de circulație, și au pus înaintea acestor măsuri aberante drepturile constituționale ale cetățenilor, pe care le-au explicat pe limba românului într-o caravană ce a tranzitat toată țara și a punctat majoritatea centrelor urbane din România.

O primă greșeală a Alianței pentru Unirea Românilor a fost în toamna anului 2020, după Alegerile Locale, care au fost pierdute asumat, așa cum a precizat George Simion, când, poate din grabă, poate din neatenție, pe listele pentru Alegerile Parlamentare au ajuns și oameni care nu au reprezentat elemente pozitive pentru imaginea partidului.

Sunt cunoscute cazurile lui Francisc Tobă, Mihai Lasca și Diana Șoșoacă, personaje care, fără a le contesta buna credință în a face ceva pentru România, au reprezentat o problemă imediat după intrarea în Parlament.

Dacă în cazul primilor doi a fost vorba de neatenție din partea conducerii partidului, manifestările Dianei Șoșoacă riscau să facă din partid o anexă a propriei persoane, aceasta nereușind să își asume faptul că face parte dintr-o organizație și trebuie să respecte anumite reguli.

În cele din urmă, personalitatea vulcanică a fost extirpată din sânul AUR, fiind lăsată să se manifeste independent, chiar dacă o parte dintre crezurile Dianei Șoșoacă converg în puncte comune cu cele ale AUR.

S-au grăbit mulți să discrediteze AUR, imediat după accederea în Parlament, etichetând partidul în fel și chip doar pentru că așa era curentul.

Cu toate astea, am apreciat la AUR modul în care și-au respectat până în prezent una dintre cele mai mari promisiuni din campania electorală, aceea de a nu cheltui bani din subvenția primită de la stat.

Nu spun că a fost bine sau a fost rău, însă faptul că partidul a rezistat un an fără acei bani, ba chiar a crescut în sondaje, denotă faptul că orice partid putea renunța la respectiva subvenție și putea rămâne fără probleme pe scena politică. Partidele se țin cu oameni, nu cu bani!

Un alt succes al partidului e legat de participarea, sub același nume și aceeași siglă, la Alegerile Parlamentare din Republica Moldova. Chiar dacă AUR de peste Prut funcționează distinct de AUR de la București, cele două formațiuni fac parte din același conglomerat care încearcă să apropie cele două state românești.

Nu au reușit să acceadă în Parlamentul Republicii Moldova, însă simpla participare, practic a aceluiași partid, a spart gheața după mulți ani și multe încercări de a închega o formațiune politică unionistă în stânga Prutului.

De cealaltă parte, sunt de remarcat proiectele pe care Alianța pentru unirea Românilor le întreprinde în Balcani, acolo unde există comunități etnice românești, dar și în nordul Bucovinei și nordul și sudul Basarabiei.

Demersurile făcute în Serbia și Albania de deputatul Ringo Dămureanu sunt esențiale pentru a păstra cât mai vii comunitățile românești de acolo.

În același timp, Dan Tanasă și Ionuț Neagu, parlamentari AUR, primesc, la rândul lor, câte o bilă albă pentru că protejează drepturile românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș și sancționează orice derapaj ce poate aduce atingere integrității teritoriale a României.

Dan Puric aprecia în urmă cu jumătate de an faptul că este pentru prima dat când aude vorbindu-se, în Senatul României, de martirii din închisorile comuniste.

Chiar dacă a „deranjat“ făcând acest lucru, Sorin Lavric a reușit să își umple pătrățica de responsabilitate și simplul fapt că evocă anumite personalități conferă Parlamentului o fărâmă de noblețe și demnitate, chiar dacă la acest moment se manifestă punctiform și parcă împotriva morilor de vânt.

Aș mai aminti de Sorin Muncaciu, Antonio Andrușceac și Rodica Boancă, parlamentari AUR care au devenit vizibili pe scena publică, valorificându-și experiența în poziții și proiecte ce țin de sfera Medicinei, Socialului și cea a Educației.

Dacă îi numărăm pe cei de mai sus, vom vedea că 9 parlamentari AUR din 43 au o vizibilitate destul de mare în spațiul public, adică aproximativ 20% din numărul total. Asta în condițiile în care există critici la nivel de presă mainstream că în AUR nu se individualizează alți parlamentari în afară de George Simion și Claudiu Târziu.

Care este procentul de parlamentari PSD, PNL sau USR pe care îi cunoașteți cu nume și prenume și care își fac treaba în domeniul lor de interes?

Dincolo de toate aceste impulsuri pe care AUR le-a dat și care au reprezentat premiere incontestabile în politica din România, nu pot să nu remarc o oarecare lentoare pe plan internațional.

Într-adevăr, au existat unele vizite și contacte cu formațiuni politice similare din Spania, Polinia și Italia, însă până în prezent nu s-au putut concretiza în ceva clar.

Dorința de accedere în ECR trebuie să se materializeze cât mai curând, pentru ca partidul să poată avea legitimitate pe plan european și să se folosească de acest lucru în câștigarea unui număr cât mai mare de europarlamentari la viitoarele alegeri. Un grup de lucru dedicat, care să se ocupe exclusiv de rezolvarea acestor probleme, ar fi de bun augur.

De asemenea, partidul ezită în a avea poziții clare față de alte forțe din România care vin pe același electorat, dar nu este nici foarte decis în ceea ce privește persoana lui Călin Georgescu. Dacă George Simion a declarat că „noi susținem proiectul Apă, Hrană, Energie“, Claudiu Târziu a tranșat problema și a spus că în 2024 „vom veni cu premier propriu“.

Da, poate George Simion a vorbit pentru prezent, însă proiectul „Apă, Hrană, Energie“ se identifică cu persoana lui Călin Georgescu, iar în 2024 nu poți veni cu un alt premier dar să spui că susții același proiect. Micile nuanțe din prezent pot evolua în falii greu de lipit în viitor.

Chiar dacă este un partid de dreapta, AUR trebuie să manifeste și dorința de implementare a unor măsuri sociale. Criza economică ce deja a venit și are să devină și mai acerbă, cumulată cu un caracter social profund înrădăcinat îndeosebi în mediul rural, îi obligă pe cei de la AUR să expună public și măsuri sociale care să câștige încrederea electoratului.

Succes, AUR!