CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Vremuri apuse. Amintiri ale unei Românii rămase în fotografii…

 

   Tanara din Muscel anii '30 - '40

 

 

Anunt matrimonial anul 1909

 
1920

Port popular, Primar din Prahova la Jubileul din 1906

 

 

Primar din Prahova la Jubileul din 1906

 

 

Bucuresti, Parcul Carol anul 1920

 

  Bucuresti, Parcul Carol, anul 1920

 

 

 

Ada Kaleh - Aleea turceasca

 

 

 

Ada Kaleh

 

 

 

Romania

 

 

Port national

 

 

 

Care cu boi anii 1900

 

 

 

Bucuresti, Casa de depuneri anii 1910 - 1920

 

 

  Bucuresti, Casa de depuneri, anii 1910 – 1920

 

 

Bucuresti, calea Victoriei, Teatrul National

 

 

 

 

Cluj, Calea Ferdinand anii '30 - '40

 

 

 

 

Turnu Severin anii '20

 

1920, Turnu Severin

Abrud anii '20

 

Abrud anii ’20

 

 

 

Balci din Dobrogea anii 1900

 

Balci in Dobrogea

Surse: https://irifa.wordpress.com/

18/05/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIUA EROILOR.Scurta istorie

 

 

 De Ziua Înălțării Domnului (mare sărbătoare creștină, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus din Nazaret, la 40 de zile după Înviere), celebrăm Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român, în memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.

Pierderile de vieti omenesti din anii primei conflagratii mondiale, nemaiintalnite pana atunci, au fost enorme.

Romania a pierdut aproape un milion de militari si civili.

De aceea, pentru supravietuitori s-a impus ca o datorie morala comemorarea, in fiecare an, a celor care au pierit pe campurile de lupta.

La nivel de natiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles.

Acest document, semnat de fostele tari beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea intretinerii mormintelor ostasilor ingropati pe teritoriile statelor respective, precum si a operelor comemorative de razboi dedicate acestora.

Concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a facut prin aparitia Decretului-lege nr. 1693/4 mai 1920 – care a stabilit ca Ziua Eroilor sa fie sarbatorita cu prilejul Zilei Inaltarii Domnului Iisus Hristos  –  Romania devenind cu acest prilej primul stat care i-a asimilat pe eroii straini celor nationali.

Astfel, aceasta data a fost decretata sarbatoare nationala a  poporului roman, iar un rol important l-a avut Societatea „Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi” (infiintata in 1919) si transformata ulterior, in 1927, in Societatea „Cultul Eroilor”.

Datorita acestei organizatii, aflata sub inaltul patronaj al Reginei Maria, in anul 1923 s-a inaugurat si Mormantul Ostasului Necunoscut, amplasat initial in fata Muzeului Militar National din Parcul Carol.

 

 

 

 

Regina Maria

 

 

 

 

 

Societatea „Cultul Eroilor” care, de la 1 august 1940, s-a numit „Asezamantul National Regina Maria”, a avut o activitate prodigioasa.

Pornind de la sentimentul patriotic si civic de cinstire a actelor de eroism national, manifestat prin oficializarea Zilei Eroilor, in anii interbelici s-au construit numeroase monumente si placi comemorative in aproape toate localitatile tarii.

Conjuncturile istorice au facut insa ca situatia sa se schimbe. Prin Decretul nr. 71/1948, din ratiuni politice lesne de inteles, Ziua Eroilor a fost stabilita pe data de 9 mai, abrogandu-se astfel toate prevederile anterioare.

Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor si operelor comemorative a mentinut reglementarea care prevedea ca data de 9 mai sa fie considerata Ziua Eroilor, sarbatorindu-se in acelasi timp Ziua „Independentei de Stat a Romaniei si a Victoriei asupra Fascismului”.

Incepand cu 1990, conducerea Ministerului Apararii  Nationale a declansat o ampla actiune reparatorie de reintroducere in armata a valoroaselor traditii militare romanesti.

Tot din acest an, Ziua Eroilor nu s-a mai sarbatorit la 9 mai, ci de Ziua Inaltarii Domnului  .

In anul 1995 a fost adoptata Legea nr. 48 privind proclamarea Zilei Eroilor, iar prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative de razboi se realizeaza o mai ampla cuprindere a tuturor manifestarilor si preocuparilor specifice promovarii cultului eroilor la romani.

Articolul 39 al acestei legi prevede, asa cum era si firesc, sarbatorirea Zilei Eroilor cu prilejul Zilei Inaltarii Domnului Iisus Hristos .

 

Mormantul Ostasului Necunoscut

Dupa Primul Razboi Mondial, Romania a fost printre primele state, care, urmand exemplul Frantei, a decis sa inalte un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe campul de lupta.

Astfel, conform Tratatului de la Versailles in care se stabilea responsabilitatea fiecarei tari de a respecta mormintele eroilor de razboi, Romania a fost primul stat care i-a asimilat pe eroii straini celor nationali, asa cum se arata in „Memoriul adresat Guvernului roman de catre Societatea Mormintelor Eroilor”, al carei presedinte era Mitropolitul Primat Miron Cristea.

Patriarhul Miron Cristea

In semn de vesnica cinstire, in anul 1923, conducerea statului roman a decis ca simbolul sacrificiului celor multi, cazuti pentru reintregirea patriei, sa fie evocat de osemintele unuia dintre ostasii anonimi de la Marasesti, Marasti, Oituz, Tg.- Ocna, Jiu, Prahova, Bucuresti, Dobrogea, Ardeal si Basarabia.

Deshumarea si ridicarea acestor ramasite pamantesti   a fost urmata de asezarea lor in zece sicrie de stejar, captusite cu tabla de zinc si depuse in Biserica „Adormirea Maicii Domnului ” de la Marasesti, in ziua de 13 mai 1923.

Patriarhul Miron Cristea ascut la 18 iulie 1868, in Toplita,jud. Harghita, decedat la 6 martie 1939, la Cannes-Franta .

 

Alegerea sicriului cu osemintele Ostasului Necunoscut a apartinut elevului Amilcar C. Sandulescu (de la Liceul Militar „Dimitrie A. Sturdza”, premiant si orfan de razboi) care, in fata celui de-al patrulea sicriu, a ingenuncheat si a rostit cuvintele legendare:

„Acesta este tatal meu”.

Dupa desemnarea Eroului Necunoscut , celelalte noua sicrie au fost duse, la loc de aleasa cinstire, in Cimitirul Eroilor din Marasesti si ingropate cu onoruri militare in ziua de 14 mai 1923.

A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut, impodobit cu panza tricolora, a fost purtat pe brate de catre o garda de ofiteri, cavaleri ai ordinului militar  „Mihai Viteazul”, si depus pe vagonul-platforma al unui tren special, cu destinatia Bucuresti, unde a ajuns in aceeasi zi, la orele dupa-amiezii.

In Gara de Nord era asteptat de oficiali ai statului si personalitati politice si militare, iar Regele Ferdinand, imbracat in uniforma de general a Regimentului de Escorta Regala, a trecut in revista compania de onoare.

Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat cu steagul si insemnele Romaniei, iar dupa oficierea serviciului religios si onorurile militare, a fost asezat pe un afet de tun, tras de opt cai si transportat astfel in cadrul unui lung cortegiu pana la Biserica „Mihai Voda”.

Aici, sicriul a ramas pe toata durata zilei de 16 mai, pentru ca publicul bucurestean sa poata veni in pelerinaj.

In ziua de 17 mai 1923, in prezenta familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare si a unui numeros public, in Parcul Carol a avut loc ceremonia reinhumarii Eroului Necunoscut.

S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei si clopotele bisericilor vesteau coborarea in lacasul de veci a Ostasului Necunoscut.

Timp de doua minute, orice activitate publica a fost intrerupta. Mormantul Eroului Necunoscut era in fapt o simpla cripta, acoperita cu o lespede de piatra decorata cu sculpturi florale.

Pe lespede s-a incrustat urmatorul epitaf: „Aici doarme fericit intru Domnul Ostasul Necunoscut, savarsit din viata in jertfa pentru unitatea neamului romanesc  . Pe oasele lui odihneste pamantul Romaniei intregite. 1916-1919″.

 

Ansamblul funerar a fost executat in 1927 dupa planurile sculptorului Emil Willy Becker. Tot atunci, prin grija Asociatiei Cultul Patriei, s-a aprins o candela, a carei flacara ardea zi si noapte.

Ulterior, la 28 octombrie 1934, langa mormant a fost ridicata si sfintita o cruce.

In timpul regimului comunist, in noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat si stramutat, in mare taina, la Mausoleul de la Marasesti.

 

 

Mausoleul de la Marasesti

Abia dupa 1989, la insistentele Ministerului Apararii Nationale, ale Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi si ale unor partide politice, guvernul roman a aprobat readucerea in Capitala a sicriului cu osemintele Ostasului Necunoscut.

La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit acolo unde ii era locul de veci, in Parcul Carol I.

Monumentul este inscris la pozitia nr. 2434, cu codul B-IV-m-A-20105, in Lista monumentelor istorice  actualizata prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor , nr.2314/8 iulie 2004.

  Sursa: http://www.crestinortodox.ro/reportaj/ziua-eroilor-

21/05/2015 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: