Letta, o păpuşă ţigănească originară din România, ajunsă în topul celor mai infricoşătoare lucruri din lume. VIDEO
Păpuşa ţiganeasca Letta, confecţionată se pare pe teritoriul actual al ţării noastre, poreclită aşa dupa ce numeroşi martori au sustinut că ar fi auzit-o scâncind când s-au apropiat de ea, “Letta me out” („Lasă-mă afară!”), a ajuns faimoasă în rândul vânătorilor de paranormal în 1972, după ce un australian pe nume Kerry Walton a descoperit-o sub casa bunicii sale, la scurt timp dupa ce femeia a murit.
Se spune că această păpușă care a ajuns în topul celor mai infricoşătoare lucruri din lume, a fost confecţionată acum 200 de ani de către un țigan trăitor pe aceste meleaguri pentru fiul său care s-a înecat la vârsta de 6 ani şi că la scurt timp după ce băiatul a murit, spiritul acestuia ar fi intrat în corpul acestei păpuşi, care are are păr uman adevărat, îi bate inima, iar sub scalp are ceva asemănător creierului omenesc.
În picioarele păpuşii se află cuie datând de acum două secole, provenite aproape sigur din Europa de Est.
Țiganii credeau în migraţia sufletelor şi în faptul că păpușile ar putea deveni o casă nouă pentru spiritele celor morți. De aici şi credinţa că această papuşă ar adăposti sufletul băiatului de ţigan care dispărut tragic atunci.
Se spune, de asemenea, că Letta este capabilă să se miște singură şi să-şi să-şi schimbe poziția.
Ori de câte ori păpuşa este scoasă afară plouă, iar tablourile pot cădea de pe pereţi atunci când este adusă într-o cameră.
Când ajung în preajma ei, câinii devin brusc furioşi, latră și încearcă să atace ori de câte ori se află lângă Letta, iar oamenii spun că simt în mod inexplicabil frică și tristeţe.
Letta a schimbat zeci, poate chiar sute de proprietari de atunci până în prezent, toți au văzut cum se petrec lucruri ciudate în jurul ei.
http://listverse.com/2014/04/04/10-freaky-dolls-you-dont-want-to-play-with/
http://www.theparanormalguide.com/blog/lett-me-out
http://www.efemeride.ro/papusa-tiganeasca-letta-ii-bate-inima-si-fost-auzita-vorbind
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 