PAPA FRANCISC l-a criticat pe Kirill, primatul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarh al Moscovei și al întregii Rusii, spunând că acesta ”nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin”

Papa Francisc: Patriarhul Kirill „nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin”

Papa Francisc l-a criticat, într-un interviu pentru ziarul italian Corriere della Sera, pe Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse (foto stânga), care și-a exprimat deschis susținerea pentru războiul din Ucraina.

Papa s-a arătat dispus să meargă la Moscova să discute cu președintele rus, Vladimir Putin, doar că nu a primit niciun răspuns, relatează Reuters și The Guardian.

Înainte de interviul pentru publicația italiană, Suveranul Pontif nu l-a numit în mod explicit pe Vladimir Putin, însă a denunțat „agresiunea” și „invazia nejustificată” și a deplâns „atrocitățile” împotriva civililor din Ucraina, lăsând să se înțeleagă că vorbește despre Rusia și liderul său.

„Am vorbit cu Kirill timp de 40 de minute prin Zoom. Primele 20, cu un cartonaș în mână mi-a citit toate justificările războiului. L-am ascultat și i-am spus: nu înțeleg nimic despre asta. Frate, nu suntem clerici de stat, nu putem folosi limbajul politicii, ci pe cel al lui Iisus”, a spus Suveranul Pontif.

Patriarhul Kirill „nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin”, a adăugat Papa Francisc.

Totodată, șeful Bisericii Catolice a precizat că și-a exprimat intenția de a merge la Moscova, ca să vorbească cu Vladimir Putin, dar încă nu a primit un răspuns.

La 20 de zile de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Papa Francisc spune că l-a rugat pe un înalt diplomat al al Vaticanului să-i trimită acest mesaj liderului rus.

Mesajul a fost că sunt dispus să merg la Moscova. Cu siguranță, a fost necesar ca liderul de la Kremlin să permită o deschidere. Nu am primit încă un răspuns și încă insistăm. (…) Mă tem că Putin nu poate și nu vrea să aibă această întâlnire în acest moment. Dar cum să nu oprești atâta brutalitate?

La începutul războiului, Papa Francisc a mers la Ambasada Rusiei la Sfântul Scaun pentru a-i transmite ambasadorului Moscovei îngrijorarea sa cu privire la invadarea Ucrainei, într-un gest fără precedent în istoria Bisericii Catolice.

În războiul din Ucraina se testează arme

În interviul acordat ziarului italian, Papa a menționat că în acest moment, în războiul din Ucraina, se testează arme.

„Ceea ce este clar este că acolo se testează arme. Rușii știu acum că tancurile nu prea sunt de folos și se gândesc la alte lucruri. Acesta este motivul pentru care se poartă războaie: pentru a testa armele pe care le-am produs. Așa s-a întâmplat în războiul civil spaniol dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Comerțul cu arme este un scandal și puțini sunt cei care îl combat. În urmă cu doi sau trei ani, o navă a sosit la Genova încărcată cu arme care urmau să fie transferate pe un cargo mare pentru a fi transportate în Yemen. Lucrătorii portuari nu au vrut să facă acest lucru. Au spus: să ne gândim la copiii din Yemen. Este un lucru mărunt, dar un gest frumos. Ar trebui să fie multe altele ca acesta”.

„Suntem atenți și la ceea ce se poate întâmpla acum în Transnistria”

Papa a tot transmis avertismente în ultimii ani asupra unui război mondial din bucățele, notează https://www.libertatea.ro.

„Nu am niciun merit pentru această alarmă, era doar constatarea realității: Siria, Yemen, Irak, în Africa, un război după altul. Există interese internaționale în fiecare dintre ele. Este de neconceput ca un stat liber să pornească un război împotriva altui stat liber. În Ucraina, alții au fost cei care au creat conflictul.

Singurul lucru care le este reproșat ucrainenilor este că au reacționat în Donbass, dar vorbim de acum zece ani. Acest argument este vechi. Bineînțeles că sunt un popor mândru.

De exemplu, atunci când pentru Drumul Crucii au fost două femei, una rusoaică și cealaltă ucraineană, care trebuiau să citească rugăciunea împreună, au făcut un scandal. Așa că l-am sunat pe cardinalul Krajewski, care era acolo, și mi-a spus: „Oprește-te, nu citi rugăciunea””, a relatat Papa, care privește cu îngrijorare și în jurul Ucrainei: „Dar suntem atenți și la ceea ce se poate întâmpla acum în Transnistria”.

Suveranul Pontif s-a declarat sceptic în privința păcii: „Sunt un pesimist, dar trebuie să facem toate gesturile posibile pentru a opri războiul”.

Publicitate

CUTREMUR în Biserica Ortodoxă Rusă. După invazia din Ucraina, Patriarhul Kiril al Moscovei e izolat

Patriarhul Kirill și ”creștinul”Putin

Binecuvântarea completă oferită de patriarhul Kirill al Moscovei faţă de invadarea Ucrainei de către Rusia i-a divizat pe credincioşii din Biserica Ortodoxă din lumea întreagă şi a declanşat o rebeliune internă, despre care experţii afirmă că este una fără precedent, informează Agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Nicio criză nu a fost mai puternică pentru Biserica Ortodoxă Rusă decît aceea provocată de poziţia Patriarhului Kirill faţă de invazia ordonată de Putin în Ucraina.

Aceasta aşază ortodoxia rusă în ordinea ticăloşiei lumii şi o îndepărtează de menirea ei, de slujire a adevărului lui Dumnezeu.

Sub Kirill, ordodoxia rusă a decăzut, în ochii multor credincioşi ortodocşi, de la aspiraţiile ei de ”a treia Romă” la ”subsidiara nemernică de la Moscova a creştinismului ortodox” cum scria ”The Guardian”.

Vina e a unui singur om: Patriarhul Kirill, care a lovit în ortodoxia rusă la fel de puternic pe cît o făcuse Stalin. Şi nu numai în ea: modelul ”pravoslavnic” rus pierde şi el teren, în întreaga lume. Chiar şi în România, unde unii dintre ierarhii bisericii noastre îl preamăreau.

Patriarhul Kiril, în vârstă de 75 de ani, un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a spus că războiul din Ucraina este un fel de zid de apărare împotriva Occidentului pe care el îl consideră decadent, în special din cauza acceptării homosexualităţii.

Patriarhul Moscovei şi Vladimir Putin împărtăşesc aceeaşi viziune despre „Russkiy Mir” („Lumea rusă”), care asociază unitatea spirituală şi expansiunea teritorială în anumite părţi ale fostei U.R.S.S., au declarat pentru agenția de presă Reuters mai mulţi experţi.

Ceea ce Putin consideră o restaurare politică, patriarhul Kiril spune că reprezintă o cruciadă.

Însă patriarhul moscovit a stârnit reacţii negative atât în ţara lui, cât şi în rândul bisericilor ortodoxe din străinătate şi care sunt asociate Patriarhiei Moscovei.

În Rusia, aproape 300 de credincioşi ortodocşi dintr-un grup denumit Preoţii Ruşi pentru Pace au semnat o scrisoare prin care au condamnat „ordinele ucigaşe” transmise în Ucraina.

„Oamenii din Ucraina ar trebui să-şi facă alegerile de unii singuri, nu sub ameninţarea armelor, fără presiune din Vest sau din Est”, afirmă autorii scrisorii, referindu-se la milioanele de ucraineni care sunt acum divizaţi, având opinii pro-Moscova şi pro-Kiev.

Autorităţile ruse spun că acţiunea lor în Ucraina reprezintă „o operaţiune militară specială”, concepută nu pentru a ocupa teritoriul ucrainean, ci pentru a demilitariza şi a „de-nazifica” ţara vecină.

Dintre cei 260 de milioane de creştini ortodocşi din lumea întreagă, circa 100 de milioane trăiesc în Rusia, iar unii dintre ortodocşii din străinătate respectă primatul Patriarhiei Moscovei. Însă războiul din Ucraina a tensionat aceste relaţii, citează stiripesurse.ro.

Fără rugăciuni pentru patriarh

La Amsterdam, războiul din Ucraina i-a convins pe preoţii din Parohia Sfântul Nicolae să nu mai rostească numele patriarhului Kiril în rugăciunile lor.

Un episcop rus din Europa de Vest i-a vizitat şi a încercat să îi facă să se răzgândească, însă parohia olandeză a rupt legăturile cu Patriarhia Moscovei şi a spus că acea decizie a fost „un pas foarte dificil, făcut cu mare durere în inimile noastre”.

„Patriarhul Kiril pur şi simplu a discreditat Biserica”, a declarat Taras Khomych, profesor de teologie la Liverpool Hope University şi membru al Bisericii Catolice de rit Bizantin din Ucraina. „Mulţi oameni vor să vorbească liber în Rusia, dar se tem”, a adăugat el într-un interviu telefonic acordat agenţiei Reuters.

Ucraina are aproximativ 30 de milioane de credincioşi ortodocşi, împărţiţi între Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP) şi alte două biserici ortodoxe, din care una este autocefală, adică independentă – Biserica Ortodoxă Ucraineană.

Ucraina este un teritoriu cu o importanţă vitală pentru Biserica Ortodoxă Rusă, pentru că este considerată leagănul civilizaţiei ruse, locul în care preoţii misionari bizantini l-au creştinat în secolul al X-lea pe cneazul Vladimir I al Kievului.

Mitropolitul Kievului, Onufrei Berezovski, din partea UOC-MP, i-a cerut preşedintelui Putin „o încheiere imediată a războiului fratricid”, iar un alt mitropolit din UOC-MP, Evologi din oraşul Sumî din estul Ucrainei, le-a cerut preoţilor locali să nu se mai roage pentru patriarhul Kiril.

Kiril, care susţine că Ucraina este o parte indivizibilă a jurisdicţiei sale spirituale, a întrerupt deja relaţiile cu patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, care exercită un primat onorific şi istoric asupra celorlalţi patriarhi din ţările ortodoxe, fiind considerat „primul dintre egalii săi”, fapt care îi conferă importanţa, dar nu şi puterea, unui papă catolic.

Patriarhia Constantinopolului a recunoscut în octombrie 2018 autonomia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, stârnind nemulţumirea Bisericii Ortodoxe Ruse, care a denunţat „o schismă” şi a rupt legăturile cu Constantinopolul.

„Unele biserici sunt atât de supărate pe patriarhul Kiril din cauza poziţiei sale asupra războiului, încât ne confruntăm acum cu o revoltă în lumea ortodoxă”, a declarat Tamara Grdzelidze, profesoară de studii religioase la Universitatea de Stat Ilia din Georgia şi fostă ambasadoare a Georgiei la Vatican.

Într-o declaraţie comună, teologi ortodocşi de la mai multe instituţii, inclusiv de la Centrul de Studii Creştin-Ortodoxe din cadrul Universităţii Fordham din New York şi de la Academia Volos de Studii Teologice din Grecia, i-au condamnat pe liderii religioşi care „îşi îndeamnă comunităţile să se roage în feluri prin care încurajează activ ostilitatea”.

Printre alţi lideri ortodocşi care au criticat războiul se află şi patriarhul Teodor al II-lea al Alexandriei şi al întregii Africi, patriarhul Daniel al României şi arhepiscopul Leon al Finlandei.

Schisma cu ceilalţi creştini

Poziţia patriarhului Kiril a creat şi o schismă între Biserica Ortodoxă Rusă şi alte biserici creştine.

Secretarul general al Consiliului Mondial al Bisericilor (WWC), părintele Ian Sauca, i-a trimis patriarhului Kiril o scrisoare în care l-a rugat „să intervină şi să medieze cu autorităţile pentru a opri acest război”.

Kiril i-a răspuns că „forţe care consideră în mod deschis că Rusia este duşmanul lor au venit aproape de graniţele noastre” şi că Occidentul este implicat într-o „strategie geopolitică pe scară largă” pentru a slăbi Rusia. Reprezentanţii WCC au publicat ambele scrisori.

După Revoluţia rusă din 1917, liderii sovietici au început să desfiinţeze Biserica Ortodoxă Rusă. Stalin a readus-o la viaţă după ce Hitler a invadat Rusia în Al Doilea Război Mondial, pentru a uni societatea civilă împotriva trupelor naziste.

„Aceeaşi idee este readusă acum la viaţă de către Putin”, a declarat Olenka Pevny, profesoară de Slavonă şi Studii Ucrainene la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, care deţine cetăţenie americană şi este de origine ucraineană.

„Pe măsură ce poziţia Rusiei în lume şi identitatea rusă au început să scadă ca importanţă, Putin a înrolat încă o dată Biserica pentru a-l ajuta să aducă poporul sub controlul lui şi a încercat să îi lege de Rusia pe oamenii din naţiunile independente, precum Ucraina, promovând noţiunea unei Biserici Ortodoxe Ruse unificate, pentru a nega orice diversificare religioasă”, a declarat ea într-un interviu telefonic.

Poziţia pro-Putin a patriarhului Kiril a afectat şi relaţiile Moscovei cu Vaticanul.

În 2016, papa Francisc a devenit primul pontif romano-catolic care s-a întâlnit cu un lider al Bisericii Ortodoxe Ruse după Marea Schismă, actul care a împărţit creştinătatea în ramura creştinilor de est şi ramura creştinilor de vest în anul 1054.

Cea de-a doua întâlnire, despre care atât papa Francisc, cât şi patriarhul Kiril, au spus că doresc să o organizeze în acest an, a devenit de acum virtual imposibilă, potrivit experţilor.

Luteranii și catolicii pun capăt controverselor care i-au despărțit în secolul al XVI-lea

2016: Rugăciune comună a Papei Francisc cu luteranii la Lund, în Suedia (Foto:Vatican Media)

Luteranii declară că au „aceeași doctrină” cu catolicii și se întorc spre Roma!

„VIA UT ROMA”

[„Vatican News”, ian. 2020 ]

„…atât Federația Mondială Luterană și Consiliul Pontifical pentru Promovarea creștină Unitatea subliniază angajamentul lor de a merge împreună în călătoria lor comună de la conflict la comuniune…. chiar în inima Evangheliei și chiar în mijlocul controverselor care au despărțit luteranii și catolicii în secolul al XVI-lea…
în 1999, a existat un acord între Biserica Catolică și Federația Mondială Luterană că avem aceeași doctrină și se spunea practic: împreună, noi, luteranii și catolicii, mărturisim că numai prin har, numai prin credință în lucrarea mântuitoare a lui Hristos și nu din cauza vreunui merit din partea noastră, suntem acceptați de Dumnezeu și primim Duhul Sfânt care ne reînnoiește inimile și ne face capabili să facem lucrări bune. 

Așadar, am ajuns la un acord cu privire la ceva care era fundamental, ceva care provocase ruptura, separarea și atâtea conflicte de-a lungul secolelor…
Suntem foarte departe de locul în care ne aflam acum 500 de ani și de-a lungul secolelor. 

Dacă vă amintiți Papa Francisc în 2017 a mers la Lund, în Suedia, pentru a comemora cea de-a 500- a aniversare de la începutul reformei luterane – acesta a fost momentul în care Luther și-a fixat cele 95 de teze pe ușa catedralei.

În ceea ce privește ideea despre locul în care ne aflăm în acest moment, ați putea să o menționați în titlul documentului pe care Comisia de dialog catolic luteran l-a publicat pentru această 500 de ani: se numește „De la conflict la comuniune”. Acolo suntem.”

SURSA:

[ „Catholics and Lutherans reaffirm commitment to communion –
„Vatican News”, ian. 2020 ]
https://www.vaticannews.va/en/vatican-city/news/2021-01/catholics-and-lutherans-reaffirm-commitment-to-communion.html