La 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, Putin îi ia apărarea lui Stalin

 

 

 

 

Foto: 23 august 1939: Semnarea pactului criminal sovieto-german privitor la împărţirea Europei între cele două imperii totalitare. Stalin rânjea satisfăcut…

 

 

 

Anul acesta, pe 23 august s-au împlinit 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov (sau Pactul Hitler-Stalin) între Germania şi Uniunea Sovietică, document care a însemnat împărţirea sferelor de influenţă în Europa între cele două puteri. 

Practic, acest pact de neagresiune stipula că părţile semnatare erau libere să acţioneze conform propriilor interese politice şi teritoriale, cu condiţia să nu o facă în detrimentul celeilalte părţi, iar miezul problemei îl reprezenta de fapt controlul asupra spaţiului european dintre cele două state.

Începând din anul 1937, Germania a susţinut prin Memorandumul Hossbach, dorinţa sa de stăpânire a Europei, ccea ce ar fi însemnat distrugerea şi cucerirea Cehoslovaciei, Poloniei şi în final a URSS, cu obiective colaterale în vestul europei: înfrângerea Franţei şi Angliei.

Pe 14 august 1939, ministrul de externe german, Ribbentrop anunţă Kremlinul că statul său doreşte încheierea unui Pact de Neagresiune, trei zile mai târziu, negocierile anglo-franco- sovietice aveau să se întrerupă, urmând să înceapă tratativele între sovietici şi nazişti.  

URSS a condiţionat însă semnarea unui eventual Pact cu Reich-ul de negocierea unui protocol special.

Tratatul de neagresiune a fost semnat în cele din urmă, pe 23 august 1939, de ministrul de externe al URSS, Veaceslav Molotov, şi cel al Germaniei, Joachim von Ribbentrop, cu doar o săptămână înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial.

Actul în sine, care nu avea o valoare politică ci doar  una propagandistică, conţinea însă un protocol-anexă secret care împărţea Europa Centrală şi de Est în sfere de influenţă.

Deşi semnaseră acest Tratat, ambele ţări erau conştiente că aveau să ajungă în cele din urmă la un conflict, unul din punctele obţinute de ambele părţi fiind câştigarea de timp.

Germania se vedea astfel la adăpost de un eventual conflict armat pe două fronturi, putând  astfel să îşi concentreze atenţia spre  invadarea Poloniei, care a avut loc la doar o săptămână după semnarea Tratatului, iar Stalin avea posibilitatea să îşi întărească  forţele armate, dar şi să anexeze teritorii  care să absoarbă din şocul unei potenţiale ofensive militare germane asupra sa.

Comentatorii politici afirmă că semnarea Tratatului Ribbentrop – Molotov, un act fără precedent în istoria Europei, a condus la izbucnirea unui lung război mondial, cu pagube şi pierderi omeneşti incomensurabile, iar absenţa lui ar fi însemnat, poate, evitarea acestui conflict sângeros.

Consecinţe pentru România

 

Ca urmare a semnării Tratatului Ribbentrop – Molotov, pe 26 iunie 1940, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie.

Pe 28 iunie 1940 Guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, după consultări cu reprezentanţii Germaniei şi Italiei, a acceptat să se supună condiţiilor sovietice.

Prin comunicatul Marelui Stat Major al Armatei Române, populaţia a fost anunţată în mod oficial despre acceptarea ultimatumului de către Bucureşti şi despre intenţia guvernului de a evacuare a armatei şi administraţiei de pe malul drept al Prutului.

În conformitate cu prevederile ultimatumului, trei oraşe cheie – Chişinău, Cernăuţi şi Cetatea Albă – trebuiau să fie predate sovieticilor până la ora 14:00. Până pe 2 iulie, noua graniţă de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv.

Pe plan intern, cedările teritoriale din anul 1940 au produs o revoltă în rândul populaţiei româneşti şi a grăbit scăderea popularităţii regimului regelui Carol al II-lea şi în final abdicarea şi exilul, permiţând formarea Guvernului generalului Ion Antonescu şi al Gărzii de Fier.

În privinţa teritoriilor româneşti aflate în atenţia URSS, în urma pactului semnat la 23 august, în cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană.

Odată cu proclamarea RSS Moldovenești, aşa zisa RSS Autonomă Moldovenească, o republică autonomă „moldovenească”creată în 1924  la răsărit de Nistru, a fost împărțită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică și Ucraina.

Ocupația sovietică a fost întreruptă pentru scurtă vreme în 1941, după ce România a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS, dar acestea au fost în cele din urmă ocupate din nou de sovietici în 1944.

Prevederile acestui tratat monstruos au condus şi la alte cedări din teritoriul românesc, prin noi acţiuni revizioniste.

Al doilea Dictat de la Viena din 30 august 1940, a impus României renunţarea la o mare parte din Transilvania, în favoarea Ungariei, acţiune impusă de Germania şi Italia sub formă de „arbitraj”.

În fine, Tratatul de la Craiova, semnat la 7 septembrie 1940 între România și Bulgaria, stipula că România cedează partea sudică a Dobrogei (Cadrilaterul – cedat iniţial de către Bulgaria României, în urma Păcii de la București din anul 1913), și este de acord cu realizarea unor schimburi de populație.

Ministerul rus de Externe susține că, pentru URSS, semnarea tratatului de neagresiune cu Germania, încheiat în 1939 în ajunul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, a fost un „pas forțat”.

Pe pagina sa oficiala de pe VKontakte, MAE rus afirma recent că Pactul Molotov-Ribbentrop „a permis Uniunii Sovietice să întârzie începerea războiului Germania cu aproape doi ani” și să intre în el „de pe linii strategice mai avantajoase”, fiind în acest fel ”salvate sute de mii de vieți”.

MAE rus a menționat că Uniunea Sovietică a semnat acordul cu Germania nazistă după ce nu a reuşit sa semneze acorduri de asistență reciprocă cu Anglia și Franța.

 

Putin îi ia apărarea lui Stalin

Preşedintele Vladimir Putin s-a implicat şi el în controversă, asigurând că Stalin s-a văzut obligat să încheie pactul cu diavolul, adică cu Hitler, după ce Anglia şi Franţa au refuzat să formeze o coaliţie antinazistă.

Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-şi garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă faţă armatei germane, astfel că prin decizia sa ar fi căutat doar să câştige timp.

Aceasta este şi poziţia susţinută de istoriografia oficială rusă, care acuză de revizionism pe oricine pune la îndoială intenţiile lui Stalin, în pofida faptului că, după ce Germania a invadat Polonia pe 2 septembrie, Armata Roşie a făcut acelaşi lucru două săptămâni mai târziu.

”Dacă nu am fi semnat acel acord (…) nu am fi reuşit să obţinem 2-3 luni de rezistenţă eroică a Armatei Roşii, nu am fi putut să ne evacuăm întreprinderile către est, nu am mai fi avut timp să ne transferăm diviziile siberiene pentru a apăra capitala”, susţine fostul ministru rus al apărării Serghei Ivanov.

El apără poziţia conform căreia războiul a fost provocat nu de pactul încheiat de Viaceslav Molotov şi Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, ci de hotărârea englezilor şi francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.

 

Versiunea sovietică a celui de-al Doilea Război Mondial

 

Conform versiunii sovieticilor, războiul a început oficial odată cu invazia germană din 22 iunie 1941, deşi URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop- Molotov pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia şi a instala guverne marionetă în statele baltice, precum şi pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn între 1940 şi 1941.

Mulţi istorici ruşi consideră că Stalin nu doar că nu a câştigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reuşit să pregătească armata pentru o posibilă agresiune după ce în 1937 epurase aproape în întregime corpul de ofiţeri superiori, respectiv generalii şi comandanţii de divizii.

Utilizatorii de social media critică Ministerul rus de Externe evidenţiind consecințele imediate ale pactului şi anume faptul că  în teritoriile ocupate de URSS ca urmare a semnării cu Berlinul a protocoalelor secrete, în locul terorii naziste s-a instaurat cea comunistă.

De exemplu, zeci de mii de oameni au fost deportați din Ţările Baltice, Basarabia şi Bucovina de nord, înainte de război, alții au amintit de asasinatele in masa de la Katyn (Polonia).

Declaratia MAE rus a venit odată cu  aniversarea a 80 de ani de la parada militara comună sovieto-germană de pe 22 septembrie 1939, din Brest, cu ocazia transmiterii oraşului de către germani, către armata rosie.

Brestul, care aparținea Poloniei, a fost ocupat de Wehrmacht în timpul campaniei împotriva acestei țări, care a început la 1 septembrie. Pe 17 septembrie, trupele sovietice au intrat în Polonia.

 

 

 

Foto: Parada comună sovieto – germană de la Brest, prilejuită de ocuparea Poloniei şi împărţirea teritoriului acestei ţări între cele două imperii agresoare. 

 

 

În conformitate cu prevederile Pactului încheiat între Germania și URSS, orașul Brest făcea parte din așa-numita sferă sovietică de influență și trebuia transferat sub controlul URSS

Teza „necesitații” semnarii pactului, care chipurile ar fi amânat războiul și a oferit Armatei Roșii timp și poziții avantajoase din punct de vedere strategic, este de asemenea extrem de îndoielnică.
În primul rând, nu există documente care să ateste planurile Germaniei de a ataca URSS în 1939 sau în 1940.

În al doilea rând, mutarea frontierei URSS spre vest nu a ajutat Moscova în 1941 – teritoriile pe care le-a primit în baza pactului au fost pierdute chiar din primele săptămâni ale războiului.

În plus, încrederea conducerii sovietice că Germania va respecta pactul de neagresiune și teama de a-l provoca pe Hitler nu au permis la timp mobilizarea și concentrarea trupelor din provinciile interne. Aceasta a fost una dintre cauzele dezastrului armatei rosii din 1941.

 

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al ţării noastre a anunţat  că România, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au semnat o Declaraţie comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov.

„Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică şi Germania Nazistă care a declanşat Al Doilea Război Mondial şi a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferinţă.

Pactul a conţinut protocolul secret care a împărţit Europa de Est în sfere de influenţă”, se arată în Declaraţie.

„Durerea şi nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti. Amintind şi comemorând ororile din trecut, avem cunoştinţele şi puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele şi de culpabilitatea lor.

Memoria victimelor ne determină să promovăm justiţia istorică prin continuarea cercetărilor ştiinţifice şi prin ridicarea nivelului de conştientizare publică asupra moştenirii totalitare pe continentul european. Dreptatea şi adevărul reprezintă baza pentru o reconciliere durabilă şi construirea unui viitor comun. Victimele abuzurilor totalitare au dreptul să li se facă dreptate.

Din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare şi aducerea în justiţie a autorilor a fost insuficientă şi inconsecventă în diferite ţări. Facem apel la guvernele tuturor ţărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât şi material pentru investigaţiile în curs ce vizează regimurile totalitare”, precizează Declaraţia MAE român.

Tocmai pentru a cinsti memoria celor care şi-au pierdut viaţa ca urmare a conflictelor şi regimurilor ce au urmat semnării acestui tratat, în anul 2009, Parlamentul European a declarat data de 23 august drept Ziua Europeană de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului.

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

 

https://www.defenseromania.ro/pactul-ribbentrop-molotov-rusia-a-publicat-protocolul-secret- 

 

Radio România Cultural

 

http://www.paginaderusia.ro/a-salvat-sute-de-mii-de-vieti-moscova-sustine-ca urss-a-fost-obligata 

 

 reporterglobal.ro 

Publicitate

BOB DYLAN ADMITE CA SI-A VANDUT SUFLETUL SATANEI…VIDEO SI TRADUCEREA

 

 

 

Prezentatorul: Tu inca mai canti aceste cantece, mai faci inca turnee …

Bob Dylan: Da inca o fac, dar nu o iau ca atare

Prezentatorul: De ce o mai faci?

Bob Dylan: Stii e parte din destin, am facut un pact cu el, cu mult timp in urma, am incercat sa intarzii sfarsitul

Prezentatorul: Care a fost intelegerea?

Bob Dylan: Sa ajung acolo unde sunt acum…

Prezentatorul: Pot sa intreb cu cine ai facut pactul?

Bob Dylan: Cu…cu…seful suprem.

Prezentatorul: De pe acest pamant?

Bob Dylan: Al acestui pamant si al lumii care nu se vede…

Comentariupe  Saccsiv weblog:

  ” Bob Dylan (nascut Robert Allen Zimmerman, 24 mai 1941), evreu. Iata ce putem citi despre el in wikipedia:

   Crescand in Hibbing, Dylan si parintii lui au facut parte din comunitatea evreiasca mica dar unita si in mai 1954 Dylan si-a avut ceremonia de Bar Mitzvah (a devenit responsabil pentru actiunile lui conform legii iudaice)

   Cu toate acestea, pentru o perioada spre sfarsitul anilor 1970 si inceputul anilor ’80, Bob Dylan s-a convertit la crestinism in mod public. Din ianuarie pana in aprilie 1979, Dylan a participat la cursuri de studiu biblic la Scoala Vineyard Discipleship in Reseda, California. Pastorul Kenn Gulliksen a amintit: “Larry Myers si Paul Emond s-au dus la casa lui Bob si l-au invatat. El a afirmat  ” Da, el vrea, de fapt, pe Hristos in viata sa. ” Si s-a rugat in acea zi si L-a primit pe Domnul “

   Prin 1984, Dylan in mod deliberat se distanteaza de eticheta “nascut din nou”. El a declarat lui Kurt Loder de la revista Rolling Stone: “N-am spus niciodata ca sunt nascut din nou asta este doar un termen de mass-media. Nu cred ca am fost un agnostic. Intotdeauna am crezut ca exista o putere superioara, ca asta nu este lumea reala si ca exista o lume care urmeaza sa vina. Incepand cu trilogia de albume crestine, credinta lui Dylan a fost un subiect de discutie. In 1997, el a spus lui David Gates de la Newsweek:

   “Uite care e chestia cu mine si religia”. Acesta este adevarul curat: Am gasit religiozitatea si filozofia in muzica. Nu o gasesc nicaieri in alta parte. Piese ca “Lasa-ma sa ma odihnesc pe un munte linistit” sau “Am vazut lumina” – asta e religia mea. Eu nu ader la rabini, predicatori, evanghelisti, toate astea. Am invatat mai multe din melodiile astea decat am invatat de la oricare dintre aceste tipuri de entitati.

   Piesele sunt lexiconul meu. Eu cred in cantece.
   Ca raspuns la o intrebare a lui Kurt Loder 1984 intr-un interviu Rolling Stone acordat pentru a stabili daca a apartinut unei biserici sau sinagogi, Dylan a raspuns razand, “Nu chiar. Aaa… biserica Poison Mind” (Minte otravita).

   Intr-un interviu publicat in The New York Times pe 28 septembrie 1997, jurnalistul Jon Pareles a spus ca “Bob Dylan, declara ca el acum nu subscrie la nici o religie organizata”.
   Dylan a fost descris, in ultimii 20 de ani, ca un suporter al miscarii Chabad Lubavitch  si ca a participat in mod privat la evenimente religioase evreiesti, inclusiv la mitzvah bar ai fiilor sai. Ulterior, serviciile de stiri evreiesti au raportat faptul ca Dylan  ”s-a aratat” de cateva ori la diverse servicii cu ocazia unor sarbatori importante la diferite sinagogi Chabad. De exemplu, el a participat la Adunarea Beth Tefillah, in Atlanta, Georgia, pe 22.09.2007 (Yom Kippur), unde a fost chemat la Tora ca al saselea alyah (onoare de a citi Tora)
   Dylan a continuat sa cante melodii de pe albumele sale evanghelice in mod concertat, care acopera, ocazional, cantece religioase traditionale. El a facut, de asemenea, trimiteri la credinta sa, cum ar fi intr-un interviu din 2004 cu 60 Minutes, cand i-a spus lui Ed Bradley ca “singura persoana la care trebuie sa te gandesti de doua ori inainte sa minti esti ori tu insuti ori Dumnezeu.” El a explicat, de asemenea, programul sau constant de turnee, ca parte dintr-o afacere facuta cu mult timp in urma, cu “comandantul-sef pe acest pamant si in lumea pe care nu o putem vedea”

   Asadar, cu cine a facut pact Bob Dylan?”

Aursa:Articolul ” A facut BOB DYLAN un pact cu DIAVOLUL?”