RFI:Tratatul de frontieră dintre România și R.Moldova- important, dar nu decisiv
9 noiembrie 2010
RFI: Tratatul de frontieră – important, dar nu decisiv
În funcţie de temperatura relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău, tratatul era important sau nu. Când temperatura era scăzutaă, fostul preşedinte moldovean, Vladimir Voronin, acuza România că nu vrea să semneze acest tratat din cauză că are tendinţe expansioniste. Cu alte cuvinte, nesemnînd tratatul Bucureştiul nu recunoaşte frontiera Republicii Moldova.
Afirmaţia era falsă, frontiera româno moldovenească fusese recunoscută de Bucureşti imediat după prăbuşirea impreriului sovietic.
Pe de altă parte şi preşedintele român, Traian Băsescu, a dat apă la moară acestui tip de teorii, atunci când a declarat în urmă cu aproape doi ani, că, dacă ar semna tratatul, ar însemna că ar recunoaşte pactul Ribentropp Molotov.
Semnând acest document – care încă o dată, conţine o serie de elemente tehnice cum ar fi modul în care se marchează frontiera, de exemplu – Bucureştiul şi actuala putere de la Chişinău ar trebui să mai taie din avântul celor care spun că România doreşte alipirea Moldovei.
Tratatul nu se aplică însă până când nu este ratificat de cele două Parlamente şi de Preşedinţii celor două ţări.
Luni seara, la o întrebare pusă de RFI în legătură cu posibilitatea ca viitorul Parlament Moldovean să NU ratifice acest tratat, premierul Vlad Filat a dat un răspuns evaziv. În concluzie, evenimentul de luni a fost important, dar nu decisiv.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 