Ce ştim despre Bucureştiul nostru ? VIDEO

 

Ce ştiaţi despre Bucureşti?

 

1. Bucureştiul este a 6-a capitală ca mărime din UE.

2. Cea mai veche gară în Bucureşti este Filaret. Aceasta a fost data in folosinta in octombrie 1869, cu un an si o luna mai devreme decat actuala Gară de Nord (Gara Targoviştei atunci), infiinţată în noiembrie 1870.

3. Unul dintre cele mai vechi drumuri din Bucureşti a fost  Podul Mogoşoaiei, apărut la 1692 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. 

Acesta era pavat  cu trunchiuri de copaci, iar străzilor astfel pavate li se spunea „poduri”, motiv pentru care şi noua cale a primit denumirea de „Pod”.

După ce la 8 octombrie 1878, Armata Română victorioasă în Războiul de Independenţă şi-a făcut intrarea triumfală în Capitală, Podul Mogoşoaiei a primit numele de Calea Victoriei, nume păstrat până în prezent.

 
4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucureşti, capitala Munteniei fiind printre primele oraşe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport.

Acest mijloc de transport  a fost  atestat documentar în mai 1848, când, pentru parcurgerea distanţei dintre centrul oraşului Bucureşti şi moşia de la Băneasa, Solomon Rosenthal organizează un asemenea serviciu de transport dând următorul anunţ:

„Pentru înfru­mu­seţarea moşiei Bănesei şi pentru înlesnirea comunicaţiei ce voiesc a merge la aceea moşie, atât pentru trebuinţare cât şi pentru preumblare, m-am străduit cu mari cheltuieli de am făcut două trăsuri, în care încape mai multe persoane (care se numeşte omnibuz).” 

 Taxa de deplasare (progronul) era de 1 sfanţ în zilele de sărbătoare, iar în zilele de lucru de 60 de parale.

 

 

 

 

 

5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană.
Stăteau cocoţaţi pe zid şi le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară şi un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.

 

6. Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact în 26 august 1944, s-a urmărit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, însă bombardamentul ratând ţinta, a distrus Teatrul Naţional.

 

 

7. Denumirea veche a parcului Cişmigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar în 1779 Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a oraşului porunceşte să se construiască o cişmea spre ieşirea Ştirbei Vodă de astăzi.

 

 

8. Numele străzii Lipscani provine de la oraşul Leipzig din Germania, fapt care aminteşte de viaţa comercială  dinamică a Ţării Româneşti.

 

 

 

 

9. Oraşul Bucureşti a fost desemnat capitală a Ţării Româneşti în 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica.

 

 

 

Foto: Gheorghe Ghica (n. 1600 – d. 1664, Constantinopole), a fost domn al Moldovei din 3/13 martie 1658 până în 2 noiembrie 1659 şi al Ţării Româneşti ,din 20 noiembrie 1659, până în 1 septembrie 1660.

 

 

 

 

10. Între 1798 şi 1831, populaţia Bucureştiului s-a dublat.Recensământul din 1798 număra puţin peste 30 mii de locuitori, în timp ce 33 de ani mai târziu se ajunge la 60.587 locuitori.

Între 1948 şi 1992 populaţia Bucureştiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai oraşului a fost 1.929.000.

 

 

 

 

 

11. Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangaşi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă(1591) Biserica Enei (1720) şi altele.

 

Foto: 1977 – Demolarea Bisericii Enei

Cel mai vechi asezamant religios din Bucureşti este Biserica Domneasca, situată  în “Centrul Vechi”al oraşului.

 

 

 

A fost construita de domnitorul Mircea Ciobanul în timpul primei sale domnii (1545-1554) şi se păstrează până în zilele noastre în forma sa originală. 

 

 

 

 

12. Bucureştiul este înfrăţit cu  oraşele Londra, Moscova, Atena, Hanovra, Montreal, Detroit, Regina (capitala provinciei Saskatchewan din Canada), Sofia, Chişinău, Ankara, Pretoria, Damasc, Amman şi Lagos.

Din anul 1994, Bucureştiul s-a înfrăţit cu Atlanta (capitala statului Georgia din SUA), iar în 1997 cu Budapesta. Nicosia (capitala Ciprului) este înfrăţită cu Bucureştiul din 2004, iar în 2005, Beijingul s-a alăturat listei de prieteni ai capitalei României.

 

 

13. Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între 1929-1934 în stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucureşti.

 

14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate româneşti – mititeii – au fost inventați la sfârşitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci.

 

 

 

 

Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul şi umoristul N.T.Orăşanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o“o abodanță”, gheața – “cremă de Siberia”, scobitoarea – “o baionetă”, țuica – “o idee”.

Cârnații mici au fost numiți “mititei”, atunci când, fiindcă se terminaseră mațele pentru cârnați, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnați mai mici şi fără înveliș.

A fost un succes culinar care a durat până în timpurile noastre !

15. In 1694 se înfiinţează de către domnul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), în clădirile de la mănăstirea „Sf. Sava”, prima instituţie de invaţământ superior din Bucureşti – Academia Domneasca.

Învăţământul filosofic se făcea după cursurile lui Teophilos Korydalleus.

 

16. 96.05% dintre bucuresteni sunt crestin-ortodocsi. Ponderea ortodocsilor in Bucuresti a crescut simţitor dupa 1930 când aceasta a fost calculata la 76.08%?

Credincioşii de confesiune mozaica aproape au disparut din Capitala.Ponderea lor era de aproape 12% in 1930 în timp ce in 2002 coboarâse sub 0.5%.Cea mai importanta comunitate minoritara din oras este formata din ţigani. Acestia reprezinta 1.4% din totalul populaţiei (aproximativ 27.000 de persoane).

17. Casa Poporului din Bucuresti este a 2-a cea mai mare cladire din lume, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire construită vreodată.

 

 

 

 

18.„Ghencea“ este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. În acest cartier s-a ridicat Biserica Ghencei.

19.În istoria numelor cartierelor bucureştene este menţionat şi  numele  doctorului Spiridon Kristofi (căruia i se mai zicea Spirea), care a ridicat, în 1765, pe Dealul Lupeştilor o biserică numită Spirea Veche. De aici şi denumirea „Dealul Spirii“.

 

20. Drumul Taberei se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, a intrat în Bucureşti cu trupele sale pe la vest şi şi-a aşezat aici tabăra de panduri.

21.Dintre poveștile cartierelor bucureștene se remarcă  cea a  cartierului Titan – Balta Albă. Numele cartierului Balta Albă ar putea avea două explicații.

Prima explicație e legată de un obicei morbid al începutului de secol XIX și face referire la un loc mlăștinos, unde, pe la 1813, în timpul ciumei lui Vodă Caragea, se aduceau cadavrele ciumaților care erau acoperite acolo cu var nestins. În timpul acestei epidemii au murit peste 50 000 de oameni. Această groapă comună a fost astupată, dar când ploua, tot locul fiind mai jos decât drumul, devenea o baltă albă, din cauza varului. De aici și numele Balta Albă.

 

De altfel documentele vremii precizează că în această zonă – Dristor, Balta Albă au fost aduse multe cadavre ale ciumaților. Printre ele erau și muribunzi care însă nu-și dăduseră încă ultima suflare pe care cioclii îi luaseră pentru a le grăbi sfârșitul și a le fura ce aveau mai de preț prin locuință.

 

A doua explicație este mai puțin morbidă decât prima. Se zice că în prin anul 1900 trăia aici un cârciumar, ce se numea Petre şi pe lângă cârciuma sa avea şi o grădină de vară. Lângă local era şi un teren destul de mare şi mlăștinos, unde atunci când ploua se strângea apa care nu se evapora rapid, ci rămânea acolo pentru multe săptămâni. Când razele soarelui se reflectau în acea baltă, crea impresia unei întinderi albe şi astfel cârciumarul a numit localul său „Balta Albă”, iar în interiorul acestuia a realizat o pictură cu o baltă pe care înotau câteva raţe.

 

Numele de Titan a apărut mult mai târziu. El se trage din mitologia greacă, și face referire la copiii zeilor Uranus şi Gaea. Între anii 1965 si 1984 a existat un boom al blocurilor de locuințe, Bucurestiul atingând un număr de 446.100 apartamente în această perioadă. Astfel a luat nastere cartierul Titan-Balta Albă cu 90000 de apartamente. 

 

Publicitate

FOTOGALERIE.Mare sarbatoare: ZILELE BUCURESTIULUI.LA MULTI ANI BUCURESTI!

În perioda 17 – 19 septembrie 2010, Bucureştiul sărbătoreşte împreună cu tine. Eşti invitat la spectacole, concerte, parade în costume de epocă, la o plimbare cu trăsura sau la o bătaie cu flori. Toate pe străzile Bucureştiului.

17 SEPTEMBRIE 2010

CENTRUL ISTORIC

Scena Strada Franceză
17:00 – 18:00 Doina Moţilor din Câmpeni
18:00 – 19:00 Nicola
19:00 – 20:00 Direcția 5
20:00 – 21:00 Iris

Scena Strada Carada
17:00 – 17:30 Trupa Cantos
17:30 – 18:00 Maria Gheorghiu
18:00 – 19:00 Maria Buză și taraf
19:00 – 20:00 Doina Moților din Câmpeni
20:00 – 20:30 Jimmy Zărnescu

NOAPTEA ALBĂ A FILMULUI ROMÂNESC

PIAŢA GEORGE ENESCU
20:30: Mănuşi Roşii (2010) r: Radu Gabrea; 117 minute (avanpremieră)
23:00: Filantropica ( 2002) r: Nae Caranfil; 110 minute

URANUS 144
21:00: Operaţiunea Monstrul (1976) r: Manole Marcus; 102 minute
23:00: Nunta mută (2008) r: Horaţiu Mălăele; 84 minute

Club FABRICA 21:00 – 01:00
Colivia (2010) r: Adrian Sitaru; dramă ; 17 minute
Lampa cu căciulă (2006) r: Radu Jude; 23 minute
Nunta lui Oli (2009) r: Tudor Jurgiu; 22 minute
O zi bună de plajă (2007) r: Bogdan Mustaţă; 10 minute
Trenul Foamei (2010) r: Viorel Timaru; dramă; 26 minute
Derby (2010) r: Paul Negoescu; 15 minute
Mousse au chocolat (2009) r : Paul Tanicui ; 11 minute
Captivi de Crăciun (2010) r: Iulia Rugină; 40 minute

Cinema PATRIA
20:00: Marţi după Crăciun (2010) r: Radu Muntean; 99 minute (intrare pe bază de bilet)
22:00: A fost sau n-a fost? (2006) r: Corneliu Porumboiu; 89 minute
00:00: Marfa şi banii (2001) r: Cristi Puiu; 90 minute

Noul Cinematograf al Regi zorului Român
Indoor
18:00: Nunta de piatră (1972 -1973) r: Dan Piţa; 130 minute
20:30: Secvenţe (1982) r: Alexandru Tatos; 98 minute
22:45: O vară de neuitat (1994) r: Lucian Pintilie; 94 minute
00:45: Valurile Dunării (1960) r: Liviu Ciulei; 92 minute
Outdoor
21:00: Marţi după Crăciun (2010) r: Radu Muntean; 99 minute (subtitrare in lb. franceză)
23:00: Nuntă în Basarabia (2010) r: Napoleon Helmis; 90 minute (avanpremieră oferită de
Festivalul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară)

Cinema STUDIO
19:00: Mar Nero / Marea Neagră (2009) r: Federico Bondi; 95 minute (intrare pe bază de bilet)
21:00: Francesca (2009) r: Bobby Păunescu; 94 minute
23:00: Legături bolnăvicioase (2006) r: Tudor Giurgiu; 85 minute

SALA ELVIRA POPESCO
18:00: Drumul Păsărilor (2009) r: Vlad Naumescu, Klara Trencsenyi; 52 minute
Australia (2009) r: Claudiu Mitcu; 64 minute
20:15: Marele Jaf Comunist (2004) r: Alexandru Solomon; 85 minute
Născuţi la comandă – Decreţeii (2005) r: Florin Iepan; 68 minute
23:00: Testimonial (2008) r: Răzvan Georgescu; 90 minute
Quest / Căutare (2010) r: Ionuţ Piţurescu; 31 minute
01:15: The Shukar Collective Project (2010) r: Matei Alexandru Mocanu; 75 minute

Cinema EFORIE
19:00: Pescuit sportiv (2009) r : Adrian Sitaru ; 80 minute
20:45: Occident (2002) r: Cristian Mungiu; 105 minute
22:45: Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii (2006) r: Cătălin Mitulescu ; 101 minute

18 SEPTEMBRIE

CENTRUL ISTORIC

Strada Carada
12:00 – 12:30 Sylvie
12:30 – 13:00 Bogdan Ioniţă
13:00 – 14:00 Spectacol de ritmuri şi percuţie
17:00 – 19:00 Minorități și comunități naționale
19:00 – 20:00 Silviu Biriş şi Taraful Bucureşti
20:00 – 21:00 Provincialii
21:00 – 22:00 A.G. Weinberger
Minorităţi şi comunităţi naţionale:
Minoritatea italiană din Iaşi – Ansamblul „Siamo di nuovo insieme”;
Aromânii din Bucureşti – Ansamblul „Pilisterlu”;
Minoritatea germană din Braşov – Ansamblul „Korona”;
Minoritatea greacă din Bucureşti – Ansamblul „Ellas”;
Minoritatea ucrainiană din Rona de Sus, Maramureş – Ansamblul „Şoimii şi Călina Roşie”;
Minoritatea ruşi/lipoveni din Tulcea – Ansamblul „Malaţî”.

Strada Franceză
12:00 – 13:00 Ella Girls
13:00 – 14:00 Mandinga
17:00 – 19:00 Casa cu prieteni
Tic Petroșel & Marlene Hristea
Ion Marinescu Turla
Trupa Cocktail
Puiu Cretu
19:00 – 20:00 Nişte Băieţi
20:00 – 21:00 Hara
21:00 – 22:00 Partizan

Fanfare:
Fanfara „Milenium Band” din Baia Mare;
Fanfara Municipală din Slobozia;
Fanfara Municipală din Ploieşti;
Fanfara Muzica Regimentului 30 Garda „Mihai Viteazul”;
Fanfara Jandarmeriei Române.

PIAŢA CONTITUŢIEI
B-dul Unirii, Zona Fântâni

10:00 – 21:00 Plimbări cu trăsuri;
10:00 – 20:00 Parada costume de epocă;
10:00 – 22:00 Târg de Meșteșugari;
10:00 – 22:00 Spațiu Gastronomic;
10:00 – 11:00 Teatrul Ion Creangă – „De-aş fi Scufiţa Roşie”:
10:00 – 19:00 Workshop pentru copii;
12:00 – 13:00 Parada minorități și fanfare;
12.00 – 13:00 Bătaia cu flori
16:00 – 20:00 Vezi Bucureștiul la înălțime (din balonul pus la dispozitie de Radio București)
16:00 – 16:40 Mini Orchestră Andrei Tudor
16:50 – 17:50 Trupa Zero
18:00 – 19:00 Trupa 13
19:10 – 19:50 Trupa PhenomenOn
20:00 – 21:00 Trupa The Marker
21:10 – 22:30 Rock Loves Chopin

Teatrul Bulandra, Sala Izvor
10:00 – 24:00 Ziua Chitarelor

Lacul Morii
11:00 – 15:00 Aeronautic Show

Parada Tramvaielor de Epocă
11:00 Plecare Depou RATB Piața Victoriei și defilare pe traseul:
Șos. Ștefan cel Mare – Calea Moșilor – Sfântul Gheorghe și retur

Piaţa Roma, str. Arthur Verona, Piața George Enescu – Artă şi Peisaj
Proiect de amenajare a spațiului verde, realizat împreună cu Ambasada Franței și Institutul Francez.

19 SEPTEMBRIE

CENTRUL ISTORIC

Strada Carada
12:00 – 13:00 Caprice
13:00 – 14:00 Marcian Petrescu
17:00- 18:00 Anton Pann
Vlad Chiurlea – 15 min.
Trupa Ascens – 15 min.
18:00 – 19:00 Adrian Naidin
19:00 – 20:00 Mircea Vintilă şi Trupa Brambura

Strada Franceză
18:30 – 19:00 Ozana Barabancea
19:00 – 20:00 Paula Seling şi Ovi
20:00 – 21:00 Proconsul

PIAŢA GEORGE ENESCU
20:00 – 21:30 Concert Horia Brenciu & Band
21:30 – 22:30 Concert Neri Per Caso

PIAŢA CONSTITUŢIEI
10:00 – 22:00 Târgul de Meşteşugari
10:00 – 22:00 Spaţiu Gastronomic
10:00 – 10:45 Teatrul Ion Creangă – „Un cântec, o floare, mare sărbătoare!”
10:00 – 19:00 Workshop Artistic pentru Copii
10:00 – 21:00 Pilmbări cu Trăsuri (Bulevardul Unirii – Piaţa Constituţiei)
10:00 – 22:00 Parada de Costume de Epocă (Bulevardul Unirii – Piaţa Constituţiei)
10:45 – 11:05 Minoritatea italiană din Iaşi – Ansamblul „Siamo di nuovo insieme”
11:05 – 11:25 Aromânii din Bucureşti – Ansamblul „Pilisterlu”
11:25 – 11:50 Minoritatea germană din Braşov – Ansamblul „Korona”
11:50 – 12:20 Minoritatea greacă din Bucureşti – Ansamblul „Ellas”
12:20 – 12:45 Minoritatea ucraineană din Rona de Sus – Maramureş – Ansamblul „Şoimii şi Călina Roşie”
12:45 – 13:15 Minoritatea rromă din Tg. Jiu cu Ion Ghiţulescu
13:15 – 13:40 Minoritatea ruşi/lipoveni din Tulcea – Ansamblul „Malaţî”
13:40 – 14:10 Minoritatea turcă/tătară din Constanţa – Grupul de dans folcloric „Delikanlar”
14:10 – 14:40 Ansamblul „Doina Carpaţilor” din Iaşi
14:40 – 15:10 Ansamblul „Doina Gorjului” din Tg. Jiu
15:10 – 15:40 Ansamblul „Doina Dunării” din Giurgiu
15:40 – 16:20 Silviu Biriş şi Taraful „Cleante”
16:20 – 17:00 Maria Buză şi Taraful lui George Pătraşcu
15:00 – 22:00 Parada Elevilor (Sala Palatului, Biserica Kretzulescu, Calea Victoriei, Splaiul Independenţei, Bulevardul Unirii)
17:30 – 18:00 Flashmob Alex Velea
18:00 – 18:50 Concert Alex Velea
18:50 – 19:10 Trupa Efekt (se face trecerea Alex Velea – Voltaj)
19:00 – 20:00 Concert Voltaj

Vedeti mai multe despre orasul Bucuresti  in articolul :

 BUCURESTIUL TRECUT IN VREMURI APUSE. FOTOGALERIE.

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2012/09/21/video-si-fotogalerie-bucurestiul-trecut-in-istorie-generatii-care-ne-surad-din-vremuri-apuse/