CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

STAREA SĂNĂTĂȚII POETULUI ADRIAN PĂUNESCU S-A AGRAVAT,MEDICII ȚINÂNDU-L ÎN VIAȚĂ CONECTAT LA APARATE..

Adrian Paunescu a scris o poezie pe patul de spital

Adrian Paunescu a scris in 31 octombrie, de pe patul de spital, poezia „De la un cardiac, cordial”, un mesaj in care indeamna oamenii sa-si poarte de grija, sa-si pazeasca „si inima, si gandul”, formula de final fiind „Da-mi, Doamne, viata inca niste ani / Si tarii mele minima dreptate!”.

Fiul poetului, Andrei Paunescu, a acceptat ca poezia, care a fost data doctorului Șerban Brădișteanu, seful Clinicii de chirurgie cardiovasculara a Spitalului de Urgenta Floreasca, unde Adrian Paunescu se afla internat, sa fie facuta publica, informeaza Mediafax.Redam integral poezia semnata Adrian Paunescu, in 31 octombrie 2010, Bucuresti, Spitalul de Urgenta „De la un cardiac, cordial”:”De-aicea, de pe patul de spital / Pe care ma gasesc de vreme lunga,Consider ca e-un gest profund moral / Cuvantul meu la voi sa mai ajunga.Ma monitorizeaza paznici minimi / Din maxima profesorului grija,In jurul obositei mele inimi / Sa nu ma mai ajunga nicio schija.Aud o ambulanta revenind / Cu cine stie ce bolnav aicea,

Alarma mi se pare un colind / Cu care se trateaza cicatricea.

Purtati-va de grija, fratii mei / Paziti-va si inima, si gandul,

De nu doriti sa vina anii grei / Spitalul de Urgenta implorandu-l.

Eu va salut de-a dreptul cordial / De-a dreptul cardiac, precum se stie,

Recunoscand ca patul de spital / Nu-i o alarma, ci o garantie.

Va vad pe toti mai buni si mai umani / Eu insumi sunt mai omenos in toate,

Da-mi, Doamne, viata, inca niste ani / Si tarii mele minima dreptate!”.

Poetul este internat din 26 octombrie la Spitalul de Urgenta Floreasca, avand probleme cardiace, renale si hepatice. Starea acestuia s-a agravat in noaptea de marti spre miercuri, poetul fiind resuscitat, dupa ce inima i s-a oprit.

Inima lui Adrian Paunescu a repornit, fiind sustinuta si de aparate prin care este drenat sangele, starea pacientului fiind in continuare grava dupa cum a declarat miercuri Serban Bradistenau, seful Clinicii de Cardiologie a Spitalului Floreasca, unde este internat poetul.

Sursa:ziare.com

Publicitate

04/11/2010 Posted by | PRESA ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Frontiera Europei nu este pe apa Prutului.Europa nu se opreste la Prut

Dosar : Uniunea Europeană - CIA WFB Map.png

Harta Uniunii Europene{sursa::CIA-Wikimedia}

Europa nu se opreşte la Prut

Mai multă democraţie, mai multe dureri de cap. Sau măcar bătăi de cap. Şi în America, şi în Rusia, şi în cele două state de pe malurile Prutului. De câtva timp, consângenii de peste Prut merg mai hotărât pe calea democraţiei. Îşi rostesc tot mai energic dreptul lor firesc de a face parte din familia „instituţionalizată“ a continentului care este UE.
Perspectivă îmbietoare, dar şi ponoase. Blocaj politic, cvasiembargo comercial din partea Rusiei, greutăţi zilnice pentru omul obişnuit.

 Dar şi o cale mai lesnicioasă de comunicare cu şi de circulaţie în lumea din jur, şi şansa sporită de a trăi, de la un moment dat, mai în rând cu lumea, cum se zice, adică aşa cum trăiesc ceilalţi locuitori ai continentului.

De ce-ar trebui să rămână Republica Moldova „statul cel mai sărac al Europei“, este oare ea mai puţin înzestrată, mai puţin roditoare,  sunt oamenii ei mai puţini dăruiţi, mai puţin harnici, mai puţin pricepuţi, mai puţin europeni?
În acest tablou se înscrie şi referendumul de ieri care, punctual, a vizat modificarea unui articol din Constituţie privind modul de alegere a şefului statului. Act electoral care e doar un pas, unul mic, pe calea intrării pe făgaş normal a vieţii într-o părticică de lume prea mult şi prea mult timp zbuciumată şi lovită crunt de istorie.
Mă plimbam zilele trecute pe bulevardul Ştefan cel Mare (fost V.I.Lenin) din Chişinău, cu un mai tânăr coleg de breaslă. Lumea sărbătorea Ziua Limbii, dar publicaţiile şi cărţile aşezate pe standurile de pe trotuare erau, în cea mai mare parte, în limba rusă.

Oamenii vorbeau şi româneşte, şi ruseşte. Inscripţiile de pe firme sunt, mai toate, cu caractere latine, dar când comanzi un taxi ţi se răspunde mai degrabă în ruseşte. Politologul şi universitarul Dan Dungaciu este consilier prezidenţial, Cozmin Guşă a apărut la un post de televiziune în calitate de consultant al unui om de afaceri cu nume slav de la Chişinău. Academia de Ştiinţe din Chişinău l-a ales pe Adrian Păunescu, născut în Basarabia istorică, membru de onoare al ei, iar la Târgul Internaţional de Carte, tot de la Chişinău, s-a lansat o carte a unui poet rus de la Moscova, care este şi traducător al lui Nichita Stănescu.

În cimitirul de pe strada Armenească, mormântul poetului Grigore Vieru, mângâiat mereu de flori proaspete, se învecinează cu monumentul somptuos, lucios, de marmoră neagră, al unui fost secretar al CC al Partidului Comunist însărcinat cu ideologia. Iar eu, cetăţean român născut pe malul Nistrului, la Talmaza, satul natal al marelui cărturar Ştefan Ciobanu şi al istoricului Vasile Grosu, autorul unei monografii temeinice a Talmazei, mă gândeam că un alt mare fiu al acestor locuri, scriitorul Ion Druta, pe care mulţi dintre semenii lui încearcă în zadar să-l uite, fie domnia sa şi „moldovenist“ înfocat, ar fi fost mai îndreptăţit să primească Premiul Nobel decât alţi „atingători“ de România şi de limba română.

Înseamnă oare că trecutul s-a aşezat, că prezentul e mai sigur, că viitorul e mai clar?
După două decenii de la proclamarea independenţei de stat la Chişinău, identitatea acestei republici, democraţia ei, slobozenia ei, demnitatea ei, dumirirea ei, sunt în necontenită căutare şi frământare. Apasă încă o moştenire grea, presează mari interese dinafară, care nu se mărginesc doar la punctuala secesiune intenţionat provocată pe malul transnistrean, ci are fire lungi, ce duc până la Moscova, Washington, Bruxelles, Berlin, Kiev, Bucureşti.

„Republica pruto-nistreană“, cum o numea cineva, pentru a nu o mai numi „republica Ribbentropp-Molotov“, a devenit mult mai viu colorată şi nuanţată pe harta geopolitică.
Căci pentru acest avanpost european (nu în înţeles războinic, desigur), care este în partea ei de peste Nistru şi relicva imperială şi sovietică, se poartă o confruntare geopolitică de proporţii. „Moldova e răşchirată“, îmi spunea cu obidă un bătrân din Cocieri în timpul războiului de pe Nistru.

Nu e un conflict deschis, dar este unul semnificativ. Republica Moldova este un stat născut din fosta Uniune Sovietică, asa cum sunt şi Ucraina, şi Belarusul, şi republicile sud-caucaziene, şi cele din Asia Centrală. Fiecare dintre ele încearcă, de vreo 20 de ani, să-şi aşeze trecutul, care se tot zvârcoleşte, şi să-şi gândească viitorul, deocamdată înceţoşat. Au reuşit-o, până acum, doar statele baltice. În toate celelalte republici post-sovietice procesul este în desfăşurare.

Şi fiecare dintre ele are parte de izbânzi şi înfrângeri, de progrese şi reculuri, dar mai cu seamă de incertitudini în privinţa a ceea ce va fi mâine.
Faptul că în configuraţia politică şi publică, atât de împestriţată şi învrăjbită, de peste Prut a apărut un nucleu luminos şi luminat eruropean (nici el atât de omogen) este o premisă salutară, înţelept şi ingenios construită, care, indiferent de soarta Alianţei pentru Integrare Europeană, înrădăcinează adânc în conştiinţe ideea că acest pământ este aparţinător Europei, este, de totdeauna, parte fiinţală a acestui continent.

Iar într-un viitor, mai mult sau mai puţin apropiat, parte organică şi a Europei Unite. Fără România, într-un viitor mai îndepărtat.

Cu România, mult mai devreme. Oricum, limesul european nu este pe apa Prutului.

Autor:Corneliu Vlad

Sursa

06/09/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, PRESA ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cunoscutul savant Stephen Hawking avertizeaza: „Rasa umana va trebui să colonizeze spaţiul in urmatoarele doua secole,sau va disparea „

Rasa umana „va trebui să colonizeze spaţiul in urmatoarele doua secole,sau va disparea  „, avertizează Stephen Hawking

Stephen Hawking a mai spus că. dacă rasa umană  nu va coloniza spaţiul  în urmatoarele  două secole,ea va dispărea pentru totdeauna.

 Celebrul savant Sthepen Hawking,  trage cu acesta ocazie un semnal de alarma in legatura cu  distrugerea ireversibila a Naturii: un dezastru ce va duce, intr-un final nu foarte indepartat, la extinctia speciei umane.

Cunoscutul astrofizician spune că singura noastra sansa de supravietuire pe termen lung, este aceea de a ne  muta de  pe Pământ şi să înceapem  să locuim  planete îndepărtate .

Într-un interviu recent , profesorul Hawking a spus ca  a fost un optimist , dar ca in  următoarea sută de ani  omenirea va  trebui să fie pregatita cu solutii pentru a supravieţui.

Stephen Hawking

Stephen Hawking a avertizat că oamenii vor supravieţui doar dacă  se vor aventura  în spaţiuiul extraterestru.

” Văd un mare pericol pentru rasa umană „, a spus el. „iar pericole au fost de mai multe ori în trecut” ,dar acum acestea se inmultesc..” Criza rachetelor din Cuba în 1963 este una dintre acestea. Frecvenţa primejdiilor va creste  în viitor. Vom avea nevoie de multă grijă şi hotărârea  ca să le evitam cu succes pe toate .

 ” Eu sunt un optimist. Dacă dorim sa  evitam  un dezastru in  următoarele două secole,specia noastra trebuie să se raspandeasca in  spaţiu. „

La inceputul acestui an , profesorul Hawking a avertizat oamenii ar trebui să se abtina in  încercarea de a lua contact cu alte forme de viaţă extraterestră , despre care crede ca nu puteam fi siguri că vor fi prietenoase cu noi .

 Savantul a avertizat că omenirea  si-a facut  intrarea intr-o o perioadă din ce în ce mai periculoasa si atrage atentia ca in urmatoarele sute de ani, sansele omenirii de a supravietui sunt minime.Avem nevoie de o judecata sanatoasa si de intelepciune ,daca vrem sa scapam cu bine din propriile capcane pe care ni le intindem.” avertizeaza Hawking

” Populaţia noastră şi utilizarea  a resurselor limitate ale planetei Pământ sunt în creştere exponenţială  .

Capacitatea noastră tehnologica pentru a schimba mediul si in  bine şi rău „, a spus autorul cunoscutului bestseller ,” O scurtă istorie a timpului” .”Eu sunt un optimist din fire. Daca in viitorii 200 ani vom evita dezastrele care ne pun specia in pericol de disparitie, atunci vom putea coloniza spatiul”.

„Codul nostru genetic inglobeaza  instincte egoiste şi agresive , care au fost un avantaj de supravieţuire în trecut,dar care acum sunt daunatoare”

” Am făcut progrese remarcabile în ultimii 100 de ani , dar dacă vrem să continuam  sa existam viitorul nostru este în spaţiu.”

Oamenii ar putea intr-o zi să poată folosi timpul de călătorie pentru a sări peste generaţii în viitor.

Marele savant a prezis ca ,daca in viitor vom construi un mijloc de locomotie cu care sa calatorim in timp, doar in directia Viitor, atunci teoria relativitatii emisa de Albert Einstein va fi infirmata.

Ar lua şase ani pentru a ajunge la viteza completă a 98 la sută din viteza luminii ( 650 millioane mile pe oră ), iar  o zi la bordul navei ar fi echivalenta cu un an de pe Pamant , a spus el , ceea ce ar permite  celor de la bord sa  ajunga  la marginea galaxiei in doar 80 de ani pamanteni .

 Autor: Niall FirthSursa: DailyMail

10/08/2010 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: