CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cum să îți faci prieteni mințind,și dușmani spunând adevărul

Iar a tăcea şi laşii ştiu!
Toţi morţii tac! Dar cine-i viu
Să râdă!

George Coșbuc

Deja am citit două opinii ale unor experți, specialiști, care spun că arestul la domiciliu e mai bun de la ora 22,00, decât de la 23,00, dar ideal ar fi de la 19,00. Chiar 18,00….

Eu recunosc că după anul acesta am ajuns să am mai multă încredere în astrologie decât în medicină. Și e meritul exclusiv al specialiștilor care și-au etalat grotescul morbid și uneori și hilar în anul acesta….

Acum, pe bune, dacă vrei să eviți aglomerările, după ce logică soluția este să restrângi programul?Dacă eu ar fi trebuit să administrez rahatul ăsta, rugam magazinele să prelungească programul.

Rugam oamenii să își facă cumpărăturile la ore la care sunt siguri că evită aglomerațiile, încurajam oamenii să circule noaptea ca să nu mai aglomereze ziua”, este de părere Bogdan Alexandru Duca pe https://gandeste.org/

La o lună după ce președintele Klaus Iohannis a anunțat că în România au fost vaccinate un milion de persoane, în fine a fost atinsă această cifră și chiar depășită cu circa 300.000,comentează la rândul său jurnalistul Sorin Roșca Stănescu.

Nici această statistică însă nu este până la urmă corectă, dacă luăm în calcul – și asta trebuie să facem – conceptul de imunizare. O persoană nu este imunizată decât după a doua injecție. Nimeni nu are curajul, dintre oficialii statului român, să iasă și să ne spună câți cetățeni au fost de fapt imunizați. Probabil că cifra reală este undeva între 500.000 și 800.000 de persoane.

Cu un asemenea grad de imunizare este exclus să scăpăm cu fața curată, indiferent ce măsuri se vor lua din noul val al pandemiei, care lovește năprasnic România. Am avertizat de mai multe ori și o fac din nou. Făcând un calcul accesibil până și unui copil care a făcut în această perioadă școală prin telepatie și utilizând exclusiv datele oficiale, rezultă o medie a injecțiilor pe zi de 16.600.

În acest ritm, până când vom vorbi de imunizarea promisă a zece milioane de români, va mai curge multă apă pe Dâmbovița. Se va întâmpla – dacă se va întâmpla și repet, dacă nu schimbăm ritmul – abia în a doua parte a anului următor.

Până atunci, cine știe cu câte noi valuri de pandemie ne vom confrunta? Și, până atunci, cu certitudine președintele Klaus Iohannis va fi nevoit să-și mai arate de două ori bicepsul, repetând operația de vaccinare spre deliciul erotic al jurnalistei Denise Rifai.

Aiureala este totală. Marile orașe intră în cod roșu și se închid. Cei mai mulți analiști dau vina pe schimbarea pentru a nu știu câta oară a sistemului de calcul. Eu dau vina pe statistică. Adică pe absența ei. Trebuia să avem în primăvara acestui an un recensământ. După 11 ani de la precendentul, care a fost ratat. S-a amânat pentru anul viitor.

În absența unui recensământ, oficialii calculează locuitorii marilor orașe și ai Ilfovului după criterii văzduhiste. Și astfel Bucureștiul, statistic, într-o statistică strâmbă, ca și toate celelalte localități mari, are oficial o populație de patru-ori mai mică decât populația reală, luând desigur în calcul numărul de rezidenți și numărul de persoane care zilnic se vântură cu treabă sau fără treabă prin aceste mari localități. Iar numărul de îmbolnăviri raportat la aceste cifre false înroșește în mod aiuristic și incorect, cu efecte catastrofale, harta marilor orașe. Încetinind astfel activitățile economice. Blocând câștigurile. Subțiind aportul acestora la bugetul de venituri al statului.

Nu-i nimic. Klaus Iohannis merge senin mai departe, conducând cu înțelepciune Guvernul. Un Guvern care, de câte ori se închide în Palatul Victoria, se încaieră. Se sting luminile și, într-o beznă absolută, miniștri încep să cadă.

Ultimul balamuc are loc cu Florin Cîțu, care-și trimite haita de hingheri la Ministerul Sănătății, pentru că Vlad Voiculescu a fost reclamat de „esențiali”, pe motiv că ar fi furnizat informații care ar fi doar apanajul lui Valeriu Gheorghiță.

Și vin inevitabil sfintele Sărbători Pascale. De care autoritățile statului promit să nu se atingă. Pentru a nu intra din nou în conflict cu milioanele de enoriași. Și cu biserica autocefală. Dar cum să nu se atingă, în condițiile în care cetățenii trebuie să stea în vizuină începând de la ora 22.00?

Și tot faliment cred eu că va scrie și pe clădirea Guvernului României. Cu laser sau fără laser. Sau poate greșesc. Poate că faliment va scrie pe Palatul Cotroceni. De unde ne vine lumina. Lumina neagră.

Anonimul bucureștean Constantin Gheorghe trage și el un semnal de alarmă:

”Prieteni! Problema lotului de vaccin contaminat este mai gravă decât pare.

TOATE vaccinurile sunt aprobate PROVIZORIU!

Nu știu ce presupune această aprobare, dincolo de ce bat ei câmpii cu relevanța lotului de ”probă” și eficacitatea bazaconiei.

M-ar interesa dacă autoritatea de reglementare a primit date detaliate despre procedeele de fabricație, tehnologii, sisteme de asigurare a calității. Pentru că, dacă principial procedeul de fabricație este OK, mă refer la principiile care stau la baza proiectării lui, atunci cu AstraZeneca s-a întâmplat ceva pe fluxul de fabricație.

Să zicem că un lot ratat ar fi un incident scuzabil. Dar sunt mai multe. Deci undeva este o eroare sistematică. Și, revin: autoritatea de reglementare e sigură că, principial, fabricantul nu greșește?

Dacă avem de a face cu o dublă eroare: de proiectare, dar și de tehnologii de fabricație?

Iar dacă e o eroare de proiectare, cei care folosesc aceleași principii nu cumva au făcut și ei aceeași eroare? În fond, înainte de a fi biologie, este inginerie genetică: tai, lipești, sudezi, amesteci gene, în principal. Ce te-ar face să dormi liniștit în cazul ăsta?

Cine trebuie să facă acest tip de analiză, extrem de tehnică? Știu, se raportează toate incidentele legate de efectele adverse ale vaccinului, dar e suficient? O să ni se spună că reacțiile depind de individ.

Da, o fi așa. Dar ce anume din compoziția vaccinului produce reacția? Avem răspuns la asta? Și atunci, cum facem?

Sper că nu se va pune batista pe țambal, statele având de ales între responsabilitățile lor față de cetățeni și protejarea profiturilor Big Pharma.

PS: mașina de pus batiste pe țambal duduie.”

13/03/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | 4 comentarii

Cei patru ”păstori”- președinți ai României

 

 

Imagini pentru jefuirea romaniei"

 

 

 

 

 

Timp de trei decenii am fost „păstoriți„ de patru președinți. Fiecare de o altă culoare politică. Fiecare cu o educație și un trecut diferite. Dar, toți, ca frații buni, la fel de ploconiți în fața hoților” de azi, având în spate cozile de topor, trădătorii de țară, la fel de jalnici în comportament, la fel de neromâni în simțire.

Primul, în dorința disperată de a arăta cât de tare a rupt-o cu comunismul care îl făcuse om, stăpânit de imboldul de a demonstra cât de mult a schimbat crezul democrației socialiste cu lumina purificatoare a democrației occidentale, a deschis larg porțile țării și a invitat rapacii misionari ai coaptei democrații apusene, sosiți aici cu duiumul, să ne schimbe pentru veșnicie din sălbăticiuni roșii în mielușei azurii pro europeni și euroatlantici.

Cum firea omului este îndărătnică, au început cu metamorfozarea „mormanului de fiare vechi” (la ridicarea căruia în picioare contribuisem cu sudoarea noastră) în teancuri de hârtii foșnitoare verzi pentru îndestularea buzunarele proprii și pentru umplerea largilor pungi ale ciracilor români ce se întreceau ca la Olimpiadă să le ofere lor țara pentru sacrificare.

 

 

 

 

Imagini pentru ion iliescu photos"

 

 

Ce a rămas după el? O România sfâșiată, sângerând încă și acum, dezorientată, condusă în orb de eșalonul doi al foștilor demnitari comuniști alungați, jecmănită îngrozitor și mult mai singură în jungla nemiloasă bântuită de interesele celor care își construiseră imperii pe rămășițele unor state aflate în situații asemănătoare nouă.

 

 

 

 

 

 

Al doilea, un intelectual ce abia ieșise din lumea pietrelor sale, sfios, nu a fost capabil să oprească valul interior distrugător. Între altele, el a schimbat în ură, bunele relații cu vecinii sârbi. Prin ploconire politică a facilitat piloților militari americani uciderea a mii și mii de sârbi nevinovați.

 

 

 

 

 

Imagini pentru presed constantinescu"

 

 

 

Am ajuns astfel, pentru un lung șir de generații, dușmanii de neiertat ai Serbiei. Tot el a cedat Ucrainei, fără nicio presiune internă sau externă, incapabil să înțeleagă la adevărata lor dimensiune gravitatea faptelor sale, teritorii românești strămoșești împreună cu toate bogățiile prezente, împreună cu toți românii trăitori acolo de veacuri.

„În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se găsi sub presiunea ocupantului străin (ca în 1944 și 1947).

Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului”, scria atunci regretatul istoric Florin Constantiniu. Ce ne-a rămas după acest președinte? O Românie mai mică, mai supusă, mai săracă în prieteni, cu mai puține bogății și vulnerabilă ca niciodată înainte.

 

 

 

 

 

 

Al treilea, ales de noi cu o ușurință condamnabilă, era doar un șmecheraș bișnițar de blugi contrafăcuți, un mincinos notoriu și un „politician” cu un tupeu ce l-ar fi rușinat și pe Machiavelli.

El a adâncit dramatic dezastrul economic după ce, cu puțin timp înainte, făcuse nevăzută a patra flotă comercială a Europei (311 nave sub pavilion românesc între care 82 de pescuit oceanic, plus încă 90 vapoare aflate în stadii avansate de construcție!).

 

 

 

 

 

Imagini pentru basescu petrov photos"

 

 

 

 

 

 

Prin firea sa conflictuală a elaborat și aplicat un plan sinistru de dușmănire între membrii societății, vrajbă care ne chinuie și azi. A vândut tot ce s-a putut vinde, a manevrat în interesul său și al familiei sale tot ce se putea manevra, a mințit pe toată lumea, s-a răzbunat crunt pe toți oponenții săi folosind ca armă justiția pe care, cu ajutorul serviciilor secrete, o supusese.

S-a răzbunat, prin măsuri coercitive, inclusiv pe poporul care la un moment dat nu l-a mai putut răbda. Ce a rămas după el? A rămas ideea că se poate fura, minți și complota fără a plăti, fără consecințe personale.

A rămas o Românie fără flotă comercială (România nu mai are nici măcar o singură navă comercială sub pavilion propriu!), o Românie învrăjbită, cu justiția complet aservită politicului și cozilor de topor din servicii.

A rămas spectrul unui ”președinte jucător” doar în interes propriu și, pentru mulți dintre români, a rămas regretul că un asemenea specimen a putut ajunge președinte al țării și prin contribuția lor.

 

 

 

 

Al patrulea  și totodată actualul președinte nu are nici experiența politică a primului, nici statutul de intelectual a celui de al doilea și nici abilitatea de șarpe veninos a celui de al treilea. El are altceva, mult mai valoros. El are un nume de neamț! Pe deasupra, e stăpânit de o încăpățânarea specific teutonă indiferent dacă ceea ce și-a pus în minte este viabil ori ba.

 

 

 

Imagini pentru iohannis photos"

 

 

 

Își arogă un aer de superioritate de nimic justificat, alimentat fiind de credința, ușor patologică, că merită a fi cu mult mai mult decât un simplu președinte (doar că, actuala Constituție nu-l slujește pe măsura valorii sale!).

Frizând ridicolul, în ciuda inabilității politice evidente, se crede a fi un politician subtil și eficace, de valoare cel puțin europeană. Timp de cinci ani, în afara ridicării la nivel superior a multora dintre defectele predecesorului și a etalării unei ipocrizii bolovănoase, n-a făcut decât să se odihnească între două alergături pe la înalte porți străine spre a obține sprijin în vederea unui nou mandat.

Pentru România? Nimic! Pentru români? Nimic! În final, acum, înaintea încheierii mandatului, lasă impresia unui personaj gol pe dinăuntru, lipsit de alt sentiment decât cel al răzbunării, plin doar de sine în imensul hău dinăuntrul său. Un prefăcut lipsit de priceperea prefăcătoriei și un român (în acte) care prea pare a fi de pe aici.

 În prosteala noastră ancestrală, mai sperăm ca cineva, un providențial făcător de dreptate cu pletele fluturându-i în vânt, galopând în șaua unui cal alb, să vină și în aplauzele noastre să-i adune pe toți, grămadă, în pușcăriile deja prea pline cu borfași de duzină și găinari?

 

 

Sursa :

ioncoja.ro/precum-termitele

07/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: