Ministrul de interne al Austriei este împotriva aderării Croației, României și Bulgariei la spațiul Schengen
Publicația Kurier.at din Austria scrie că în această săptămână, Comisia UE s-a exprimat în favoarea extinderii spațiului Schengen cu Bulgaria, Croația și România.
”Este timpul să le urăm bun venit”, a declarat miercuri, la Bruxelles, comisarul UE de Interne Ylva Johansson.
Mai mult, oficialii de la Bruxelles au cerut statelor membre UE să permită celor trei țări candidate „participarea deplină” la Spațiul Schengen. Votul ar urma să aibă loc la Bruxelles pe 8 decembrie, iar unanimitatea este necesară.
Acum însă, rezistența la acest pas crește.
Austria este unul dintre oponenții extinderii, așa cum a spus clar ministrul de Interne Gerhard Karner (foto) pentru publicația KURIER. (ÖVP):
„Este un moment inoportun să votăm extinderea acum, dacă sistemul frontierelor externe nu funcționează”.
Declanșatorul acestei rezistențe este fluxul de refugiați care se revarsă în Europa Centrală prin Balcani. Peste 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu erau înregistrați în nicio altă țară a UE, potrivit Ministerului de Interne.
Prin urmare, extinderea va fi un subiect fierbinte la reuniunea specială a miniștrilor de interne de săptămâna viitoare. Mai ales când Croația era pe cale să intre în spațiul Schengen. Cu toate acestea, nu va exista un vot special pentru Croația, deoarece Președinția Consiliului Ceh dorește doar ca aderarea să fie votată în bloc.
Gerhard Karner: „Extinderea unui sistem defect nu poate funcționa. Situația din Europa arată clar că protecția frontierelor externe a eșuat”
Olanda și Suedia vor controale suplimentare
Potrivit jurnaliștilor de la Frankfurter Allgemeine, au existat numeroase indicii de corupție generalizată, de exemplu prin punctul de frontieră Kapitan Andreevo dintre Bulgaria și Turcia, controlat în trecut de rețele mafiote.
Luna trecută, Bulgaria și România au invitat experți din alte țări UE să le viziteze pentru a documenta pregătirile pentru aderare la Schengen.
Delegația, care includea 17 țări, a confirmat că ambele țări au îndeplinit cerințele și au depus eforturi suplimentare substanțiale față de 2011.
Cu toate acestea, în urmă cu patru săptămâni, parlamentul olandez a cerut guvernului său să opună aderării ambelor țări. Motivul invocat: este nevoie de mai mult timp pentru o evaluare.
Nici Suedia nu este convinsă încă…
Pe de altă parte, la sfârșitul anului trecut, Consiliul a confirmat că Croația îndeplinește toate criteriile. Zagrebul a fost prima țară din UE care a creat un mecanism independent de monitorizare a drepturilor omului la frontieră.
Anterior, au existat rapoarte repetate de încălcări grave la granița cu Bosnia-Herțegovina, pe unde au intrat în UE fluxuri necontrolate de migranţi. Mecanismul a fost reînnoit și înăsprit la începutul lunii noiembrie, scrie https://observatornews.ro.
Serviciul olandez de informații a prins un spion rus care încerca să se infiltreze în interiorul Curții Penale Internaționale, care investighează crimele de război din Ucraina
Foto: Vederea exterioară a Curții Penale Internaționale de la Haga, Țările de Jos. (AP Foto/Peter Dejong)
Serviciul olandez de informații a anunțat joi că a prins un spion rus care încerca să folosească o identitate braziliană falsă pentru a se infiltra în interiorul Curții Penale Internaționale, care investighează acuzațiile de crime de război în Ucraina, scrie Reuters, reluat de https://timpul.md.
Potrivit serviciului olandez de informații, spionul rus Serghei Vladimirovici Cerkasov își crease o acoperire elaborată, care mergea mai mulți ani în urmă, pentru a încerca să intre ca cetățean brazilian în Olanda, unde a solicitat să facă un stagiu internship la Curtea Penală Internațională din Haga (CPI).Dacă Cherkasov ar fi reuşit, ar fi obţinut acces la sistemele de e-mail ale instanţei şi ar fi putut să copieze, să modifice sau să distrugă documentele sau probele prezentate.
Potrivit Reuters, conform declarației șefului agenției olandeze de informații, Erik Akerboom „a fost o operațiune pe termen lung a GRU (serviciul militar de informații al Rusiei – n.r.), operațiune care necesită mult timp, energie și bani.
Moscova nu a avut deocamdată o reacție, deși în mod obișnuit guvernul rus neagă acuzațiile de spionaj, pe care le cataloghează drept o campanie a Occidentului împotriva Rusiei.
Serviciul General de Informații și Securitate al Olandei a precizat într-un comunicat că bărbatul, care s-a prezentat sub identitatea de Viktor Muller Ferreira,un cetățean brazilian decedat, a fost ridicat de pe un aeroport olandez.
El a fost declarat persoană indezirabilă și urcat în primul avion înapoi spre Brazilia, unde va avea de urmat procedurile judiciare.
„Acest lucru ne arată clar că rușii încearcă să obțină acces ilegal la informații din interiorul CPI. Clasificăm acest (incident) ca pe o amenințare de nivel înalt”, a mai precizat Akerboom, adăugând că CPI îl acceptase pe bărbat pentru un internship.
O acoperire atent construită
Este neobișnuit pentru agenția olandeză de informații să facă publice informații detaliate despre modul de acțiune a serviciilor ruse de informații, mai notează Reuters.
Serviciul olandez a publicat un document de patru pagini în care dezvăluie cum și-a inventat Cerkasov acoperirea.
Aceasta include o poveste despre o familie cu un istoric zbuciumat, detalii dintr-un club unde îi plăcea să asculte muzică electronică, dar și care este restaurantul lui favorit din Brazilia, unde mânca tocăniță de fasole ieftină.
„Cerkasov a folosit o poveste de acoperire a identității bine construită, prin care și-a ascuns toate legăturile cu Rusia în general și cu GRU în particular”, a arătat serviciul olandez de informații.
Curtea Penală Internațională, formată din 123 de state membre, a decis o investigație în Ucraina la doar câteva zile după ce trupele ruse au atacat țara, pe 24 februarie. CPI instrumentează cazuri de crime de război, crime împotriva umanității și genocid.
Olanda a expulzat în ultimii ani mai mult de 20 de ruși acuzați de spionaj.
De la 1 ianuarie 2020, Olanda și-a schimbat numele și se numește oficial Netherlands (Țările de Jos).
O decizie importantă, care schimbă harta Europei, a fost luată după o dispută care a durat aproape trei decenii.
Olanda şi-a schimbat numele oficial, începând cu 1 ianuarie 2020. În fapt, Olanda este doar o provincie a acestei țări, iar autoritățile de la Amsterdam vor să schimbe acest lucru.
Olanda de Nord și de Sud sunt două provincii din vestul coastei Țărilor de Jos, regiune în care se află și Amsterdamul și Rotterdamul. Între secolele 10 și 16, Olanda era o entitate unificată, condusă de conții de Holland.
Din secolul 17, devine parte dominantă a ceea ce se numea atunci Republica Olanda. Regatul Netherlands – denumire care vine din olandezul Neder-landen (adică țările de jos), a apărut după înfrângerea lui Napoleon în Bătălia de la Waterloo, din 1815.
În actele oficiale, odată cu noul an Olanda nu va mai exista. Începând cu 2020, ţara şi-a schimbat numele şi va purta de acum titulatura oficială de „Ţările de Jos” (Netherlands).
Potrivit agenţiei de presă BGNES, schimbarea îi va costa pe olandezi 200.000 de euro din bugetul de stat, informează mediafax.ro.
De la instituţii publice şi locale, la instituţii de presă şi companii private, toate trebuie să treacă şi să folosească noua denumire.
Conform sursei citate, guvernul speră ca prin această modificare ţara să scape de eticheta de „ţară a drogurilor şi a prostituţiei”.
În acest sens, autorităţile din Amsterdam vor să înlocuiască şi denumirea celebrului „Cartier Roşu” pe care vor să o schimbe cu De Wallen, numele istoric al zonei.
Numele de Netherlands va fi folosit și la festivalul Eurovision, care va avea loc la Rotterdam în mai 2020, dar și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 