Românii (valahii) din Cehia, Slovacia şi Polonia
Istoria românilor este surprinzătoare, uneori de-a dreptul incredibilă. În zona Bazinului Carpatic, a Balcanilor şi pe un teritoriu întins la Est de Nistru, au trăit mii de ani strămoșii noștri traco-geto-daci, iar mai apoi vlahii, continuatorii lor.
Mărturie stau și marile comunități de vlahi sau aromâni din peste 10 state europene, în locuri ale Europei la care românul obișnuit nici nu s-ar putea gândi.
Din când în când, aflăm lucruri uimitoare despre cei un million de vlahi din Carpații Nordici (Polonia, Cehia și Slovacia), cei care se consideră urmașii dacilor liberi de la izvoarele Vistulei.
O comunitate cu care Statul Român nu are nicio relație, în spiritul neromânesc dovedit al celor care ne conduc de câteva decenii.
Acolo, în Carpații Nordici, există şi acum sute de localități cu nume românești și un teritoriu numit „Bucovina”.
În acest spațiu s-au născut doi președinți de țară al căror nume are rezonanțe românești: Andrei Duda, președintele Poloniei și Andrei Kișka, președintele Slovaciei.
Iar Papa Ioan Paul al II-lea, revendicat de vlahii din Polonia ca fiind din neamul lor, folosea tricolorul românesc pe mitră și pe alte obiecte vestimentare.
CITIŢI ŞI:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/04/10/vlahia-morava-moravska-valaska-tinutul-autonom-al-vlahilor-romani-din-cehia-de-azi/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 