CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

9 MAI – BASARABIA, PRIZONIERA VICTORIEI. De ce Rusia sărbătorește la altă dată față de Occident înfrângerea Germaniei naziste. VIDEO

 

 

basarabia1940

 

 

 

Ziua Victoriei | 8 sau 9 mai? De ce Rusia sărbătorește la altă dată față de Occident înfrângerea Germaniei naziste.

 

 

 

 

Care este semnificația Zilei de 9 Mai pentru Uniunea Europeană? Dar pentru Federația Rusă? De ce este interpretată diferit de ruși și de occidentali? De ce este privită ca o Zi a Ocupației de unii basarabeni, în timp ce alții o văd ca pe o Zi a Eliberării?

De ce tancurile care au invadat Basarabia (dar și Bucovina de Nord,Țările Baltice și Europa de Est) au fost transformate în adevărate monumente de cult? Cum de un instrument al războiului și al morții a devenit un monument al păcii?

Simbolurilor ocupației și militarismului rus au devenit monumente ale „păcii”, „prieteniei”, eliberării”.

Cei care cer demontarea acestora sunt numiți „fasciști”, ca și cei care ridică monumente în memoria celor care au fost deportați în Siberia sau uciși de sovietici.

Simbolurile militarismului rus – tancurile, panglica Sf. Gheorghe, parada militară, cântecele Armatei Roșii, par a fi, mai degrabă, simboluri ale neoimperialismului rus. Iar Transnistria, Georgia sau Ucraina – cele mai recente victime ale sale.

 

 

 

 

 


Pe 30 aprilie 1945, în plină Bătălie a Berlinului, Adolf Hitler se sinucidea în buncărul său. Soarta Germaniei naziste era de mult pecetluită, iar prăbușirea Reich-ului, o chestiune de zile.

S-au scurs decenii de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, o conflagrație ce a nimicit bătrânul continent, sfâșiat de ghiarele totalitarismului sovietic al URSS și fascist al Germaniei naziste, ceea ce istoricul Timothy Snyder a numit atât de semnificativ – „Tărâmul morții”, una din cărțile capodoperă despre cel de-al Doilea Război Mondial.

După decenii de la tragedia umanitară a războiului mondial, Europa își privește cicatricile ce amintesc de înfrângerea Germaniei naziste, pentru a evita repetarea trecutul atât de însângerat.

O face și Rusia. Dar semnificația acestei zile s-a pierdut în Vest, în timp ce pentru ruși rămâne un moment de mare sărbătoare, un motiv pentru organizarea de parade militare grandioase în care Kremlinul își prezintă arsenalul militar, blindatele, tancurile, vehicule purtătoare de rachete și multe altele.

Ziua Victoriei sărbătorită de Occident și Rusia la date diferite

  Occidentul și Rusia sărbătoresc înfrângerea nazismului la date diferite. Dacă Vestul sărbătorește Ziua Victoriei pe data de 8 mai, Rusia, precum și unele state din fosta URSS sau sateliți ai fostului colos sovietic, o fac pe 9 mai scrie https://www.defenseromania.ro/ziua-victoriei-8-sau-9-mai-de-ce-rusia-sarbatore-te-la-alta-data 

Premierul britanic Winston Churchill, președintele american Harry S. Truman și generalul Charles de Gaulle anunțau capitularea Germaniei naziste pe data de 8 mai 1945.

Actul de capitulare a fost semnat pe data de 7 mai 1945, la ora 2:41, la Reims, de către generalul Dwight Eisenhower, generalul german Alfred Jodl, reprezentantul Înaltului Comandament German și amiralul Karl Doenitz, cel care după sinuciderea lui Hitler a fost desemnat pentru o scurtă perioadă șeful statului german. Actul a fost semnat în fața Forțelor Aliate și în fața Înaltului Comandament Sovietic. 

Dar acest document prin care nemții au evitat capitularea în fața URSS-ului l-a înfuriat teribil pe Stalin, care dorea ca actul de capitulare să fie semnat în Berlinul ocupat de Armata Roșie. Documentul inițial a fost contrasemnat de partea sovietică.

Astfel că Germania avea să mai semneze o dată capitularea, la Berlin pe data de 8 mai 1945.

Amiralul Hans-Georg von Friedeburg și generalul Hans Stumpff resemnează actul de capitulare. Din partea sovieticilor a semnat în numele lui Stalin mareșalul Jukov, iar în numele Marii Britanii, mareșalul Tedder.

Ca martori au semnat generalii Carl Spaatz (SUA) și Jean de Lattre de Tassigny (Franța).

Resemnarea capitulării și fusul orar

Dar, la fel ca în cazul primei capitulări, actul a fost semnat în miez de noapte (8 mai). Astfel că în momentul resemnării, din cauza/datorită diferenței de fus orar, la Moscova era deja data de 9 mai.

Iar dacă Rusia sărbătorește pe 9 mai Ziua Victoriei, Europa sărbătorește tot pe 9 mai ziua Uniunii Europene, cu o altă semnificație însă. La 9 mai 1959, Robert Schuman, ministrul francez al afaceriror externe, rostea celebra Declarație Schuman, piatra de temelie a Uniunii Europene.

Aceasta este povestea Zilei Victoriei împotriva nazismului, sărbătorită de Occident pe 8 mai iar de Rusia și unele state din Europa de Est pe 9 mai (inclusiv România).

O diviziune simbolică, dar reprezentativă pentru anii ce vor urma și vor aduce cu ei din nou norii conflictului pe continent – Războiul Rece. Ei vor adânci semnificativ și îngrijorător prăpastia dintre Europa de Vest și Rusia, ecou pe care Europa îl aude și în prezent.

 

 

03/07/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

PĂSTORITUL ŞI ISTORIA ROMÂNILOR (clarificarea unor probleme socio-istorice).VIDEO

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/10/04/ziua-de-4-octombrie-in-istoria-romanilor/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/10/04/ziua-de-4-octombrie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

 

 

04/10/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

UN DOCUMENT STRICT SECRET DIN ANUL DE CUMPANA 1989 : Raportul generalului-colonel de securitate Iulian Vlad catre presedintele Nicolae Ceausescu.

gen. Iulian Vlad

Motto:

 La Malta se va stabili “un nou echilibru pe continentul european”.

 

 

Foto: Mihail Gorbaciov si George W. Bush sr. s-au intalnit la Malta pentru  a hotara soarta Europei. Aceasta intalnire este considerata cea mai importanta de la Conferinta de la Ialta din 1945.

 

Raportul generalului Iulian Vlad, seful DSS (Securitatea), catre Nicolae Ceausescu, cu privire la intalnirea liderilor mondiali Mihail Sergheevici Gorbaciov si George Herbert Bush, de la Malta, 2-3 decembrie, releva precizia in analiza si corectitudinea previziunilor geopolitice.

De la infiintarea Uniunii Europene, asa-numita “casa comuna europena” la reunificarea Germaniei si declansarea principiului dominoului, prin reimpartirea sferelor de influenta.

Nr. 0075/989 Strict Secret 1989 decembrie 1.

Raport olograf, exemplar unic, sem­nat şi parafat de generalul colonel Iulian Vlad – şeful DSS -, adre­sat preşedintelui României, Ni­colae Ceauşescu, privind pro­blemele ce urmau a fi abordate, în cadrul întâlnirii de la Malta, între Mihail Gor­baciov şi George Bush.

Raportam urmatoarele informatii obtinute pe mai multe linii, cu privire la intalnirea dintre Bush si Gorbaciov:

1. In cadrul noilor convorbiri la nivel inalt dintre S.U.A. si U.R.S.S., organizate la initiativa sovieticilor, cele doua parti vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de influenta si elaborarea unei noi strategii comune care sa le asigure, in continuare, un rol dominant in toate problemele internationale.

– Este de asteptat sa se ajunga la noi intelegeri de restrangere a zonelor de confruntare directa in favoarea celor de convergenta a intereselor.

– Sunt date ca U.R.S.S. va face noi concesii in favoarea americanilor in schimbul obtinerii de ajutoare economice si financiare.

– Se urmareste stabilirea unui nou echilibru pe continentul european care sa permita atenuarea treptata a diferentelor de sistem politic si economic intre tarile socialiste si cele capitaliste si asigurarea transpunerii in practica a conceptelor privind “dezideologizarea relatiilor internationale” si crearea asa-numitei “case comune europene”.

– In acest context, se va aborda si problema existentei celor doua blocuri militare, in sensul mentinerii acestora inca o anumita perioada, cel putin pana la stabilizarea situatiei din Europa de est.

– In ceea ce priveste intensificarea preocuparilor guvernului de la Bonn pentru reunificarea Germaniei, se va conveni sa fie sprijinite, dar pentru o perioada temporizate spre a fi incadrate in “procesul de integrare europeana”.

– Ambele parti se vor pronunta pentru accelerarea negocierilor bilaterale de reducere a armamentelor si cheltuielilor militare, U.R.S.S. fiind interesata sa aloce mai multe fonduri pentru satisfacerea unor necesitati interne, iar S.U.A. sa diminueze deficitul mare al balantei de plati.

Este posibil ca, in timpul intalnirii, Bush sa faca publica intentia de a reduce efectivele americane stationate in Europa, ca un raspuns la masurile similare adoptate unilateral de U.R.S.S.

– Pe planul relatiilor bilaterale, presedintele S.U.A. va manifesta disponibilitate pentru sprijinirea economica a U.R.S.S., conditionat de extinderea reformelor sovietice prin luarea in considerare in si mai mare masura a mecanismelor economiei de piata.

– Pe langa solicitarea expresa de ajutoare financiare, Gorbaciov va insista pentru obtinerea de catre U.R.S.S. a clauzei natiunii celei mai favorizate din partea S.U.A., precum si pentru reducerea restrictiilor pe linia transferului de tehnologie.

NOTA:

– Din datele de care dispunem rezulta ca la intalnirea dintre Bush si Gorbaciov ar urma sa se discute si problema exercitarii de noi presiuni coordonate asupra acelor tari socialiste care nu au trecut la aplicarea de “reforme reale”, fiind avute in vedere indeosebi R.P. Chineza, Cuba si Romania.

– Cu privire la tara noastra, Bush va releva ca statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restrictii in relatiile lor cu Romania si va solicita ca si U.R.S.S. sa procedeze in mod similar, mai ales prin reducerea livrarilor sovietice de titei, gaz metan si minereu de fier.

*

2. In cadrul consultarilor din ultimile zile cu Administratia de la Washington, guvernele Angliei, Frantei, R.F. Germania si Italia au insistat pentru:

– evitarea adoptarii de catre S.U.A. si U.R.S.S. a unor hotarari definitive referitoare la modificarea echilibrului militar din Europa, fara consultarea prealabila si consimtamantul tarilor vest-europene;

– realizarea treptata a reducerii armamentelor si efectivelor dislocate in Europa, urmand ca problema unor diminuari semnificative sa fie analizata numai dupa ce vor exista garantii certe ca U.R.S.S. este dispusa sa renunte la forta sa militara;

– respectarea de catre S.U.A. a intelegerilor convenite anterior cu statele vest-europene ca fiecare dintre acestea sa aiba un rol sporit in influentarea situatiei din Europa de est, astfel incat sa-si asigure promovarea propriilor interese pe termen lung in aceasta zona.

Franta si Anglia au solicitat totodata ca, in perspectiva construirii unei confederatii a celor doua state germane, sa se previna deplasarea centrului de putere din Europa catre Germania unificata, precum si o polarizare politico-economica si chiar militara intre aceasta si U.R.S.S. De genul celei existente inaintea celui de al doilea razboi mondial.

General-colonel

(ss) I. Vlad

Arhiva Civic Media

 

 

20/03/2014 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: