CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Marxismul n-a murit ! În America e încă viu și dă vesel din coadă… VIDEO

 

 

 

 

 

 

Julia Reichert, left, and Steven Bognar accept the award for best documentary feature for "American Factory" at the Oscars on Sunday, Feb. 9, 2020, at the Dolby Theatre in Los Angeles. (AP Photo/Chris Pizzello)

 

 

 

 

 

 

”Credem că lucrurile vor fi mai bune atunci când muncitorii din toată lumea se vor uni”, a declarat duminică seară pe scena Oscarurilor, Julia Reichert, co-regizoarea filmului „American Factory”, premiat cu Oscar la categoria „cel mai bun documentar”.. 

Julia Reichert a evocat pe scenă ultimele rânduri din Manifestul  comunist al lui Karl Marx și Friedrich Engels:

”Proletarii n-au de pierdut în această revoluție decît lanțurile. Ei au o lume de cîștigat. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ!”.

„American Factory” este primul film produs de compania Higher Ground, înființată de soții Obama, scrie https://www.washingtontimes.com/julia-reichert-invokes-communist-manifesto-oscar.

 

 

 

 

 

13/02/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , | Un comentariu

Sistemele de apărare strategică de la valul lui Traian la scutul de la Deveselu

 

 

 

Harta provinciilor Imperiului Roman în anul 210 e.n.

 

                                                         

Franck Melen: De la valul lui Traian la scutul lui Obama

Am trasat frontiera mea (…). Am mărit ceea ce mi-a fost lăsat. Acela care, demn de Majestatea Mea, va apăra această frontieră, îmi va fi precum un fiu. Însă acela care o va abandona sau nu va lupta pentru a o apăra nu va fi fiul meu”. (Senusret III, faraon al Egiptului, 1820 î.e.n.)*

Sistemele de apărare strategică “pot fi continue, precum zidul lui Hadrian, când era în stare bună, dar se compun cel mai adesea din puncte întărite izolate, plasate astfel încât să se susțină reciproc și să împiedice un atac frontal al inamicului pe o zonă prea mare.

Prin natura lor, sistemele de apărare strategică sunt cele mai scumpe de construit și de întreținut; ele implică prezența unei garnizoane, iar existența lor este întotdeauna un semn de bogăție și de dezvoltare politică avansată”. **

Primii despre care se știe cu siguranță că au construit un astfel de sistem de apărare strategică au fost egiptenii, care, începând cu 1991 î.e.n., au fortificat cursul Nilului pe o distanță de 400 de km, între prima și a patra cataractă, în sudul regatului.

De atunci, avansul tehnologic a îmbunătățit, puțin câte puțin, conceptul de sistem de apărare strategică, însă imaginea pe care o au generalii de astăzi nu diferă fundamental de cea a faraonilor egipteni de acum 4000 de ani.

În Dacia, Decebal a construit un astfel de sistem de apărare strategică în fața romanilor, de care s-a izbit Traian în cele două războaie dacice. Decebal s-a inspirat, de altfel, din modelul oferit chiar de romani, care construiseră un astfel de sistem de-a lungul Dunării, și a folosit meșteri romani pentru a edifica fortărețele, deoarece nu dispunea de know-how.

Romanii stăpâneau foarte bine conceptul, ei având astfel de sisteme de apărare pe multe dintre frontierele lor, din Mesopotamia până în Britania și din Mauretania până în Rhaetia.

De altfel, de cum au cucerit Dacia, au și început să edifice o apărare strategică în nordul provinciei, care corespunde cu nordul Transilvaniei de astăzi, constând într-un sistem defensiv de castre militare.

În Scythia Minor, actuala Dobroge, anexată de romani mult mai devreme și care proteja Moesia și Tracia, provincii mult mai importante, sistemul de apărare strategică era ceva mai vechi și mult mai complex, fiind compus atât din fortărețe, cât și din apărări continue, așa numitele “valuri ale lui Traian” – deși nu erau construite de cuceritorul Daciei.

 

 

 

 

Provocare culturală şi turistică: Se caută o echipă care să pună în valoare Valul lui Traian

Valul lui  Traian

 

 

 

Sistemul din Dobrogea fost menținut, în diverse grade de complexitate, și de bizantini, în perioadele în care au putut păstra controlul regiunii.

Concepția strategică a romanilor nu diferea fundamental, de altfel, de cea a egiptenilor cu 2000 de ani înaintea lor sau de cea a britanicilor sau americanilor, 2000 de ani după ei.

“Politica Egiptului în privința frontierelor a reprezentat un model pentru imperialiștii de după ei, peste tot în lume. (…) Ca și egiptenii, britanicii întrețineau (în Pakistan și în Afghanistan, în secolul XIX, n.a.) o zonă administrativă unde garnizoane importante protejau populația locală; mai departe, într-o altă zonă, garnizoane importante erau cantonate în forturi în scopuri militare și, ceva mai în adâncime, exista o zonă tribală, unde doar drumurile erau apărate, în timp ce zonele învecinate erau supravegheate de miliții tribale”. ***

Romanii aveau, în Dacia și nu numai, un sistem de apărare strategică similar, pe mai multe linii, în care se foloseau de așa numiții foederati.

Regatele medievale din zonă foloseau aceeași metodă, cu unele modificări: ungurii au adoptat sistemul occidental (de origine carolingiană) al mărcilor de apărare, din care s-au născut, mai apoi, Moldova și Țara Românească.

Iar Moldova medievală avea un sistem de apărare strategică pe Nistru, format din cetățile Cetatea Albă, Tighina, Orhei, Soroca și Hotin, din care erau controlate de facto și regiuni întinse de peste Nistru – un no man’s land în acea vreme -, chiar dacă acestea nu erau, oficial, sub suzeranitatea domnitorilor moldoveni.

Într-un final, în fosta Dacie romană au sosit și noii romani, americanii. Pentru care, pentru prima dată în istorie, planeta Pământ constituie tabla de șah pe care își edifică apărarea strategică. În acest an, locul în care vor fi instalați primii lor interceptori europeni din scutul antirachetă, menit să îi apere împotriva unor inamici vag definiți, a fost stabilit într-un sat de care nu prea auzise nimeni, de la marginea Olteniei: Deveselu.

Ironic, satul Deveselu se află la frontiera de odinioară a Imperiului roman, la marginea răsăriteană a fostei provincii Dacia Malvensis, dincolo de care se afla un teritoriu slab populat – actuala Muntenie – și controlat doar în teorie de către romani.

Scutul antirachetă reprezintă o nouă etapă în evoluția sistemelor de apărare strategică, adaptată la evoluția tehnologică și la apariția rachetelor intercontinentale, iar amplasarea unei părți importante a acestuia în România are o semnificație capitală. Marchează intrarea definitivă a României în Mundus Americanus, the ultimate empire, sub umbrela pax americana.

America a influențat atât de mult lumea în ultimele decenii, încât eram, deja, cultural, în această lume. Bem cu toții băuturi americane, ne îmbrăcăm în blugi și tricouri, ascultăm muzică americană și ne uităm la filme americane. Însă și tinerii din Moscova, Beijing sau Minsk fac același lucru, dar nu fac și nu vor face, probabil, niciodată parte, “oficial”, din lumea americană.

Amplasarea unei părți importante din scutul american pe sol românesc schimbă datele problemei în România. Fie că ne place, fie că nu, SUA vor avea un cuvânt din ce în ce mai greu de spus în politica și în economia românească, pentru că au nevoie de “securizarea zonei”.

Au început, deja. Chiar astăzi, ambasadorul american a dat publicității un lung comunicat în care calcă în picioare o decizie a Curții Constituționale, în care aceasta se opunea, ca demnă redută comunistă, reformării, atât de necesare, a Constituției. ****

Într-un regim juridico-politic profund corupt precum cel românesc, intervenția americană reprezintă o gură de oxigen. Și poate deschide drumuri spre democratizare și spre modernizare. Însă opoziția din politică și din justiție este atât de puternică și gata să trădeze România și viitorul ei de 100 de ori pentru a-și păstra privilegiile, încât americanii vor fi nevoiți, la un moment dat, să recurgă la metode dure de intervenție pentru a reuși.

Și e, poate, singurul mijloc de a tăia nodul gordian. Doar americanii pot înfrânge coaliția aiuritoare între cetepeii și ciutacii din presă, costiniii și pivnicerii din justiție și hoții la drumul mare din toate partidele politice, care blochează orice reformă și stopează orice progres. Și care au creat un mediu isteric și toxic în această țară, infectând o bună parte a populației cu inepțiile lor debitate zilnic.

În anumite domenii, au și reușit. Grație eforturilor americane, România are acum niște forțe speciale în armată demne de acest nume***** și a reformat armata la un nivel decent, grație lor România a început să aibă un cuvânt de spus în zonă, atât politic, pe direcția Moldova, cât și economico-energetic, pe direcția caucaziană (prin AGRI).

Însă americanii au început să securizeze și zona adiacentă: vizita senatorului McCain la Chișinău, trecută cu vederea în presa românească, înseamnă un semnal foarte important, mai ales în contextul înfrângerilor repetate din ultimul timp ale rușilor în Moldova, în ciuda unui intervenționism grosolan și mincinos.

 

 

 

 

Imagine similară

 

Foto: Baza Deveselu

 

Amplasarea scutului antirachetă la Deveselu pare să fi reaprins interesul americanilor pentru Republica Moldova, de care păreau să se dezintereseze după venirea la putere a lui Barack Obama, un material pe această temă fiind publicat de analistul basarabean Petru Bogatu.****** Unele semnale par să îi dea dreptate: România începe, încetul cu încetul, discret, să își împingă pionii dincolo de Prut. (exemplu 1(exemplu 2)

America își reconfigurează, în aceste momente, sistemul de apărare strategică. Obama a dorit să reducă dimensiunea acestuia, pentru a economisi resurse, însă complexul militaro-industrial american, care a luat proporții gigantice după Al Doilea Război Mondial, similare celui sovietic, și care dispune de pârghii importante în Congres, a reacționat și și-a impus punctul de vedere.

Acest sistem militaro-industrial nu s-a reformat după sfârșitul Războiului Rece și are nevoie de noi și noi inamici pentru a-și conserva puterea. Numărul de generali și amirali a crescut în SUA cu 13% în ultimii 15 ani, la peste 1.000, iar birocrația din Pentagon s-a mărit pe fiecare nivel.

Secretarul apărării numit de Obama, Robert Gates, a făcut eforturi disperate pentru a-i convinge pe generali că este nevoie de reforma armatei, folosind argumentele lui Dwight Eisenhower, reticent în crearea un sistem militaro-industrial american după modelul celui stalinist.

“(Eisenhower a înțeles) că până și o superputere precum Statele Unite – pe atunci aproape de zenitul puterii și prosperității comparativ cu restul lumii – nu dispune de resurse politice, economice și militare nelimitate. (…) Eisenhower era îngrijorat că iubita lui republică s-ar putea transforma într-un stat garnizoană, puternic militar, dar cu o economie în stagnare și insolvent din punct de vedere strategic”. *******

Coșmarul lui Eisenhower a devenit realitate. Militarii sunt, la Washington, la fel de puternici ca în timpul Războiului Rece, deși, după prăbușirea URSS, dominația militară a Americii a devenit totală.

Gates le-a reamintit militarilor că SUA dispun, în prezent, de peste 3.200 de avioane tactice de luptă de toate tipurile, că flota militară americană depășește următoarele 13 marine militare la un loc, din care 11 sunt ale unor state aliate, și că în 2020 Statele Unite vor avea de 20 de ori mai multe avioane stealth decât China.

Obama dorea un sistem de apărare antirachetă la scară redusă, montat pe nave militare deja existente și care ar fi presupus costuri mai mici, dar și o eficiență mai scăzută. Militarii au impus sistemul terestru, mult mai costisitor, care presupune o securizare a spațiului de risc din triunghiul Moscova-Teheran-Beijing.

Iar partea europeană a apărării împotriva triunghiului va fi securizată din Polonia și România, țări considerate suficient de sigure pentru a face parte din Mundus Americanus. Sudul triunghiului va fi securizat, probabil, printr-o întărire a alianței cu India, iar estul, din Hawaii, Japonia și Taiwan.

Turcia și India, cu ambiții regionale, vor avea, însă, mai degrabă un statut de foederati. România, ca parte a lumii americane, cât timp SUA vor mai rămâne la apogeu, are, însă, oportunitatea istorică de a sparge, cu ajutor american, blocajul ruso-turc de la Marea Neagră și bariera rusească din Transnistria. Dacă timpul are răbdare cu noi și dacă americanii vor reuși, totuși, să taie nodul gordian din politica și din justiția de la București.

Autoritățile de la București nu trebuie să uite, totuși, că acordul cu SUA nu înseamnă o garanție că America ne va apăra. Singura garanție e propria noastră forță, pe care ar trebui să o citim printre rânduri și în comunicatele ambasadei americane de la București.

“Căci experiența de milenii nu cunoaște excepții: dacă potențialului tău aliat nu-i convine la un moment dat să te susțină, va găsi motiv să se sustragă de la îndeplinirea obligațiilor asumate. Și invers: dacă îi este de folos cuiva la un moment dat să te susțină, va face acest lucru și fără tratate prealabile”. *********

A spus-o un fost spion rus. Unul care și-a trădat țara și a fugit în Occident, știe despre ce vorbește.

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

John KEEGAN, “A History of Warfare”, Londra, 1993 / L’Esprit Frapeur, 2000

** Ibidem

*** Ibidem

**** de pe Hotnews

***** vezi contribuția decisivă americană și britanică pe romanianspecialforces.com

****** pe blogul său de pe voceabasarabiei.net

******* potrivit Newsweek, august 23&30, 2010, p. 5 (traducere personală)

******** Ibidem

********* Victor Suvorov, “Ultima Republică. II. Cauza Sfântă”, Editura Polirom, 2011, p. 107

17/12/2019 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

POATE NOUL PREŞEDINTE AMERICAN DONALD TRUMP SA INŢELEAGĂ RUSIA ?

Imagini pentru trump/putin photos

Renumitul poet şi diplomat rus Fiodor Ivanovici Tiutcev a avut dreptate când a spus că nu poţi înțelege Rusia cu mintea.

Nu pot înţelege nici eu de ce în Rusia se bucură că Trump a devenit presedinte? Rusia seamănă cu o domnişoară prostuţă. A trebuit ca Trump să-i spună câteva complimente lui Putin, că Rusia s-a topit.

Se pare că nu numai deputații Dumei de Stat au întâmpinat cu aplauze vestea victoriei lui Trump, dar şi cazacii l-au primit pe Trump în rîndurile lor. Mai mult decât atât, în Riazan a fost chiar și o încercare de a denumi cu numele Trump o stradă. Dar principalul lucru este că chiar în vîrful puterii în Rusia îşi fac, de asemenea, iluzii.

Iată de exemplu ce a declarat Lavrov într-un interviu. Citez:

„Sperăm că noua administrație nu vrea să repete greșelile administraţiei care pleacă și care a distrus în mod deliberat relațiile ruso-americane. Desigur, am salutat disponibilitatea de cooperare între cele două țări, pe care a manifestat-o Trump în timpul campaniei electorale.

La rândul nostru, am fost întotdeauna disponibili pentru construirea unui dialog pragmatic onest cu Washingtonul cu privire la toate aspectele globale și bilaterale pe ordinea de zi, bazată pe respect, egalitate, interese reciproce și neamestecului în treburile interne”.

Nu este clar de ce Lavrov a decis că Trump va construi relații cu Rusia pe baza egalității? Oare Trump a vorbit vreodată despre asta? Dimpotrivă, el a afirmat complet altceva.

Mai jos prezentăm ceea ce a spus Dumnealui textual într-un discurs din 27 aprilie:

„Cred că o relaxare a tensiunilor și îmbunătățirea relațiilor cu Rusia de pe poziţia forţei este posibilă, absolut posibilă. Unii spun că rușii nu vor fi rezonabili. Anume asta intenționez să aflu.”

Și nu este vorba doar de nişte cuvinte simple . Uitaţi-vă doar la candidatii, pe care Trump intenționează să-i numească în posturi-cheie responsabili de politica externă și de securitatea națională, și totul devine clar. Dar despre asta voi vorbi mai târziu, acum însă vreau să spun că nu pot să înțeleg ce lucru teribil i-a făcut Obama Rusiei că nu poate avea alt calificativ decât idiot.

Un alt fapt este că, așa cum am scris în repetate rânduri, SUA nu este Rusia, şi președintele în SUA nu este un autocrat. Prin urmare, nu poate face ce vrea. El trebuie să ţină cont de Congres și de opinia publică, așa că el încearcă întro formă foarte discretă în a se opune agresiunii Rusiei, deși pentru Rusia mai bun președinte ca Obama, nu se va găsi, probabil.

Mai mult decât atât, Rusia va regreta în curând că președinte nu este idiotul Obama, ci este bunul bunic Trump.

Pentru a demonstra acest fapt, voi începe cu ideea lui Trump, care la prima vedere nu are nimic de a face cu Rusia, dar poate provoca pagube importante economiei ruse.

Am scris deja că în programul său Trump a promis să elimine toate restricțiile privind producția de petrol și gaze naturale în SUA, ceea ce va duce inevitabil la o scădere a prețurilor la petrol.

În Rusia, acest lucru nu este tratat în mod serios, se pare că au sperat că vor fi vorbe electorale goale, dar după alegeri Trump a publicat un plan pentru primele 100 de zile ale președinției sale.

Iar acolo există, de asemenea, acest punct. Citez:

„Eu voi anula restricțiile privind costul extracţiilor în valoare de 50 bilioane $, ce vor crea locuri de muncă, rezerve energetice americane de șist, petrol, gaze naturale și cărbunele curat.”

Cu toate acestea, în Rusia există experți care au tratat acest lucru ca în cazul gazelor de șist și a petrolului, afirmînd că totul este o cacealma, un mit etc. De exemplu, pe site-ul web al Moscovei a fost publicat un articol intitulat „Trump și petrolul:Cum noul președinte al SUA va influenţa costul barilului de petrol”. Acolo se vorbeşte, în special, despre următoarele.

Citez: „Vorbele lui Trump, potrivit experților, este curat populism și au drept scop să susţină reprezentanții industriei miniere ai SUA la nivel mondial, piața internă a muncii.”

Ei bine, despre care populism poate fi vorba după alegeri? Promisiuni populiste și sloganuri populiste se pot utiliza în campania electorală, când este nevoie de asta pentru a atrage alegători, iar după alegeri, ce rost are?

Dar asta nu e tot. Iată un alt citat:

„Experții sunt de părere că vorbele lui Trump nu au avut nici o influență specială asupra politicii prețurilor de piață. Creșterea prețurilor într-o măsură mai mare a fost determinată de speranța unei decizii pozitive cu privire la înghețarea producției, care poate fi luată la sfârșitul lunii noiembrie, la reuniunea OPEC.”

Și de ce ar trebui să aibă? Se conoştea demult ce avea de gînd el să facă, deoarece a fost înscris acest lucru în programul său electoral, aşa că nu a fost nici o surpriză pentru comercianți , cu atît mai mult că în afară de ideea de apropiere de Rusia, despre care am scris în prima parte, la care se opun toți, şi democrații, şi republicanii, în schimb ideea de a elimina restricțiile privind producția și exportul de petrol este sprijinită de republicani, și așa cum ei în noua componență a Congresului vor fi majoritari, mai degrabă ideea aceasta va fi susţinută de Congres.

Pentru a nu vorbi lucruri neîntemeiate, voi cita pagina 20 din programul Partidului Republican:

„Producătorii de energie din SUA ar trebui să poată să exporte în mod liber produsele lor pe piețele externe. Acest lucru este important mai ales din cauza cererii internaționale de gaze naturale lichefiate, și trebuie să accelereze crearea de terminale de export, care sunt în prezent blocate de către Administrație. Exportul de energie va crea locuri de muncă bine plătite în Statele Unite, va reduce deficitul balanței comerciale a țării va crește economia noastră și va îmbunătăți securitatea energetică a aliaților și partenerilor noștri comerciali.

Ne menținem angajamentul de a extinde în mod activ oportunități comerciale și a deschide noi piețe pentru energetica americană, pe baza unor acorduri multilaterale și bilaterale, fie existente, care așteaptă, sau să fie negociate în viitor.”

Problema energetică este o problemă atât pentru securitatea economică cît și cea națională. Noi sprijinim o politică care vizează creșterea producției de energie în producția internă, inclusiv pe terenuri publice pentru a combate manipularea pieței și a altor companii petroliere naționale OPEC. Acest lucru va reduce vulnerabilitatea Americii la volatilitatea prețurilor la energie.

Cu toate că, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, administrația Obama a fost forțată să simplifice eliberarea licențelor pentru terminalele de export pentru a crește exportul de gaze naturale către Europa, în scopul de a reduce dependența de aprovizionarea cu gaze rusești, însă acest lucru nu este suficient.

Cu alte cuvinte,Trump, vorbind despre ridicarea restricțiilor privind producția petrolului de fapt, a aruncat vorbe în vânt.

Interdicții principiale privind producția „aurului negru” în Statele Unite nu există.

Această concluzie a fost făcută pe baza estimărilor directorului Institutului de Strategie Energetică Vitaly Bushuyev, pe care ei îl citează în calitate de expert.Iată un citat din materialul lui Bushuev :

„Companiile americane, în funcție de prețurile mondiale pentru materiile prime sunt libere să decidă când să mărească producția, și când să reducă. Departamentul de Energie al SUA nu poate avea nici o presiune asupra lor.”

În timpul alegerilor democratii au spus de multe ori că Trump este agentul Kremlinului, dar un agent mai eficient ca Obama, nu se poate găsi. Fiţi de acord că sufocînd industria energetică din SUA, împiedicând exportul de petrol și gaze naturale, Obama a eliminat de pe piață concurenţii Rusiei, uneltind la mărirea prețurilor.

Chiar și atunci când prețurile la petrol erau exorbitante și Obama a fost presat să ridice interdicția de foraj, Obama a declarat că forajul nu este cel mai bun mod de luptă cu prețurile ridicate.

Președintele Obama a susținut că „numai forajul nu poate satisface nevoilor noastre de energie pe termen lung.” Serios? Conform unui alt studiu publicat în comisia din februarie al Asociației Naționale pentru Managementul Resurselor, elaborat de către cercetătorii de apărare SAIC și organizațiile de cercetare non-profit, GTI, în Statele Unite există mai mult de 200 de miliarde de barili de petrol si 2.000 de trilioane cubi de gaze naturale, care pot fi produse cu ajutorul tehnologiilor moderne.

Este un volum mai mare decât cel din majoritatea țărilor OPEC. În cazul în care este pe deplin dezvoltat, va fi suficient pentru a înlocui necesitatea de petrol străin pe zi până la 10 milioane de barili pentru o jumătate de secol.

Cea mai mare parte a petrolului este situat în apele federale, la cel puțin 50 de mile de coastă, de-a lungul platoului continental exterior (OCS). Pe teren, cel mai mare volum se află în Alaska, aproximativ 15 miliarde de barili, cea mai mare parte fiind în Arctic National Wildlife Refuge.

Sînt accesibile pentru extragerea petrolului doar 17% din acrii federali disponibili astăzi, care va aduce un supra-profit în SUA sub formă de bonusuri, chirii și drepturi de autor.

Fishkind & Associates, de asemenea, a estimat că dezvoltarea coastei de vest a Floridei, va duce la crearea a 50.000 de noi locuri de muncă. Sau vom continua pur și simplu să importăm petrol din Venezuela.

Nu este surprinzător faptul că, în noiembrie 2015 Trump, în cartea sa „Crippled America” (Crippled Americii) a adus date cu totul altele.

Citez:

Cercetatorii de la Universitatea Rice din Houston, Texas, a estimat, că noi avem două trilioane de barili de petrol recuperabile, care ne vor ajunge pentru următorii 285 de ani. Tehnologia s-a schimbat atât de mult de-a lungul ultimilor ani, potrivit unui studiu realizat de Goldman Sachs în 2017 sau 2019, putem depăşi Arabia Saudita şi Rusia, pentru a deveni cel mai mare producător de petrol din lume.

Avem petrol chiar lângă noi. Trebuie doar să-l luăm..

N-am înțeles niciodată de ce, cu toate rezervele noastre interne, am permis ca țara noastre să devină ostaticul OPEC, acestui cartel al țărilor producătoare de petrol, unele dintre care sunt dușmanii Americii.”

În ultima întrebare a lui Trump, pe care am evidenţiat-o cu caractere aldine, în afară de OPEC aş numi şi Rusia, iar răspunsul la această întrebare este foarte simplu – pentru că idiotul Obama cu succes a apărat interesele Rusiei. Este puțin probabil ca Rusia se fi ridicat din genunchi, în cazul în care Obama n-ar fi înfăptuit o asemenea politică, şi administrația Bush ,la fel, a lucrat, în această direcție.

În concluzie, aş vrea să spun că nu este unicul serviciu pe care l-a făcut Obama Rusiei, au mai fost şi altele, ceea ce nu se va întîmpla în mandatul Preşedintelui Trump.

http://rusjev.net/2016/12/05/pochemu-tramp-pribet-rossiyu/

11/12/2016 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: