CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Gândul zilei. „Ne focusăm în expectațiunea unui feed-back pozitiv”…

„Deținem o oportunitate pe care suntem determinați să o implementăm într-o locație pe care am anvizajat-o, achiesând la o mentenanță care e un must și asupra căreia ne focusăm în expectațiunea unui feed-back pozitiv”.

Andrei Pleşu despre intelectualul incomod - YouTube

 – Andrei Pleșu –

Andrei Gabriel Pleșu (nascut la 23 august 1948 in Bucuresti), este un cunoscut filosof, istoric de arta si scriitor român contemporan.

 A fost  ministru al  culturii (din 28 decembrie 1989, la 16 octobmbrie 1991) si  ministru de externe  al României (din 29 decembrie 199, pâna  la  22 decembrie 1999).

La vârsta de 20 de ani (în 1968), a intrat în Partidul Comunist Român, pentru ca în ultimii ani ai regimului comunist să fie unul dintre intelectualii opozanți.

A ajuns persona non grata în urma scandalului „Meditației Transcedentale”, pierzându-și locul de muncă și fiind nevoit să petreacă o lungă perioadă de timp „în exil”, la Tescani.

Deși i-a fost permis să părăsească țara încă înainte de 1989, întâlnind figuri de primă mână ale exilului,a ales să nu rămână în străinătate.

Este Doctor honoris causa al Universității „Albert Ludwig” din Freiburg (2000) și al Universității „Humboldt” din Berlin (2001), Commandeur des Ordre des Art et Lettres, Grand Officier de la Legion d’honneur și un autor de succes, dar  a fost puternic contestat în ultimii ani, fiind aspru criticat ca susținător al președintelui  Traian Băsescu, deși și-a  depus încă din 2005 demisia din fucția de consilier prezidențial.

A fondat revista culturală “Dilema” (mai târziu redenumită “Dilema Veche”), în care publică un editorial săptămânal si a înregistrat  un important succes de public  cu volumele “Minima moralia” (1988), “Jurnalul de la Tescani” (1993) și “Despre îngeri” (2003).

Andrei Plesu este in permanența uimit de evoluția societații in mijlocul careia traieste :

„S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuinţat pe la posturi de radio şi de televiziune, iar cuvinte româneşti cât se poate de utile sunt înlocuite prosteşte de persoane care stau prost şi cu vocabularul limbii române, şi cu gramatica ei.

Nu mai avem prilejuri, avem doar  oportunităţi.

Nu mai suntem hotărâţi să facem ceva, ci determinaţi.
Nu mai realizăm, ci implementăm.

Nu ne mai ducem într-un loc, ci într-o locaţie.
Nu mai luăm în considerare, fiindcă anvizajăm.
Nu mai consimţim, ci achiesăm.
Ceva care ţi se pare obligatoriu e un must !!!

Nu mai avem speranţe, deoarece am trecut la expectaţiuni.
Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm.
Şi nu mai aşteptăm un răspuns, ci un feedback.

Nu mai avem frizeri şi croitorese, avem hair stilişti şi
creatoare de fashion.

Tot soiul de absolvenţi şi absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepţi şi comentatori  care par să-şi fi luat doctoratul la un şpriţ, înainte de a lua notă de trecere la română în liceu se dau în  bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul.”

Publicitate

20/07/2016 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Gândul zilei. Academician Dinu C. Giurescu : „Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor?”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„În zilele noastre a-ţi iubi ţara este aproape un delict! Cu cât uiţi mai repede şi mai ireversibil trecutul care-ţi aparţine, cu atât mai uşor îţi pierzi identitatea. Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor? Stupida trufie de-a şterge din memoria oamenilor trecutul va duce mai devreme sau mai târziu la dispariţia noastră ca neam.

Asta vrem?”.

 

 

 

 

 

 

       – Academician Dinu C. Giurescu –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dinu C. Giurescu (n. 15 februarie 1927, București) este un cunoscut istoric și politician român, fiul  istoricului academician si profesor universitar Constantin C. Giurescu (n. 1901 Focșani – d. 1977) și nepotul istoricului  și conferențiarului de istoria modernă a românilor  la Universitatea din București, Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, Buzău – d. 1918).

Profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987).

Este președinte al părții române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 și din 1991, în continuare).

A fost profesor universitar Universitatea București, Facultatea de Istorie (1990-1997).  Este membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române. 

A fost ales deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Partidului Conservator. Este licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea din București, din 1950.

În anul 1968 a obținut titlul științific de doctor în istorie. 

In 1990 a devenit Membru corespondent al  Academiei Române si in 2001 Membru titular al Academiei Române, Secţia Istorie şi Arheologie.

Pe 24 aprilie 2014 a devenit vicepreședinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani.

Recent, a tras un semnal de alarma in legatura cu viitorul tarii noastre, spunand ca :

„Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre.

Iniţiativa de a desfiinţa judeţele se înscrie într-un şir de acţiuni care sunt menite, pe de-o parte, să destrame unitatea teritorială a ţării şi, pe de altă parte, să şteargă identitatea noastră naţională.

Se anulează, cu o trăsătură de pix, toată această întocmire care are o vechime între 600 şi 700 de ani, intrată în conştiinţa noastră, a mea.”

 

17/06/2016 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

” Dacă, ajuns la o anumită vârstă, te trezeşti bombănind tot mai des vremurile şi noile generaţii, e bine să ştii că există riscul de a fi preluat în corul străvechi al bătrânilor, care cred de când lumea, că totul se termină cu ei.”

 

 

 

 

 

– Andrei Pleşu –

 

 

 

 

 

 

 

Andrei Plesu

 

 

 

 

 

Andrei Gabriel Pleșu (nascut la 23 august 1948 in Bucuresti), este un cunoscut filosof, istoric de arta si scriitor român contemporan.

 A fost  ministru al  culturii (din 28 decembrie 1989, la 16 octobmbrie 1991) si  ministru de externe  al României (din 29 decembrie 199, pâna  la  22 decembrie 1999).

La vârsta de 20 de ani (în 1968), a intrat în Partidul Comunist Român, pentru ca în ultimii ani ai regimului comunist să fie unul dintre intelectualii opozanți.

A ajuns persona non grata în urma scandalului „Meditației Transcedentale”, pierzându-și locul de muncă și fiind nevoit să petreacă o lungă perioadă de timp „în exil” la Tescani.

Deși i-a fost permis să părăsească țara încă înainte de 1989, întâlnind figuri de primă mână ale exilului,a ales să nu rămână în străinătate.

Este Doctor honoris causa al Universității „Albert Ludwig” din Freiburg (2000) și al Universității „Humboldt” din Berlin (2001), Commandeur des Ordre des Art et Lettres, Grand Officier de la Legion d’honneur și un autor de succes, dar  a fost puternic contestat în ultimii ani, fiind aspru criticat ca susținător al președintelui  Traian Basescu, deși și-a  depus încă din 2005 demisia din fucția de consilier prezidențial.

A fondat revista culturală “Dilema” (mai târziu redenumită “Dilema Veche”), în care publică un editorial săptămânal si a înregistrat  un important succes de public  cu volumele “Minima moralia” (1988), “Jurnalul de la Tescani” (1993) și “Despre îngeri” (2003).

Ilustrativ pentru stilul său de autor este  propriul său portret:

„Citesc cu plăcere, îmi plac ideile și îl caut pe Dumnezeu. Dar îmi plac și cîrnații de Pleșcoi, bufoneriile crude, brînzeturile răscoapte, cheful, hetaira, romanța.

Sunt, hélas, lacom, echivoc, ușor de atras spre lejerități de tot soiul… Asta e, vreau-nu-vreau, “rețeta” mea existențială, tensiunea primejdioasă a destinului meu. (…)

Cine – atribuindu-mi perfecțiuni geometrice – e dezamăgit să-mi vadă ridurile, și-a creat un interlocutor fals și nu am de gând să încurajez o asemenea anomalie”

16/09/2014 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: