CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Când și unde a murit Adolf Hitler ?

Se știe că Șeful celui de-al treilea Reich, Adolf Hitler, s-a sinucis la 30 aprilie 1945, însă până în prezent, nu există prea multe dovezi în favoarea acestei versiuni. 

În Occident, un număr de savanți se îndoiesc încă de moartea lui Hitler în 1945 în Berlinul asediat.

 Povestea oficială a morții lui Hitler este simplă: Hitler s-a sinucis împușcându-se în cap cu un pistol și în același timp, a sfărâmat în dinți o fiolă cu cianură de potasiu. În același timp a murit și Eva Braun. 

Oamenii din cercul de apropiați ai lui Hitler le- au dus trupurile în curtea Cancelariei Reichului învelite în pături, le-au stropit cu benzină și apoi le-au dat foc.

Ulterior povestea a căpătat un caracter confuz – rămășițele lui Hitler și ale Evei Braun (precum și ale lui Joseph Goebbels și ale soției acestuia, Magda) ar fi rătăcit dintr-un loc în altul, fiind îngropate în mod repetat de serviciile speciale sovietice, până când în cele din urmă, în 1970, ar fi fost arse și aruncate, fie în fluviul Elba, fie în râul Biederitz scrie publicația de limbă rusă http://ttolk.ru/

Cercetările au generat noi întrebări, iar mărturiile martorilor oculari nu au făcut impresie (de exemplu, potrivit lor, Hitler și Eva Braun au fost fie îngropați într-un mormânt, fie aruncați într-un crater provocat de explozia unei bombe, în timp ce una dintre asistentele lui Hitler, Ern Flegel și șoferul său personal, au început brusc să vorbească la 50-60 de ani de la sfârșitul războiului. 

Erich Kempka , șoferul personal al lui Hitler a declarat în memoriile sale că el a fost cel care a ars corpul Fuhrerului. În urmă cu câțiva ani, un anume Rokos Misch ,o fostă gardă de corp a liderului celui de-al Treilea Reich, a vorbit despre ultima zi din viața lui Hitler.

 Desigur, detaliile din relatările martorilor oculari variază, dar în general urmează versiunea care a prins contur deja în anii 50 și 70.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 38.jpg

Cu toate acestea, până în prezent, doar un fragment din craniu (stocat în Arhivele de Stat ale Federației Ruse) și fragmente din maxilarul Fuhrerului (aflate în arhiva FSB) au rămas din dovezile directe ale sinuciderii lui Adolf Hitler. Aceste rămășițe umane, precum și canapeaua cu urmele de sânge ale lui Hitler, au fost descoperite abia în 1946.

Cea mai mare parte a rezultatelor examinărilor sovietice ale rămășițelor lui Hitler nu au fost publicate decât la începutul anilor 90 (în plus, experții occidentali, în primul rând americani nu au avut timp îndelungat permisiunea să facă expertize), ceea ce a provocat zvonuri în Occident despre „salvarea miraculoasă” a lui Fuhrer în 1945. 

Conform numeroaselor teorii ale conspirației, Hitler ar fi putut să se refugieze fie în Argentina, fie în Brazilia, sau chiar în Antarctica.

Adevăratul scandal a izbucnit în 2009, când în Statele Unite a fost prezentat un film documentar despre un studiu al oamenilor de știință americani de la Universitatea din Connecticut asupra fragmentelor dintr-un craniu care ar fi aparținut lui Hitler și care erau depozitate în Arhivele Centrale ale agenției ruse de spionaj FSB.

Cercetarile au fost realizate sub îndrumarea geneticianului și antropologului Nick Belantoni. 

Potrivit oamenilor de știință din SUA, analiza genetică a acestor fragmente osoase a arătat cu 100% certitudine că fragmentul craniului aparținea unei femei de 40 de ani.

FSB din Rusia a negat apoi categoric „speculațiile” oamenilor de știință occidentali.. 

Potrivit lui Vasili Kristoforov , șeful Biroului de înregistrare și fonduri de arhivă al FSB din Rusia , americanii nu s-au adresat deloc la arhivele FSB cu astfel de cereri.

Oricine are dreptate în această dispută, un lucru este important aici – autoritățile oficiale din Rusia încă refuză să efectueze o examinare ADN a rămășițelor lui Hitler, care se află încă în arhivele FSB.

 Motivele formale pentru care acest lucru nu se face pentru a pune capăt confuzilor legate de versiunea oficială a sinuciderii lui Hitler pare credibilă doar pentru școlari) .

Refuzul autorităților ruse este motivat de necesitatea de a nu se crea un „cult al lui Hitler” !.

Evident, în acest caz este vorba despre un context mai serios. Dacă Hitler nu a murit în buncărul său din Berlin, atunci el, după toate probabilitățile, a căzut în mâinile aliaților occidentali ai URSS din cel de-al doilea război mondial. 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 18.jpg

Indiferent dacă a fost executat în secret sau s-a aflat în închisoare toată viața ca Hess, sau i s-a dat o casă undeva în Statele Unite – asta nu contează prea mult. 

Hitler este considerat principalul criminal de război care a declanșat al doilea război mondial, în urma căruia 27 de milioane de oameni ar fi murit doar în URSS (nimeni nu a luat în considerare în mod serios cât de exacte sunt cifrele).

Prin urmare, informația că, în realitate, principalul criminal de război a scăpat de pedeapsă și a trăit calm după război poate zdruncina serios bazele mitului Marii victorii care se plimbă acum în Rusia.

Cât de absurdă poate fi o astfel de versiune? Este bine cunoscut, de exemplu, că după război, mii de criminali naziști, inclusiv cei de rang înalt, s-au refugiat timp de decenii în țările din America de Sud – Argentina, Paraguay, Uruguay și mulți soldați și ofițeri din Wehrmacht au luptat în Legiunea străină franceză în anii 1940 și 1960 în Algeria și Vietnam. 

În ceea ce privește Statele Unite, Hitler nu a putut fi acuzat de nimic teribil sau criminal, dimpotrivă, datorită lui și într-o oarecare măsură lui Stalin și Marii Britanii, a izbucnit un teribil război , în urma căruia Statele Unite au devenit lider mondial.

Rusia este acum una dintre ultimele țări din lume în care se mai manifestă un adevărat cult al victoriei în al doilea război mondial. 

Pentru restul lumii acest subiect și-a pierdut de mult relevanța și a devenit un eveniment istoric care interesează din ce în ce mai puțini oameni. 

Totuși, ne putem aștepta în viitorul apropiat la noi și noi știri senzaționale despre soarta Fuhrerului celui de-al Treilea Reich.

06/10/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

Planul lui Ceaușescu de producere a armei nucleare

 

 

 

Adevărul despre bomba atomică a lui Ceaușescu. Ungurii erau înfricoșați

În timp ce la nivel declarativ Nicolae Ceaușescu le cerea atât americanilor, cât și sovieticilor retragerea armelor nucleare din Europa, dictatorul comunist încerca să producă bombe atomice, scrie https://playtech.ro/stiri/adevarul-despre-bomba-atomica-a-lui-ceausescu 

Astfel că într-un articol din data de 11 iulie 1989, Gyula Horn, ministrul de externe al Ungariei, se plângea în ziarul american New York Times că România “amenința militar” țara vecină. La vremea respectivă, România a găzduit un summit al Pactului de la Varșovia, echivalentul NATO între statele comuniste din Europa.

”La o conferință de presă de dinainte de sosirea lui (George -n.r.) Bush aici marți, domnul Horn a spus că „înalți oficiali” români au anunțat că țara lor este acum capabilă să producă arme nucleare și că va face în curând rachete cu rază medie de acțiune.”, se arată în acel articol.

În cadrul summitului, Ceaușescu s-a întâlnit cu Rezso Nyers, liderul partidului comunist maghiar. Horn a mai afirmat spus că “pe lângă amenințarea pusă de noile arme românești”, șeful Statului Major al României a amenințat implicit Ungaria.

”El a afirmat că generalul, căruia nu i-a dat numele, a spus că Tratatul de la Trianon din 1920, care este o anatemă pentru unguri, deoarece au cedat Transilvania către România, este injust pentru că Ungaria încă reține alte regiuni în care trăiesc oameni care vorbesc româna. Domnul Horn a spus că generalul a cerut ca situația să aceasta să fie schimbată”.
Horn a mai susținut că Uniunea Sovietică a fost informată de situație, dar că nu are intenție să intervină. Publicațiile vest-germane au speculat despre posibilitatea ca România să realizeze rachete cu rază medie și arme nucleare, astfel că un oficial al administrației de la Casa Albă a nega această ipoteză:

“Respingem complet rapoartele de presă potrivit cărora România are capacitatea de a construi arme sofisticate, fie că e vorba de bombe sau de rachete cu rază medie de acțiune”, spune acesta.

 

 

 

 

Ceaușescu voia să realizeze o armă nucleară de mici dimensiuni.

 

Generalul Mihai Pacepa, fostul șef al Securității, care a dezertat în 1978 în SUA, a spus că Ceaușescu voia să realizeze o armă nucleară de mici dimensiuni. Dictatorul libian Muammar Ghaddafi chiar i-a propus să finanțeze cercetările. Pacepa a afirmat că cercetările se derulau sub programul “Dunărea”, conform Evenimentul Zilei.

Astfel, România ar fi devenit a patra țară din Europa care ar fi avut arma nucleară. după URSS, Franța și Marea Britanie. Ceaușescu i-a spus lui Georghe Bush că România poate deveni o putere nucleară în anul 1983. La vremea aceea, acesta era vicepreședinte SUA și a vizitat Bucureștiul.

Apoi, Bush a devenit îngrijorat, afirmând că România are relații apropiate cu Libia, Irakul și Iranul, însă Ceaușescu l-a asigurat îcă nu va furniza secretele legate de arma nucleară, cconform unui interviu cu Ștefan Andrei, publicat în 2011 în ziarul Adevărul.

Generalul Pacepa

Generalul Pacepa

 

Experiemente secrete

 

După căderea lui Ceaușescu au mai apărut și alte dovezi. Fusese descoperit plutoniu în țara noastră. În anul 1992, s-a descoperit la Institutul de Cercetări Nucleare din Mioveni o cantitate 100 de miligrame de plutoniu. Conform site-ului rus Forum.msk, citat de Ziare.com din 2009, inspecțiile agenției au precizat că, începând cu anul 1985, România a făcut experimente secrete în vederea obținerii pe cale chimică a plutoniului și a uraniului îmbogățit.

De asemenea, un alt articol al New York Times, din 12 februarie 1992, arăta că România a cumpărat în anii 80 14 tone de apă grea din Norvegia și a livrat-o în secret apoi către India.

În perioada comunistă, România avea mai multe instalații nucleare. În anul 1957, la Măgurele fusese deschis primul reactor experimental sovietic din afara URSS. De asemenea, țara noastră a convins inclusiv SUA să îi trimită un reactor nuclear de cercetare. În 1980, România a mai deschis în 1980 un reactor experimental TRIGA, de fabricație americană, la Mioveni, lângă Pitești.

„România avea material cât pentru 6 bombe nucleare”, afirma Ionuț Purica, fost președinte ale Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) și cercetător al Academiei Române, pentru Liberatatea.ro.

De altfel, la Măgurele există și acum un reaactor românesc și i se zicea ”La Baracă”. S-a încercat la un moment punerea în funcțiune:

„La un moment dat, a fost haos acolo, pentru că trebuia declarat la Agenția Internațională pentru Energie Atomică. A fost declarat, înscris în lista reactoarelor. Acum el nu este funcțional și nu mai poate fi, pentru că nu mai există sistemul de control. Este folosit doar cu scop educațional”, a mai spus Ionuț Purica.

Acesta a mai spus că primele bombe atomice sovietice s-au făcut cu uraniu din România, exportat prin intermediul Sovrom Cuarțit.
Inițial, România dorea realizarea unei centrale nucleare pe Olt, cu o tehnologie sovietică. Dar aceasta utiliza combustibil nuclear produs în URSS, iar Ceaușescu nu a dorit ca țara să fie dependentă de Rusia.

”În 1968, o echipă de cercetători români s-a deplasat în SUA cu un motiv și un pretext. Pretextul era participarea la o conferință a Societății Nucleare Americane. Motivul era să convingă autoritățile americane, adică US Atomic Enegy Commission, să aprobe transferul de tehnologie nucleară canadiană către România, stat din Pactul de la Varșovia”, a declrat Ionuț Purica.

În 1970, România avea să obțină acordul SUA pentru a cumpăra tehnologia canadiană. Pe lângă tehnologia nucleară canadiană, România a mai implementat mai multe proiecte cu societăți vestice.

”Tot în 1968, URSS a invadat Cehoslovacia. Se pregătea să invadeze și România, care a condamnat intervenția URSS. Dar România era prietenă cu China. Iar China ar fi amenințat URSS că declanșează război dacă România este invadată”, a mai afirmat Ionuț Purica.

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

 

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/10/29/romania-lui-ceausescu-si-capacitatea-de-a-construi-arme-nucleare/

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2019/12/22/dezvaluiri-privitoare-la-rolul-spionajului-militar-sovietic-in-provocarea-si-desfasurarea-revolutiei-anticomuniste-din-romania/

25/08/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Acţiunile spionajului militar sovietic pentru sistarea programului românesc de înarmare nucleară. VIDEO

Fotografia lui Nicolae și Helena Ceausescu, 25 decembrie 1989.  Executarea lui Ceaușescu / wikipedia

FOTO:   25 DECEMBRIE 1989. EXECUŢIA LUI NICOLAE ȘI A ELENEI CEAUSESCU, CEAUȘESCU / WIKIPEDIA

 

 

De curând Federația Rusă a deschis arhivele fostei URSS. Pe baza acestor documente Revoluția din decembrie 1989 e văzută într-o altă lumină- punctul de vedere al serviciului secret al armatei sovietice: GRU.

Sovieticii ar fi intervenit în acțiunile din România pentru înlăturarea lui Nicolae Ceușescu, deoarece acesta dorea să construiască bomba atomică.

Site-ul eg.ru prezintă un articol bazat pe documentele GRU provind înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu.A fost în revoluția română o implicare și o manipulare desfășurată de agenții spionajului militar sovietic (GRU) ?

Spionii militari sovietici din GRU au acţionat pentru a elimina  conducerea comunistă a României şi pentru sistarea programului românesc de înarmare nucleară a ţării noastre.

 

Evenimentele de la sfârșitul lui decembrie 1989  vor fi asociate pentru totdeauna în istorie  cu  revoluția sângeroasă, care a dus la răsturnarea puterii dictatorului român Nicolae Ceaușescu. În ultimii ani, au început să apară noi informații despre acest eveniment, care au dat  naştere la o mulțime de întrebări la care nu vom ajunge prea curând să avem răspunsuri.

Succesul insurecției anticomuniste din România este considerat în Occident a fi fost o avanpremieră a viitoarelor revoluții „portocalii”, în care s-au implicat agenții CIA. Dar nu a fost chiar așa. 

Documente şi dezvăluiri recente, arată că de fapt URSS a fost inițiatorul loviturii de stat militare şi că scopul principal al sovieticilor a fost eliminarea amenințării nucleare care venea dinspre România.

Într-adevăr, Direcția Principală de Informații a Armatei sovietice a fost implicată efectiv în operaţiunea de schimbare a conducătorului comunist al României, Nicolae Ceauşescu, cel  care iniţiase programul de producere a armelor atomice și  care  avea în plan ca până în 2000 România să producă  propriile sale arme nucleare.

 

Țara comunistă antisovietică

 

Primele semne ale unei confruntări viitoare cu URSS a apărut în 1968, când numit recent la postul de secretar general al Partidului Comunist din România, Nicolae Ceaușescu a refuzat să trimită trupe  alături de  Uniunea Sovietică și sateliții săi în Cehoslovacia pentru a înăbuşi evoluţia democratică iniţiată de Partidul Comunist al acelei ţări.

 

Ceaușescu la un miting împotriva introducerii trupelor sovietice în Cehoslovacia, august 1968.  wikipedia
Foto: Ceaușescu la un miting împotriva introducerii trupelor sovietice în Cehoslovacia, august 1968. Wikipedia

 

La începutul anilor ’70 Ceaușescu a sprijinit fără echivoc inițiativele  antisovietice ale Chinei şi pe cele intreprinse de  Iugoslavia și Albania împotriva Pactului de la Varşovia, dominat de URSS.

Deja în 1974, în orașul Pitești a fost înființat de Institutul Român de Fizică Nucleară, iar în activitatea de cercetare au început să fie atraşi specialiști din domeniul nuclear din SUA, Franța, Israel și China.

În 1985, au început şi primele experimente privitoare la producția de plutoniu în scop militar folosindu-se  materii prime americane. 

În mai 1989, Ceausescu a anunțat întregii lumi că România posedă tehnologia de producție a armelor nucleare și că este gata să devină a treia forță a lumii în acest domeniu.

Până în 1989, România a a acumulat mai mult de 585 de tone de combustibil nuclear și mai mult de 140 de tone de apă „grea”.

 În luna iulie a aceluiași an, o instalație industrială a început să funcționeze la Pitești, permițând producerea unui  kilogram de plutoniu  pe an (aproximativ 11 kg din această substanță este necesară pentru a crea o încărcătură nucleară).

Opriți dictatorul!

Uniunea Sovietică a susținut întotdeauna în mod constant calea socialistă a dezvoltării României, dar până la sfârșitul anilor 1980 confruntarea cu România a ajuns la apogeul său. Ceaușescu a susținut în mod activ politica antisovietică a Washingtonului, care îi oferise României protecție în faşa unor ameninţări.

Având în vedere situația respectivă, Mihail Gorbaciov a decis să înlocuiască puterea în România și să desfiinţeze programul nuclear al acesteia. Sarcina a revenit conducerii serviciului militar de spionaj sovietic, GRU, care a acţionat profsionist, după ce a condus una dintre cele mai mari operațiuni secrete în istoria sa.

Trebuie să se înțeleagă că participarea la programul nuclear al oricărei țări implică costuri financiare ridicate. Nedeținând rezerve monetare masive și nedorind să obțină credite occidentale, România a mărit exporturile în străinătate, ceea ce a avut un impact negativ asupra situației economice a țarii, creând o penurie acută de produse alimentare şi bunuri de larg consum, fapt care a provocat  un val de indignare populară. 

Sovieticii nu mai aveau altceva de făcut decât să declanşeze scânteia care avea să aprindă butoiul cu praf de pușcă pentru a arunca în aer România din interior.

În data de 4 decembrie 1989, în timpul ultimei sale întâlniri cu  Ceaușescu, conducătorul sovietic Gorbaciov  a încercat să se întoarcă la o soluționare pașnică a problemei, dar dictatorul român a rămas de neclintit astfel încât şi-a semnat practic condamnarea la moarte.

Întâlnirea cu Mihail Gorbaciov și Nicolae Ceaușescu.  wikipedia
Foto: Întâlnirea cu Mihail Gorbaciov și Nicolae Ceaușescu. wikipedia

Provocări clasice

Recent a devenit cunoscut faptul că instructorii sovietici au instruit un grup de lunetiști în baze speciale din Ungaria vecină, aceştia trebuind  la momentul potrivit să deschidă focul şi să provoace victime în rândul populației civile și al militarilor români pentru a provoca revolta maselor.

După 17 decembrie 1989,  în timpul unor mitinguri pașnice au fost ucişi în mai multe localităţi din România, dar în special în Timişoara şi Bucureşti, mai mult de 1.000 de oameni, dintre care aproape o treime  au fost soldați şi au fost rănite  peste trei mii de persoane.

Conducătorii conspiraţiei au îndreptat cu profesionalism mânia oamenilor asupra celor aflaţi înfruntea țării și a guvernului ei, obţinând astfel   schimbarea prin violenţă a  puterii în stat. Ceaușescu a încercat să fugă, dar la 22 decembrie 1989 a fost arestat împreună cu soţia sa Elena la Târgovişte, judecaţi sumar de un tribunal militar şi executaţi imediat.

Dictatorul comunist României de mai bine de 20 de ani, dictatorul și soția sa au fost împușcați  în noaptea de Crăciun (25 decembrie 1989).

 Conform unor informații credibile, responsabilii sovietici au fost categoric împotriva eliminării fizice a liderului României. Inițiatorul executării Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu au fost Silviu Brucan  şi Ion Iliescu, iar executorul acestora a devenit ministru al apărării al acestei țări Victor Stănculescu , care a fost, de altfel şi un preferat al soţiei  dictatorului român.

În aceeași zi, au zburat şi două avioane de pasageri de la București către Arabia Saudită, care, în Orientul Mijlociu … au dispărut în mod neașteptat de la radarul controlorilor de trafic aerian. La bord s-ar fi aflat  257 de tineri cu bagaje, care păreau a fi  instrumente muzicale. Naționalitatea și profesia acestor persoane a rămas un mister…

 

Proteste de masă la București, decembrie 1989.  wikipedia

Foto: Proteste de masă la București, decembrie 1989. Wikipedia

Finalizarea cu succes a operațiunii speciale sovietice

 

Noile autorități române au convenit imediat să renunţe programul nuclear și să transfere combustibil nuclear în URSS în schimbul unui sprijin economic.

Dar prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 nu a adus aproape nimic eforturilor făcute de sovietici. România a început să coopereze activ cu AIEA, declarând oficial disponibilitatea rezervelor de uraniu îmbogățit, care au interesat imediat americanii.

După dispariţia URSS, spionii ruşi- acum nu sovietici  – au lucrat cu atenție timp de cîțiva ani la conducerea românească, astfel că a fost de acord cu exportul de combustibil nuclear pentru a fi distruse în Rusia.  

Numai în 2003 ultimele 13,5 kg de uraniu îmbogățit au fost exportate în mod secret din România în Novosibirsk. La uzina locală de concentrate chimice, au putut fi prelucrate în materiale care nu erau potrivite pentru utilizarea armelor, acesta fiind  punctul final al uneia dintre cele mai reușite operațiuni secrete ale GRU al fostei URSS  şi al Federaţiei Ruse. 

Astăzi este dificil să ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat  dacă Ceauşescu ar reușit să-și creeze  la începutul secolului propriile sale arme nucleare. 

Aproape cu siguranță România ar fi  cerut întoarcerea  Basarabiei şi a regiunii Cernauți şi revenirea la România Mare, care fusese  destrămată în urma pactului sovieto-nazist încheiat la 23 august 1939.

 

 

Sursa: 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/10/29/romania-lui-ceausescu-si-capacitatea-de-a-construi-arme-nucleare/

 

 

 

 

24/02/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: