Rusia s-a prăbuşit topul anual al prosperităţii, realizat de Legatum Institute din Londra.

 

 

 

 Indexul Anual al Prosperităţii pe glob (Prosperity Index 2016), un top anual realizat de Legatum Institute din Londra, care include  149 țări ale lumii, arată că Rusia s-a prăbuşit în acest clasament de pe poziţia 58 în 2015, pe locul 95, pierzând 40 de poziţii, fiind astfel vizibil efectul embargourilor şi al războaielor comerciale şi militare duse de această ţară cu vecinii şi statele dezvoltate, anunță mold-street.com.

 Cu Dodon în fruntea Președinției, R.Moldova a ajuns la nivelul Rusiei, respectiv pe locul 96 în clasament, coborând patru poziţii comparativ cu anul precedent.

Şi alte state postsovietice  s-au prăbuşit în acest clasament. De exemplu Belarus de pe locul 63 a ajuns pe 98, Ucraina de pe locul 70 pe poziţia 107, Azerbaidjanul de pe 71 pe 103.

Din spaţiul postsovietic cea mai prosperă naţiune este Estonia (locul 26), întrecând state precum Cehia sau Italia.

Estonia este urmată de Letonia (locul 37), Lituania (locul 42) şi Kârgâzstan (locul 77). Ultima a ajuns cea mai prosperă naţiune din spaţiul CSI, depăşind naţiuni mai bogate precum Kazahstanul sau Rusia.

România în schimb se menţine pe locul 50.

Clasamentul nu ia în calcul numai banii deținuți de o națiune ca singur factor reprezentantiv de prosperitate, ci mai mult decât atât, sînt comparate 104 variabile ce includ indicatori clasici precum venitul pe cap de locuitor și numărul de persoane angajate cu normă întreagă, dar și alte date relevante.

Variabilele sunt apoi împărțite în nouă subindici: calitatea economică, mediul de afaceri, guvernarea, educația, sănătatea, siguranța și securitatea, libertatea personală, capitalul social și mediul natural.

Indicele de prosperitate Legatum este un clasament anual elaborat de Institutul Legatum, o divizie a firmei private de investiții Legatum.

Clasamentul se bazează pe o varietate de factori, inclusiv bogăția, creșterea economică, educația, sănătatea, bunăstarea personală și calitatea vieții.

În clasamentul din 2016, au fost analizate 149 de țări, iar Noua Zeelandă  a devenit oficial cel mai prosper stat din lume, luând locul Norvegiei care ocupase timp de 7 ani consecutiv acest loc şi care a coborât acum pe locul al doilea. 

Pe poziția a treia s-a situat Finlanda, urmată de Elveția, Canada, Australia, Olanda, Suedia și Danemarca.

Marea Britanie, în ciuda Brexitului, a avansat de pe pozitia 15 în anul 2015, pe locul 10 în clasamentul pe anul trecut. 

Pe locul 9 se situeaza Danemarca, cu standarde înalte în ceea ce priveşte nivelul de trai, şi cu un scor ridicat in privinţa securitatii si sigurantei, iar Suedia a trecut de pe locul al 5-lea pe locul al 8-lea, pastrând totuşi un scor ridicat în ceea ce priveşte calitatea economica si guvernarea.

Informații detaliate despre indexul de prosperitate Legatum, clasamentele și metodologia sunt disponibile la http://www.prosperity.com.

Surse:

https://www.realitatea.net/topul 

https://www.mold-street.com

 

Noua Zeelandă abandoneaza clonarea animalelor de fermă, după ce 90 % dintre animalele clonate au murit in diverse stadii de varsta.

Oamenii de stiinta din Noua Zeelandă au abandonat studiile pentru producerea de animale de ferma clonate, după un număr mare de decese şi boli inregistrate la aceste animale.

Organismul naţional de cercetare ştiinţifică AgResearch a declarat că a decis să renunţe la programul de clonare , care dateaza de 13 ani, din cauza prejudiciului rezultat.

Aproximativ 90 la suta din animalele clonate, au murit din diferite motive în timpul studiilor întreprinse, in  Noua Zeelandă.

 

Principalele probleme au fost avorturile spontane  şi  apariţia cazurilor de hydrops, o afecţiune în care în uterul femelelor gestante se acumulează cantităţi mari de lichid ceea ce duce, în final, la moarte.

In conformitate cu informaţiile oficiale, s-au constatat cazuri de  artrita cronica, pneumonie si septicemie la  bovine, ovine şi caprine, care au condus la decese.

Decizia luata de autorităţile din Noua Zeelandă este în contrast puternic cu punctul de vedere al guvernului britanic, care face lobby  pe langa  UE pentru a permite vânzarea fara restrictii de carne şi lapte, provenite de la animale clonate şi de la  progeniturile acestora.

Miniştri din guvernul de coaliţie britanic se opun, de asemenea, etichetarii acestor alimente, lăsând astfel  consumatorii in completa  necunostinta de cauza cu privire la ceea ce mănâncă.

Read more: dailymail.co.uk

ÎN NOUA ZEELANDĂ PREȚUL ALCOOLULUI S-A APROPIAT DE CEL AL APEI

Alcoolul mai ieftin decît apa în Noua Zeelandă duce la „binge drinking”

Wellington, 15 oct. /MOLDPRES/. Alcoolul este mai puţin scump decît  apa îmbuteliată în Noua Zeelandă, indică un studiu medical publicat vineri în această ţară, avertizînd împotriva riscurilor pe care le implică această situaţie pentru sănătatea publică, transmite AFP, citată de AGERPRES şi MOLDPRES.

Un pahar cu vin costă în medie 62 de cenţi neozeelandezi /33 centime de euro/, faţă de 67 cenţi – o sticlă cu apă de un sfert de litru şi 43 de cenţi – un sfert de litru de lapte, arată cercetători de la Universitatea Otago.

Acest studiu, publicat în New Zealand Medical Journal, arată de asemenea că preţul alcoolului, în valoare relativă, a scăzut puternic în cursul ultimilor 10 ani, comparativ cu salariul mediu.

Analiza noastră sugerează că alcoolul este în prezent probabil drogul cel mai ieftin în Noua Zeelandă şi în plus cel mai accesibil din punct de vedere financiar, în timp ce îngrijorarea pentru cultura „binge drinking” (consumul rapid de alcool în cantitate mare) se accentuează, susţine profesorul Nick Wilson.

Mai multe studii ştiinţifice internaţionale subliniază că alcoolul ieftin este unul dintre factorii care încurajează „binge drinking” la tineri şi care sporesc problemele sociale şi sanitare provocate de un consum ridicat de alcool, a adăugat el.